Asta nu e bine Danyel, Acatistul Sfintei Cruci este frumos si inca si foarte important.

Sint unele acatiste mai greoi de citit, si parca uneori nu te trage inima, insa, cu chiu si cu vi trebuiesc citite si alea pina la urma.

Incerca sa-ti faci singur un canon, cum iti plac cele 2 acatiste mentionate de tine, sa citesti in cest post macar o singur data Acatistul Sfintei Cruci.

Ar fii tare bine!

Nush, pur si simplu nu pot, imi e greu sa inteleg cum vine "bucura-te cinstita cruce" sau "
O, intru tot cantat Lemn pe care a fost rastignit Hristos, Cuvantul cel mai Sfant decat Sfintii, primind rugaciunile noastre, de toata primejdia pe toti izbaveste-ne si de chinurile vesnice scapa pe cei ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!"

Nu pot si nu pot, orice ar fi, chiar daca incerc sa-l citesc, ma sminteste, asa ca mai bn nu-l citesc

Părintele Nicolae D.Necula profesor de Liturgică ne dă un răspuns :
 

Credincioşii mai zeloşi citesc psalmi şi acatiste despre care ne întrabă adeseori cu să le citească. Imi zic :"Cum se citeşte Psaltirea ? Să imi daţi binecuvântare !" , iar eu le răspund : "Nu este nevoie să iei binecuvântare". Psaltirea face parte din Sfânta Scriptură, o putem citi oricând ; este şi carte de cult din care ne alegem câte catisme putem, în funcţie de evlavia pe care o avem, nefiind un număr precis de psalmi sau catisme. Unii îşi încearcă programul de rugăciune cu citirea, aproape cu regularitate , a două, trei catisme sau cu acatiste, ale unor sfinţi. Mă întreabă : " Ce acatist să citesc ?" ; " Citeste-l pe cel care este inchinat sfântului din ziua sau perioada respectivă sau pe cel care crezi că se potriveşte stării sufleteşti ! " Acatistele au şi ele un oarecare specific, spre lauda unui sfânt. Orice acatist care este inscris în cartea de rugăciuni se poate citi, nu neapărat cu preferinţe speciale, ţinând cont că rugăciunea nu ţi-o indeplineşte sfântul respectiv, ci el mijloceşte ca Hristos să ne asculte rugăciunea. Sfântul ne pregăteşte calea, iar Hristos Domnul ne ajută. Dacă noi acordăm o importanţă prea mare sfinţilor şi credem că ei ne rezolvă problemele, greşim din punct de vedere dogmatic, fiindcă sfinţii nu sunt decât rugători. Citeşte acatistele pe rând, nu cu preferinţă. Dacă ţi-ai luat un sfânt pe care îl simţi că ţi-e protector, te ajută, îi porţi numele, citeşte-i acatistul, roagă-te pentru rugăciunile lui.

Doamne ajuta!
 

Depinde ce vrei. daca alegi sa vrei sa intelegi ce scrie in Acatistul Sfintei Cruci, du/te si spune/i duhovnicului tau. Ori unui preot sau calugar. Din cate am constat (citind sau ascultand la radio, la televizor), tot ceea ce scrie in acatiste sau paraclise, se poate explica. Nimic nu este de neinteles decat atunci cand nu cunosti. Dar si asa, sa spunem ca nu stii despre ce e vorba, nu te inversuna si nu te hotari ca nu poti, ca nu intelegi, ca nu mai citesti. Pe langa post si rugaciuni e bine sa si citesti, chiar si de pe acest site crestinortodox. Sa nu citesti in graba si sa fii atent. Iti vor fi de folos si articolele acestea. Zi DOAMNE AJUTA inainte sa citesti Acatistul Sfintei Cruci.
Doamne ajută!

Daniel din câte am citit din cele scrise de el şi din mesajul pe care mi l-a trimis pe mesaj cu ceva timp în urmă, este bine pregătit duhovniceşte şi are o trăire autentică mult mai vrednică decât am crede noi. Nu se pune problema de a citi sau a ţine post la el , pentru că nu e un începător , e cu mult mai mult decât ar crede unul sau altul. Sunt fireşti astfel de nedumeriri, frământări pentru cineva ce nu digeră pe nemestecate Ortodoxia. Eu personal de la unul ca Daniel, am ce învăţa. In general să nu ne poticnim , smintindu-ne, într un cuvânt, intr o cântare, intr o rugăciune , acatist sau mai ştiu eu ce. Să citim , aşa cum Părinţii ne învaţă, cele ce ne folosesc, pe care le simţim de folos . Să nu forţăm mintea şi sufletul spre acele lucruri ce ne tulbură sau ne smintesc. Avem de unde alege !

Tocmai, ca pe mine ma sminteste, asa cum ai spus, am mai avut discutia asta pe forum, si nu am putut sa ma lamuresc, nush cum sa va zic dar e peste logica mea, eu cred ca e mai bine ca il evit deoarece numai m-asi sminti citindu-l

Exact Daniel, aşa să faci. Am postat ceva mai sus , un eventual răspuns al uni specialist în Liturgică. Citeşte ce-ţi este de folos, ce te linişteşte, ce-ţi înalţă mintea şi sufletul către Dumnezeu. Sunt atâtea şi atâtea acatiste, rugăciuni ! Nu există reţetar în aşa ceva .

Interesant!!!!
Cred ca tu nu poti sa faci aceasta rugaciune-acatist, eoarece trairea ta este foarte intensa fata de Sfanta Cruce, si probabil ca pur si simplu nu poti spune"bucurat-te cruce" cind stii ca Mantuitorul a fost rastignit pe cruce....

Crezi ca asta ar fii explicatia?

Bucura-te Cruce, insa inseamna altceva, inseamna ca de aici iti vine tie salvarea ca si mie si ca tuturor.

Poate ma insel!

Ei nush ce sa zic, nu sunt de acord cu veneratia personala a crucii, ci impersonala, cinstesc crucea, ma insemn cu ea dar o cinstire personala, o personificare a crucii trece putin peste puterile mele de intelegere si atunci avit tocmai pt a nu avea impresia ca sunt idolatru

Nu cred ca se poate vorbi despre o personificare a lemnului Crucii (in primul sens care ne vine in minte). Cred ca este mai mult o ridicare a naturii cazute. Ceea ce pana atunci era cazut, rau, blasfemie si sminteala a ajuns sa fie cinstit ca Poarta a Vietii. Din instrument al mortii, Crucea a devenit instrument al vietii.

Bucuria si cuvintele "bucura'te" par indreptate, cu sens unic, doar spre persoana umana. Gandesc insa la faptul ca si animalele si natura se pot bucura. Uitati'va la un animal (pisica, caine, miel) si vedeti cata bucurie emana acela aproape tot timpul. Parerea mea este ca si ele se pot bucura. Pomii si florile amana bucurie. Acatistul "Slava lui Dumnezeu pentru toate" arata aceasta bucurie si personificare a naturii.

Bucura'te, sfanta Cruce. Bucura'te calea vietii si omorarea mortii. Bucura'te natura ce ne'ai deschis calea spre dumnezeire, prin Acela pironit pe tine.

[COLOR=red]Crucea nu poate fi despartita de Hristos, iar Hristos nu poate fi coborat de pe Cruce, pana la sfarsitul lumii. [/COLOR]Deci nu poti cinsti crucea in sine, ca un obiect izolat de fapta savarsita pe si prin ea. Nu te teme de idolatrie. Cand in minte iti vine Crucea, ea aduce cu sine si pe Hristos.