STITI cateodata si in timpul SF Liturghii imi zboara mintea nu ma ia somnu dar pacatul meu e ca imi place sa visez sa ma gandesc etc..............................ma apuca doar cand nu imi place un anumit timp din slujba daca nu canta fumos la strana daca vb femeile in biserica daca se citeste ceva ce eu nu inteleg.As vrea sa fiu si eu ca ceilalti numai ochi si urechi la toata slujba dar inca nu pot cred sunt prea slaba in credinta si as mai vrea sa va zic ceva ................imediat scriu

Trebuie sa-ti cauti un loc cat mai linistit, sa nu te tulbure cei vorbareti si sa incerci sa intelegi si sa traiesti fiece clipa a Slujbei, iar cand iti vine gandul cel ratacitor sa spui "Doamne intareste-ma" si cauti sa nu pierzi firul Slujbei repetand in gand cele spuse acolo, sa le traiesti efectiv.

Eu de mica cred in Domnul si am crezut tot ce scrie in VT si NT si cred si in iad ca exista si la pacatele care le am sigur merg daca nu fac pocainta dar problema este ca nu mie frica imi este si nu imi este nici eu nu stiu ce am nu vreau sa merg acolo dar nici pocainta nu fac cum trebuie imi e tare frica ca pot sa plec oricand de pe aceasta lume nepregatita in iad dar nu am ardoarea aia de a face pocainta desavarsita am si unele obligatii care ma impiedica sa fac pocainta adevarata pt ca in luma nu prea se poata ba lucrezi ba la scoala ba acasa cu treaba si tot asa numai am timp de sufletul meu. Fac si eu canonul meu tin post merg duminica la Biserica etc.........dar nu simt ca doar asa ma va ierta DOMNUL!Voi ce spuneti cum aveti asa mare ardoare catre pocainta?Si imi e tare frica sa mor ma gandesc cum va fi atunci binenteles daca nu aveam pacate abia asteptam sa merg la DOMNUL deci cui ie frica e pacatos!

Stiindu-ti slaciciunea , de fiecare data sa pleci la Biserica cu acel gand ca vei fi mai tare , mai buna, mai intelegatoare si ca mergi pentru a te intalni cu Iisus si nimeni si nimic nu te va tulbura.

Toate sentimentele , trairile acestea contradictorii si oarecare confuzie , se rezolva in timp. Nu astepta retete, formule magice . Trebuie mai inainte de toate sa intaresti rugaciunea, ce paremi-se ca ai cam slabito si de nu ti legatura cu Dumnezeu cu si prin rugaciune sustinuta, legaturile se slabesc, gandurile se risipesc aiurea , trairea este una nefireasca si toate acestea prin indepartarea Duhului Sfant.

Da este diavolul,si eu aseara cand sa citesc rugaciunile imi era un somn..dar am invins diavolul si am facut toate rugaciunile..eu ma simt bine cand nu-i fac pe plad diavolului...cand asculti colinde se mai intampla..etc

Aline, hai sa nu mai aruncam totul pe diavol. Spun asta, pentru ca e un semn de lasitate din parte noastra, in a nu ne recunoaste proprile slabiciuni, insasi superficialitatea noastra. Uite Alicia a pus o intrebare si a trecut asa de usor peste insasi problema ei . . . Spun asta pentru ca ea acum citeste despre "Bucuriile Craciunului". Asta este imprastierea mintii prin voia noastra.

Sora mea, pocainta nu este altceva decat INNOIREA vietii si a mintii!!! NU trebuie sa faci altceva decat sa te schimbi in BINE, luptand sa te pastrezi numai in BINE!!! Daca gresesti (cu) ceva, sa ceri iertare atat celui ce ai gresit cat si lui Dumnezeu, sa iti para rau din adancul fiintei si pe viitor te feresti sa il mai faci!!!

Pocainta este inteleasa de cei mai multi prin starea inaintea sfintelor icoane in dormitorul tau si plangand si facand N metanii - asta este numai o forma de pocainta, ca sunt multe! Depinde de canonul primit de la duhovnic pe masura pacatelor!!!

In Sfantul Munte din cauza inmultirii mirenilor (pelerini sau oficialitati) s-a imputinat timpul de "pravila de chilie" al monahilor... plus ascultarile din gradinile Manastirilor... si nu numai... nu mai apuca decat slujbele... Si te miri de ce sunt atat de luminati la chip, veseli si curati ca pruncii, cu priviri sfinte, patrunzatoare... De ce? de unde asta? Ei continuu spun: Κιριε Ιησου Χριστε ελεησον με! (Kirie Iisu Hriste eleison me) - Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ma! si in aceasta tainica rugaciune il au pe Hristos in inima lor! Si sunt plini de El, incat radiaza si in exterior... s-au unit tainic cu El... Un pr.athonit se temea sa vb cu cineva (afara de Duhovnic) ca sa nu il neglijeze pe Hs, sa nu il supere ca a intrerupt "comunicarea" cu El din cauza unui nimic pamantesc...

Daca vrei sa faci pocainta, fa ca acesti parinti, ROAGA-TE IN INTIMITATEA TA, plangi cu inima si sufletul, spune mereu aceasta rugaciune ce te va uni cu Domnul Hristos si ai sa vezi cum toate gandurile urate iti dispar, pt ca te unesti cu Creatorul!!!

Mereu avem motive sa ne indreptatim ca nu avem timp de rugaciune!!! Bine, poate Domnul Hristos trece peste asta si ne IARTA, dar cum ramane cu MINTEA????? asta CINE ne-o mai ocupa???? NOI - PRIN GANDURI, AMINTIRI ETC... mai scurt: RASPANDIREA MINTII!!! Vrem sa ne mantuim sa fim sfinti, dar NEVOINTA nu facem!!! Atunci cum? NU AVEM IERTARE PT RASPANDIREA MINTII!!! E sg lucru liber ce ar trebui tinut mereu in comuniunea cu Dumnezeu, in rugaciune!!! De aceea NU se roaga cu multe cuvinte (Acatiste, Paraclise, etc - care sunt pt cei ce nu pot face nevointe, sau care nu stiu sa se roage, sau care se fac in Biserica) ci prin 5 cuvinte scurte si pline de Dogma crestina, de continut pur de credinta, sa ne putem CONCENTRA asupra lor iar prin repetarea lor sa ajungem la ATENTIE si de aici la PERMANENTA de unde ajungem la unirea Tainica cu Domnul Hristos!!

Dar asteptam un raspuns de la oricine despre ce am scris si intre timp ma uitam ce se mai discuta si am postat si eu acolo am simtit nevoia sa ma exprim e ceva rau sa ma bucur si eu de venirea Craciunului chiar daca sunt o pacatoasa?

Doamne, Alicia, unde bat si ce intelegi tu ! Pai vezi, ce-ti spuneam si eu si Geo, mintea si imprastierea ei. Gandul ce lucreaza in voie, atunci cand mintea e imprastiata in zeci de directii. Pai, draga Alicia nici la scoala sau acasa cand vrei a invata ceva si te gandesti la N lucruri , oare cum se numeste ? Imprastiere, mantuiala, lucru facut pe jumatate. Deci, credinta nu are jumatati de masuri , ori este, ori nu este. Da ? Astept alte framantari ale tale.