"Fericirea de a cunoaste Calea" - Despre cei ce n-au necazuri.
 

Noua toate necazurile ne vin de la greseli, nu de la Dumnezeu.
El numai ingaduie,....si spala cu ele vinovatiile noastre. [COLOR="Red"]Oamenii insa tare greu pricep, ca ispasirea prin necazuri dovedeste, NU parasirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Ba, chiar prin aceea ca are Dumnezeu grija de noi, daca vom avea necazuri.[/COLOR] Fiind atotbun si intelept, ne poarta de grija si ne spala, cu milostivire, ori de cate ori vrem , ori nu vream, ori pricepem acum, ori vom intelege pe urma.
Caci: " Dumnezeu este indelung rabdator rabdator si mult milostiv., dar nepedepsit nimic nu lasa". El asteapta o vreme sa vada, ne grabim noi cu pocainta de buna voie sau nu? Invatam din necazurile altora, sau asteptam sa ne spargem si noi capul de ele, tot ca el?
[COLOR="Purple"]Dumnezeu vrea sa-i ajute pe toti, dar nu toti primesc purtarea Sa de grija. Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri. Pe acestia i-a lepadat Dumnezeu.[/COLOR] Caci stiindu-le firea, precum ca nu au leac si nu pricep nimic din ocarmuirea Sa, ii lasa in pacatele lor. Acestia sunt cei de care zice David in Psalmul 72, ca: " N-au nici o suferinta pana la moarte si-s plini de sanatate: cu oamenii la osteneli nu iau parte, si nu sunt supusi la batai ca ceilalti oameni. Rad de toata lumea si graiesc de sus. Iata, necredinciosii huzuresc in lumea aceasta si-si aduna bogatii". Asa ca multi din nestiinta: " ravnesc soarta (pamanteasca a) necredinciosilor, vazand propasirea pacatosilor"; dar cand inteleg "sfarsitul pacatosilor" - iar aceasta le vine numai cand in "Altarul Domnului" - abia atunci nedumerirea li se imprastie. Caci la Altarul Domnului, unde "se afla ascunse toate comorile cunostintei si ale intelepciunii, in Iisus Hristos adica, ei afla ca" Pt viclesugul lor ii pune Dumnezeu pe cai alunecoase si-i lasa sa cada in prapastie si ajung la pustiire" (Ps.72, 3-9).
[COLOR="Red"]Nu fericiti asadar pe cei ce n-au cunoscut necazuri in lumea aceasta.[/COLOR] Caci, cunoscandu-i Dumnezeu ca n-au minte sa-i inteleaga voia, nu le mai randuieste o ispasire in lumea asta, ci osinda in cealalta. Iata dece! [COLOR="DarkGreen"]Dumnezeu preamilostivul si cand osandeste la iad tot milostiv se dovedeste si ca un mai inainte stiutor din veci a toate, nu le trimite necazuri pe potriva pacatelor lor, caci mandria lor cea peste masura de mare, nu rabda nicidecum ispasirea prin umilinta.[/COLOR] [COLOR="DarkGreen"]Dimpotriva, incercarea lui Dumnezeu de a-i spala prin ispasirea cea fara de voie lor li s-ar intoarce tocmai pe dos.. [/COLOR][COLOR="Purple"]Caci ei, iubind mai tare mandria si slava desarta a lumii acesteia, decat smerenia si supunerea lui Dumnezeu, tocmirea nebuna a mintii lor ii arunca in deznadejde, din care fac cel mai mare si mai de pe urma pacat in lumea aceasta: sinuciderea, sau omararea de sine.[/COLOR] Ori toate celelalte pacate ce le-ar putea face omul, adunate la un loc, sunt mai mici decat acesta singur. De aceea, din milostivire mai presus de intelegere, pentru multimea neputintei lor, nu-i baga Dumnezeu in cuptorul smereniei , ca nu pot sa rabde, ci vor merge in osanda, dar nu in osanda cea mare , ca sinucigasii.

Parintele Arsenie Boca era un pic dezinformat cu privire la iconoclasti.
Iconoclasmul a pornit de la musulmani care considerau inchinarea la icoane ca idolatrie caci si evrei au anume simboluri sfinte.
Iar codul genetic contine forma trupului uman ,eventuale boli si nu ca e manaios,bland sau mai stiu eu ce nici pacatele ca alea sunt date de suflet.
E nespus de absurd sa crezi ca trupul influenteaza foarte tare comportarea omului ca atunci ce mai e sufletul in care avem chipul lui Dumnezeu adica capacitatea de a rationa,de a delibera,de a alege,de a voi,de a pofti?

...................

