*subjugându-i

Sfântul Ioan Gură de Aur , despre lăcomie, păcate şi alte cele. . .
 

- Faptul de a răpi şi a fi hrăpăreţ nu este insuşirea firii omeneşti, ci a sălbăticiei fiarelor. Şi chiar mai răi decât fiarele sunt cei care se năpustesc asupra lucrurilor străine. Pentru că in fiare această insuşire există in fire. Insă noi, care am fost cinstiţi cu raţiune şi am ajuns in această josnicie afară de fire şi comportament necuvincios , ce iertare vom dobândi ? ; - Patima hrăpirii este cumplită şi nu este cu putinţă să se imbogăţească cineva fără să nedreptăţească. . . "Bine, dar dacă a moştenit averea tatălui său ? ", spun unii. A moştenit cele adunate cu nedreptate. ; - Pricinile tuturor relelor sunt păcatele. Din pricina păcatelor vin intristările ; din pricina păcatelor, tulburările ; din pricina păcatelor, războaiele ; din pricina păcatelor, bolile şi toate patimile greu de vindecat care ne necinstesc. ; - Adevărata robie este atunci când omul trăieşte in păcat, in timp ce adevărata libertate este virtutea. ; - Nimic nu naşte in suflet atât de mult semeţia , mândria prostească şi aroganţa, precum banii mulţi.