@ AndruscaCIM: parerea mea e ca pnetru monahism iti trebuie chemare si nu numai. trebuie sa te gandesti cate ispite infrunta cei de acolo si ca e mare pacat sa parasesti manastirea, indiferent de motive.
trebuie sa te cunosti foarte bine si sa vezi daca esti capabil sa renunti la toate cele lumesti.
Duhovnicul te poate indruma sau poate vedea daca ai aceasta chemare, dar in principiu e cam alegerea noastra.

oricum eu cred ca cei alesi isi dau seama de asta. au ei semnele lor.

Ex.Problema esentiala si existentiala:Deci daca eu as simti pur si simplu din toata inima ca vreau sa intru in monahism, ma duc sa il intreb pe duhovnic sau ii cer sfatul? Se presupune ca eu fiind crestin ortodox stiu ce presupune aceasta alegere si simt ca sunt facuta pentru asta.
Cunosc un caz in care un preot duhovnic l-a sfatuit pe un tip sa intre in monahism , dar tipul asta avea o relatie si acum e casatorit si are si un copil de cativa ani...a gresit simtind ca nu e facut pentru asta sau pentru faptul ca nu a " ascultat" sfatul preotului?

si sa te duci la duhovnic e tot o decizie personala nu? poate ca la inceput te duci mai des pana te mai luminezi.
spunea parintele arsenie intr-un interviu ca la fiecare decizie a noastra sa ne consultam cu Dumnezeu. adica sa ne gandim daca decizia noastra este pacat sau nu.
oricum parerea mea ca de la un anumit moment constiinta ta nu prea te mai lasa sa faci pacate. adica iti semnalizeaza mereu : ai grija ai grija.:D. eu asta o zic din experienta persoanala.
pai si daca faci ascultare de rasplateste Dumnezeu.
oricum sa nu uitam ca Moise la orice decizie (de ordin spiritual) il intreba pe Dumnezeu.
deci sa nu ne rusinam sa ne ducem la duhovnic sa il mai intrebam cand nu stim ce sa facem.

oricum cred ca mai depinde si de duhovnic. daca este un om cu care ai vorbi cat e ziua de lunga sau de care "te cam temi" ca spune lucrurilor pe nume.

Chestia asta cu chemarea pentru manastire este o inventie absoluta, ca si " pacatul " ce se presupune daca indraznesti a o parasi...probabil ca oamenii vor intelege in cele din urma ca astfel de teorii tin mai mult de un habotnicism primitiv...de o manipulare, de orice, dar in nici un caz de credinta.
Cat despre ascultare, trebuie luata cu mare seama, caci s-ar putea sa-ti dai viata pe mana cui nu trebuie....daca nu detii propria carma asupra vietii.

chiar crezi ca nu au o chemare? atunci de ce se duc acolo si nu raman mireni daca nu au chemare?
cat despre parasirea manastirii uite aici
http://www.crestinortodox.ro/nodes/a...rea-manastirii

sunt niste lucruri pe care noi, mirenii nu le intelegem. cel putin asa cred eu.

Eu nu am vorbit niciodata cu un duhovnic "cat e ziua de lunga" :D si asta din cauza ca nu pot gandi la modul asta.
Eu sunt mireana si cred in chemare...asa cum eu nu am chemare, monahii o au, categoric ;).

Mie din fericire mi`a scos Dumnezeu in cale un duhovnic bland si rabdator, caruia i`as cere sfaturi mereu. Insa stiu ca mai are si alte treburi si ma duc sa`l intreb numai esentialul. in rest mai caut raspunsuri si pe net. si acest forum mi`a fost de mare folos

@AndruscaCIM: mersi ca ma sustii.

Nu as zice ca e deloc o inventie " pacatul " de a parasi viata monahala.
Si eu sunt pentru coloana vertebrala si pentru carma asupra vietii personale, bineinteles in acord cu ceea ce isi doreste Dumnezeu de la noi. Daca un om nu se cunoaste si nu stie ce vrea in viata, ceea ce eu consider a fi o mare greseala...poate urma sfatul unui monah de a intra in monahism, desi el nu e convins de de acest lucru si inevitabil pot aparea indoieli pe parcursul vietii...etc.