Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   POEZIE CRESTINA (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=458)

Rodica50 04.10.2010 18:51:37

Parintele Teofil Paraian - mare iubitor de frumos - recita din poeziile monahiei Teodosia- poeta Zorica Lascu.Psalmii lui David , "Cantare cantarilor"- sunt doar cateva exemple incurajatoare pentru a iubi poezia.

Paduraru 05.10.2010 13:36:26

"O, om!!!", de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
 
O, om, ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui, în scris sau grai
De pilda ce la alții dai,
Căci ea, mereu, spre iad sau Rai,
Pe mulți o să-i îndrume.

Ce grijă trebuie să pui
În viața ta, în toată,
Căci gândul care-l scrii sau spui
S-a dus ... în veci nu-l mai aduni
Și vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odată.

Ai spus o vorbă; vorba ta,
Mergând din gură-n gură,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curăți sau va-ntina,
Rodind sămânța pusă-n ea
De dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt ... cuvântul scris
E-un leac sau o otravă,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Rămâne-n urmă drum deschis
Spre moarte sau spre Paradis,
Spre-ocară sau spre slavă.

Ai spus un cântec, versul tău
Rămâne după tine
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăție sau desfrâu,
Lăsând în inimi rodul său
De har sau de rușine.

Arăți o cale; calea ta
În urma ta nu piere,
E calea bună sau e rea,
Va prăbuși sau va-nălța,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.

Trăiești o viață ... viața ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ți-o trăiești vei câștiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.


O, om!!! Ce mari răspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
De ce ai spus, prin viu sau grai
Sau lași prin pilda care-o dai
Pe mulți, pe mulți, spre iad sai Rai
Mereu o să-i îndrume.

Deci, nu uita, fii credincios
Cu grijă și cu teamă
Să lași în urmă luminos,
Un semn, un gând, un drum frumos,
Căci pentru toate, neîndoios,
Odată vei da seamă!!!
(Sfântul Ioan Iacob Hozevitul - O, om!!!)

Vă rog frumos să mă iertați și pe mine, păcătosul cel dintâi!

Doriana 05.10.2010 19:14:47

Te prind fiori,te simti murdar,
Te-a prins pacatul la rascruce.
Si tu nu stii,copil fugar,
C-am fost lovit cu-atat amar
Si-am stat,in locul tau,pe cruce...

Te uiti la cer,te simti zdrobit,
Nu-i nimenea sa te-nteleaga!
Si tu nu stii,n-ai auzit
Ca,pentru tot ce-ai savarsit,
Eu am platit pedeapsa-ntreaga...

O,cat ai vrea sa fii curat
Si sa incepi o viata noua!
Si tu nu stii,tu n-ai aflat
Ca,pentru tine,mi-am lasat
Strapunse mainile-amandoua...

Ce fericiti sunt fratii mei,
Toti cei iertati de fapte rele
Si tu nu stii si tu nu vrei
Sa-ntinzi doar mana si sa iei
Ofranda indurarii mele!

Ti-a spus un duh neintelept
Ca nu mai poti gasi iubire...
Si tu nu stii ca tot ce-astept
E doar sa vii,sa-mi cazi la piept
Cu un cuvant de multumire...

O,vino dar,te chem sa vii,
Sa-ti iei din mana Mea cununa!
Si-atunci vei stii ce azi nu stii:
C-ai fost al Meu,din vesnicii,
Si esti al Meu pe totdeauna!

laraG 08.10.2010 11:36:17

Psalm medieval,de Vintila Horia
 
"Din razele goale ce flutura-n geam
Albind printre gratii arcatele bolti
Da-mi chipul Tau Doamne, si pune-L balsam
Pe pieptul meu palid, zdrobit intre colti.

Din cuiele aspre vreau sangele ud,
Sa-l vad pe podele cum picura cald
Si-n bezna cum cade ritmat, sa-l aud
Ca timpul in ceasul din turnul inalt

Adancul din mine ce picura-ntr-una
Aduna-l in cupa iertarilor Tale,
Ca ultimul tipat cand tremura luna,
In rai sa rodeasca belsug de petale."

Maretia omului pe pamant incepe cu sfintii, poetii si filozofii.In ortodoxie nu exista granite intre poezie si rugaciune.Si una si cealalta au drept scop frumosul, sublimul si divinul.Armonia si frumusetea sunt legile lor prin care omul se vrea in legatura cu vesnicia.

Marimira 08.11.2010 15:29:57

Dincolo de toate
 


Dincolo de stele, departe in zari - esti Tu Doamne,
Dincolo de zari, dincolo de nori,
In surasul soarelui aninat de bolta cerului,
In magica si tainica lumina a lunii - strajerul noptilor lumii,
Dincolo de noi, de gandurile si patimile noastre
In urma colbului ce se pierde sub copitele cailor vremii,
In inimile noastre zdrobite, in lacrimile noastre amare,
In sangele noastru bolnav de lipsa iubirii,
In timpul ce trece si nu se mai intoarce,
Dincolo de vrajbele si orgoliile noastre,
Dincolo de toate,
Esti Tu Doamne, Cel Care ne astepti intotdeauna
Cu bratele deschise - neplictisit,
Cu iubirea nesecata, cu rabdarea intreaga...
Din vesnicie ai venit pentreu noi -
Ca sa ne primesti cu bratele deschise
In maretia iubirii Tale...
Tu esti al meu!...Cum esti si pt. fiecare!