Despre parintele Arsenie Boca am aflat,abia, dupa 1992-'93 , cand mi-o fi venit mie timpul sa aflu despre dinsul,sau mai bine zis ,cand eram pregatita sa-l aflu.Si oricat as fi citit despre el,parca nu era de ajuns -asa cum bei ditr-un izvor cu apa curata de munte si parca tot ai mai bea.Cred ca asa si este un izvor nesecat de intelepciune si sfintenie. Vreau sa va marturisesc (sa nu ma judecati ! ) ca de fapt prima oara cand am citit despre dinsul mi-a atras atentia numele de dinainte de calugarie Zian-Valean Boca si faptul ca a fost nascut in ziua de 29 septembrie -numele mi s-a parut deosebit iar data nasterii coincidea cu data nasterii mele- si multumesc si acum Domnului ca mi-a ingaduit sa aflu de dinsul. asa..si sa va mai spun ,de fapt stiti ,ca nimic nu-i intamplator in lumea asta-totu-i de la Dumnezeu -Tatal,altfel n-am cum sa explic ,cum se face ca desi m-am cununat ,mi-am botezat baietii, am asistat la slujbe in biserica Sf. Elefterie (Bucuresti) eu nu am observat ca in fresca de deasupra altarului Domnul IIsus prunc este imbracat ...in zeghe.Stiam fresca doar fusesem de atatea ori in biserica si cum intram acolo imi erau ochii la Maica Domnului cu Pruncul IISUS in brate..si Domnul a vrut sa aflu anul trecut ca acea fresca a fost pictata de parintele Arsenie in 1959 si timp de 60 de ani nimeni nu a vazut ceea ce e atat de evident! Va rog daca doriti sa aflati mai mult (daca nu cumva stiti deja ) sa cautati in site-ul Formula as ,nr.822 din 2008 articolul IISUS IN ZEGHE -scris de Valentin Iacob - este inca o marturie a sfinteniei parintelui Arsenie.Iertare daca am vorbit pra mult ...Pace voua!

Nu este de gasit acest articol.
Poti pune aici un link?

Doamne ,iertat sa-mi fie ca ,nu ma pot abtine sa nu va mai scriu si aceste randuri din ,, Noi marturii despre parintele Arsenie Boca '' (2005)-marturie a Pr.Sofonea Ioan ,Sibiu :
,, Parintele Arsenie ne-a spus odata cum a inceput el activitatea la Manastirea Sambata.Era in postul Craciunului si picta o icoana a Mantuitorului,care n-a terminat-o.In timp ce picta a auzit o voce tainica;,,Arsenie,nu Ma mai picta pe icoana,ca vremea s-a apropiat.Mergi si picteaza in inimile oamenilor,prin cuvantul tau.Spune-le ca vin peste ei necazuri si suferinte." Dar ,continuind sa picteze icoana si negrabindu-se sa asculte porunca Domnului ,a auzit din nou :,,Vei fi mut...dar asta iti va aduce multa lume". Imbolnavindu-se cu coardele vocale ,nu mai putea sa vorbeasca.A stat asa de la Craciun pana in joia din Saptamana Mare ,in Postul Pastilor (in acest timp a scris insemnarile ,,Gura mutului " ,intr-un carnetel pe care il are maica Pahomia de la Sambata )Atunci cand se impartasa (era diacon.numai in primavara l-a facut preot ) ,primele cuvinte ce le-a rostit cand i-a venit vocea ,cuvinte ce le-a auzit si lumea din biserica , au fost :,, Cred Doamne si marturisesc .." cu o voce ce a cutremurat biserica ,caci oamenii,cand au auzit vocea lui ,toti au cazut in genunchi si au plans si au laudat pe Dumnezeu ca i-a dat vocea,pentru ca multa lume venea dupa sfat .
Parintele se straduia mult pentru regenerarea poporului roman prin schimbarea vietii. Minunea cea mai mare a Parintelui Arsenie era schimbarea vietii noastre , In predici ne vorbea mai mult referindu-se la Vechiul Testament Saul,David ,Solomon ) Fiind intrebat de ce nu vorbeste mai mult din Noul Testament ,a raspuns ca viata crestinilor de acum se aseamana mai mult cu cea a acelora din V.T ,ca n-avem progresul celor din N.T. -daca nu traim sub har, cadem sub legea veche . La inceput Parintele Arsenie avea o viata foarte aspra : manca o data pe zi (paine si apa ) si dormea pe jos.
Uneori pleca cate o sap. pe munte ,doar cu BIBLIA .Sambata seara cobora pt a tine duminica Sfanta Liturghie ,pe care o slujea in lacrimi .Nu puteai sa nu plangi la Liturghia lui.Dupa predica,iar pleca in munte, Ducea o viata extraordinara ,de pustnic ,,

scuze daca mai gresesc ...

Doamne-ajuta!

Au aparut anul trecut vol III din seria de marturii: "Alte marturii despre Parintele Arsenie Boca" si "Ridicarea casatoriei la rang de taina". Aceasta a II-a carte m-a surprins cu materiale mult mai interesante decat m-a lasat titlul sa-mi inchipui.

In continuare as insera o marturie legata de mormantul Parintelui:

http://vestitorul.blogspot.com/2008/...printelui.html

Doamne-ajuta!

Ai dreptate laura.
Am auzit doar o parte. insa e f.f.f. interesanta.
Multumesc.