din acelasi motiv se dau, uneori, dezlegarile la cununii de catre episcop.
pentru ca ei se intereseaza intai de restaurant, apoi de biserica.
iar preotul le zice: pai e post.
si ce facem ca am dat arvuna? pai ... mergeti la episcop si daca el va da dezlegare ...
iar cand aude episcopul a ei traiesc impreuna de ani buni iar mireasa e gravida ... isi pune mainile in cap si zice: fie ...

Asta este un compromis care se face, uneori. Bine ar fi să fie spre luarea aminte a însurățeilor! Și să-și primească cu acordul duhovnicului (și de la duhovnic) penitența=canonul. Din păcate, însă, se mai crede de către unii dintre însurăței că se poate și așa (doar ce păcat am făcut, doar n-am dat în cap la nimeni!), ... și asta ar fi, de fapt, chiar o regulă. Și se mai crede că Biserica e datoare să facă astfel de dezlegări. Vai, nouă!

cunosc un cuplu,care inainte de a pleca din tara,au asistat la slujba logodnei ca sa traiasca in pace impreuna,pana la casatoria propriu-zisa,intelegand aceasta slujba de logodna ca o dezlegare a traiului impreuna pana la nunta...chiar nu-mi era clar ce-i cu aceasta slujba,dupa cum mi-au explicat ei...

M-am mai documentat un pic: logodna e considerata ca un angajament de casatorie ulterioara si care, cum spunea dl. Mihnea Dragomir, se facea mai ales in vremuri in care existau numeroase situatii care puteau sa-i tina pe cei doi tineri departe unul de altul.
(de exemplu, locuiau in localitati aflate la o anume departare si pana la nunta trebuiau sa caute o locuinta comuna.).
Logodna mai avea , in astfel de cazuri, utilitatea de a mentine treaza constiinta morala a celor doi, atat timp cat erau departe unul de altul, cat si de a arata posibilior pretendenti sau pretendente ca n-are rost sa bata la o usa deja inchisa. Ca sa spun asa, era un angajament care implica onoarea personala in fatza lui Dumnezeu si a societatii.
Dar aceasta e valabil intr-o vreme in care omul punea onoarea mai presus de satisfacerea placerilor trupesti).
Astazi, logodna pare a fi nimica toata, un moft, o relicva fara valoare. Aceasta se datoreaza degringoladei morale si punerii accentului pe asa-zisul 'liber arbitru" (acela de a pacatui fara jena), in care notiunea de "pacat" e luata in ras si eliminata din constiinta slaba a persoanei umane

Insa acest angajament, al logodnei, este unul foarte serios in fatza lui Dumnezeu.
In BO, daca un candidat la preotie se logodeste cu un timp inainte de cununie, si pana atunci se desparte de logodnica sa (ori, Doamne fereste !, ea moare subit), acea logodna devine impediment la hirotonie. Aproape la fel ca la cei divortati. (Dar totul depinde , pana la urma de episcopul locului.)

Eu nu inteleg de ce Biserica mai oficiaza Logodna separat de Taina Casatoriei, atat timp cat tinerii de astazi nu mai sunt cei din trecut - locuiesc impreuna si au parte de o viata conjugala.

Biserica nu trebuie sa se multumeasca cu putin, sa spuna e bine ca au macar Logodna, ea trebuie sa vesteasca si sa apere intregul tainei, nu o parte a ei. Daca mergem pe aceasta cale, o sa ajungem sa spunem ca e de ajuns si anafura si sa nu ne mai impartasim cu Trupul si Sangele Domnului.

tocmai, de obicei, se oficiaza impreuna ca o singura slujba. rar se fac separat.
Biserica nu spune ca daca au logodna, gata, au au voie sa sa impreune, din contra.

In cazul prietenilor mei,asa cum au inteles si explicat si mie ulterior pt ei logodna insemna printre altele si dezlegarea la traiul impreuna;de aceea dupa fiecare post se duceau la spovedit apoi primeau Sf.Impartasanie chiar daca traiau impreuna necasatoriti,ceea ce pt altii in acelasi context este caz de desfranare si deci interzicerea de a lua Sf.Impartasanie...

Ma intrebam de ce au mai facut aceasta logodna cand au plecat din tara,caci ei traiau impreuna de mai mult timp?Raspunsul a fost unul prozaic,ca sa aibe ingaduinta parintilor fetei de a trai impreuna,avand garantia ca dupa un timp fata lor va sfarsi casatorita...