MariS_ 08.11.2010 16:25:57

Te căutam...
 
Te căutam, o Doamne, dincolo de cer,
Încercând să sfarm hotarul infinitului,
Să pot zări un licăr si-o aripă de înger
Si-apoi să cred în existenta Ta.

Te-am căutat, Doamne, dincolo de stiintă,
Încercând să trec de pragul relativului,
Să mă scufund, încet, în starea Absolută
Si-apoi să cred în existenta Ta.

Te căutam, Doamne,-n rotundul ratiunii,
Încercând să desfac piatra filozofului,
Să sorb, un strop măcar, din apa-ntelepciunii
Si-apoi să cred în existenta Ta.

Te-am căutat, la urmă, si-n inima mea,
Încercând să zdrobesc zgura păcatului,
Si te-am aflat smerit în Iubirea
Ce creste curat din existenta Ta.

Seraphim7 20.11.2010 20:57:25

Poezia este o ARTA prin care se exprima un ADEVAR,cine nu intelge sau nu iubeste poezia nu este destul de profund ,nu are adancimea necesara de a patrunde un sentiment asa de inaltator pe care un vers cu rima sau fara poate sa ti-l transmita prin idea pe care o propaga.Da sunt de acord si eu cu BotosRemusEmilian si andrecozia,izvorul scripturistic este mai valoros decat arta alternativa,dar orice arta isi are radacinile in ETERNITATE.

amatyyy 21.11.2010 22:26:28

Poezii crestine
 
Batranul cersetor

La coltul strazii e un cersetor
Cu mana-ntinsa, catre-o alta lume
Decat aceea unde, fara nume,
El ispaseste rasul tuturor.

Adolescentii se mai tin de glume
Si-i pun in palma semne de-ale lor,
El e batran si intelegator,
Cu noi, cu totii, dar, cu cei mici, anume.

Si cine observa, int-o doara,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, in acest tumult,
El, cersetorul, a uitat sa moara.

Sub zdreanta lui, minunea se-ntrupeaza,
In el e Dumnezeu, ce sta de paza.

Adrian Paunescu

amatyyy 21.11.2010 23:07:00

Poezie crestina
 
„Căsuța mea de scânduri s-a aprins“


Inspirația harică cu care Zorica Lațcu lucra transpare din poeziile sale, versurile uneori asemănându-se cu cele ale Sfântului Simeon Noul Teolog. Un exemplu, poezia Focul:

Căsuța mea de scânduri s-a aprins.

Ardea în noapte. Focul a cuprins

Și tindă, și odăi, și coperiș.

Voiam să plec din casă pe furiș,

C-o legătură-n mână. N-am putut.

În val de flăcări albe m-am zbătut;

Vecinii toți dormeau; și de-n zadar

Plângeam, închisă-n grinzile de jar.

Și, ca să pot scăpa din casa mea,

Am lepădat și haina, căci ardea

Și-am aruncat și legătura-n foc.

Mă-năbușeam și nu vedeam deloc;

Cuprinsă de uimirea morții, stam

În oarbă nemișcare. Așteptam

Să ardă-n mine tot, să fiu un scrum

Și vântul să mă vânture pe drum.

Am auzit un zvon de prăbușiri,

Și casa mea pieri; subțiri, subțiri,

Se ridicară palele de fum...

În goliciunea mea pornii la drum.

Cerșeam lumini și-n pragul nopții reci

S-au fost deschis zări albe de poteci.

Curată ca o candelă-n altar,

Cu trupul plin de răni și greu de har,

M-am pomenit urcând pe scări cerești,

Spre miezul dragostei dumnezeiești.

Știam acum că focul fost-a pus

În casa mea, de mâna lui Iisus.

tigerAvalo9 22.11.2010 19:11:53

VĂPAIA VIE A IUBIRII

Cîntecele sufletului aflat
în intimă comunicare și unire
cu iubirea lui Dumnezeu

1
O, văpaie de iubire
vie, ce duios rănești
străfundul miez al sufletului meu,
de-acum fără șovăire,
isprăvește, de voiești,
și rupe vălul, să te gust mereu!

2
O, tămadă arzătoare!
O, blagoslovită rană!
O, mînă care blînd le mîngîi toate,
veșniciei știutoare
și păcatului dojană,
prin tine moartea viață se socoate!

3
O, voi, sfeșnice aprinse
sub a căror strălucire
ale simțirii grote fioroase,
ce zăceau în beznă-ncinse,
căpătară-nvrednicire
spre cel iubit să ardă radioase!

4
Cît de blîndă și duioasă
pe-al meu sîn îți e hodina,
ca-ntr-un lăcaș ascuns de sihăstrie;
cu mireasma-i glorioasă,
răsuflarea ta, divina,
ce gíngaș dor îmi iscă-n suflet mie!

(Sf.Ioan al Crucii)


Ora este GMT +3. Ora este acum 19:24:37.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.