Nu înţeleg ultima frază.te rog să mă ierţi.Cum adică suferi dar le faci? Dacă de ex. îţi cere să fii desfrânat???!!!

@dorinastoica: nu vad cum ar putea sa-ti ceara asta, dar daca asta iti cere si ti-ai abandonat vointa in mainile lui asta trebuie sa faci, fara sa comentezi. Pacatul nu va fi al tau ci al lui. Eu asa vad lucrurile.

După pravilele bisericeşti,schimbarea duhovnicului este oprită cu desăvârşire (s-ar părea că ai dreptate dar...)
"Orice om sau femeie de-şi va lăsa duhovnicul ,[COLOR=darkred][SIZE=3]fără de oarecare vină[/SIZE],[/COLOR]şi se va spovedi la altul,să se despartă de Biserică,dimpreună cu acela care îl primeşte astfel pre dânsul"
Aşadar să fim cu dreaptă socoteală atunci când facem ascultare orbeşte.Ascultarea este condiţionată şi de moralitatea cinstea şi credinţa celui îm mâinile căruia ne punem sufletul şi viaţa noastră!

Sfintii Parinti ne invata ca atunci cand ne este in joc propria mantuire (sau a semenilor) NU se fac compromisuri. Cum sa-ti abandonezi vointa in mainile duhovnicului ??, daca constiinta iti spune clar ca e pacat ceea ce esti indemnata sa faci. Ce rost are sa se inghesuie alte poveri peste acel duhovnic? Nu e mai bine sa-l eliberezi si sa-ti cauti altul care urmeaza intru totul Calea Sf Scripturi si a Sfintilor Parinti ? Slava Domnului ca mai sunt inca parinti curajosi care nu au cazut dintr-o slabiciune sau alta in patima compromisurilor... cu lumea.
Si apoi in biserica in care se fac constient compromisuri, apoi acolo nu ai pt ce sa mai intri... ca Sfanta Liturghie ...e doar o tichie sunatoare!
Dumnezeu sa ne lumineze!

Ucenicia implica [COLOR=darkred]smerenia[/COLOR] de a spune ca nu te descurci singur, [COLOR=darkred]increderea [/COLOR]in acela care iti este indrumator si [COLOR=darkred]dragostea [/COLOR]fata de acela, in orice stare ar ajunge vreodata.

@C-tin: Ceea ce spui tu implica sa suprapui peste discernamantul duhovnicului tau propriul tau discernamant (vointa), ceea ce contrazice ideea de ucenicie, care inseamna sa iti abandonezi propria ta vointa. Cand ti-ai ales un duhovnic ar trebui sa fii pregatit sa il asculti indiferent ce-ti cere sa faci, pentru ca el stie mai bine decat tine, de aceea ti-l alegi duhovnic. Daca ii pui la indoiala spusele sau te gandesti ca poate nu e corect sa-ti ceara sa faci ceva sau altceva se cheama ca nu-l mai asculti, nu-i mai esti ucenic. Nu-l poti asculta doar cand ti se pare tie ca nu greseste, ca atunci nu vei progresa niciodata. Daca te rogi la Dumnezeu iti va scoate in cale un duhovnic ce nu-ti va cere niciodata sa faci ceva nepotrivit si te va ajuta sa avansezi pe calea spre desavarsire. Dar trebuie sa-l asculti neconditionat, nu sa-i pui la indoiala spusele.

A asculta de duhovnic din cand in cand, echivaleaza cu a pune un pom intr-o zi in pamant, in alta sa-l scoti din pamant, si mereu asa. Sa nu asteptam ca acest pom sa rodeasca. Cu siguranta intr-o zi se va usca.

Tocmai aceasta "inradacinare" (statornicie) a noastra in ascultarea fata de duhovnic este fundamentala pentru "dezradacinarea" noastra din viata patimasa sau, altfel spus, pentru "dezradacinarea" patimilor din propria fiinta.

Iata un cuvant minunat din Pateric:

"Odata, unul din batranii cei mari a mers cu ucenicii lui intr-un loc unde erau multi chiparosi si mici si mari si a zis unuia din ucenicii sai: Scoate din radacina acest chiparos mic.

Si indata acel frate, numai cu o mana aplecandu-l, l-a scos foarte bine. Apoi i-a aratat batranul alt chiparos mai mare decat cel dintai si i-a zis: Scoate-l si pe acesta. Si, aplecandu-l fratele cu amandoua mainile, l-a tras cu putere si de-abia l-a scos.

Apoi i-a aratat alt chiparos mare, poruncindu-i sa-l scoata si pe acela si, mult clatinandu-l si ostenindu-se, n-a putut sa-l dezradacineze. Si vazandu-l batranul ca singur nu poate, i-a poruncit altui frate ca sa-i ajute si amandoi cu mare osteneala l-au dezradacinat.

Atunci, zise lor batranul: Vedeti, asa sunt si patimile, fratilor! Cat sunt mici, cu lesnire putem sa le taiem daca voim, iar de ne lenevim, nebagandu-le in seama, pentru ca sunt mici, se intaresc si numai cu multa osteneala vom putea a le taia.

Iar de ne vor cuprinde, atunci nu mai putem a le dezradacina singuri, oricat ne-am osteni, ci numai de vom avea, dupa Dumnezeu, pe cineva din Sfinti ca sa ne ajute".

Astazi am intalnit aceasta fraza: "Efectul unui parinte exagerat este un viitor credincios exagerat". Asta inseamna ca nu orice ucenicie este mantuitoare, depinde de cine faci ascultare.

Ucenicul trebuie sa isi lase fiinta modelata de Dumnezeu, prin mainile duhovnicului sau.
Dar pentru a fi ucenic, e nevoie de smerenie. Cel "desavarsit", care crede ca le stie pe toate, n-are nevoie de indrumator; cel ce nu-si cunoaste boala, considerandu-se sanatos, nu are trebuinta de medic.