Un adevarat crestin vorbeste zilnic cu Dumnezeu. O zi in care nu vorbesti cu El, e o zi in care El nu exista pentru tine si asta da dovada de necredinta.

Nu putem sta cu un picior in lume si cu un picior in credinta,caci nu e credinta adevarata,aceasta nu este credinta mantuitoare
Trebuie sa cedam TOTAL controlul asupra vietii noastre lui Iisus si sa ne lasam ghidati de El pentru a ne implini destinul care ni l-a dat dinainte de a fi nascuti
Multi nu vor sa cedeze controlul asupra vietii lor si continua sa-si traiasca viata asa cum vor ei nu cum vrea Dumnezeu

"Cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rastignit firea pamanteasca impreuna cu patimile si poftele ei" (GALATENI 5:24)

"Atunci Iisus a zis ucenicilor Sai:Daca voieste cineva sa vina dupa mine,sa se lepede de sine,sa-si ia crucea si sa ma urmeze" (MATEI 16:24)

"Cine nu-si ia crucea lui,si nu vine dupa Mine,nu este vrednic de Mine;
Cine isi va pastra viata sa,o va pierde si cine isi va pierde viata pentru Mine o va castiga" (MATEI 10:38-39)

Cine Il iubeste intradevar pe Dumnezeu trebuie sa moara pentru El (spiritual) pentru ca El sa inceapa sa traiasca in tine

Imi amintesc ca Iisus a lasat doar 2 porunci. Prima porunca e sa iti iubesti aproapele mai mult decat tine si a doua, care e mai importanta, e sa il iubesti pe Dumnezeu din tot cugetul, simtirea, sufletul etc tau.

Dumnezeu sa mi-o ierte da' tot nu pot sa il iubesc pe Marko Bela.

P.S. cred ca daca dezvoltati cele 2 porunci cuprindeti si cele 10 porunci si alte reguli credincioase, cat si esenta credinciosului.

Smerenia este virtutea cea mai importantă a unui adevărat creştin. Toate celelalte nu au valoare fără dobândirea smereniei . Smeriţi-vă iubiţi fraţi , "că altfel nu veţi putea gusta bunătăţile împărăţiei mele ! " , zice Domnul Atotţiitorul.

Absolut ca da! O groaza de conflicte s-ar rezolva cu ajutorul smereniei...

A fii credincios, inseamna a iubi!
A iubi pe aproapele ca pe tine insuti, a iubi pe Dumnezeu ...si de aici vine si smerenia!

[COLOR=darkred]Crestinul este un om intre oameni[/COLOR], un om ca oricare altul, in haine si treburi, doar ca [COLOR=darkred]dragostea[/COLOR] trebuie sa il faca mai luminos decat pe toti ceilalti. Nimeni vreodata nu a cerut crestinului sa renunte la orase, la slujbe, la prieteni, la treburi si la munca, doar ca niciodata crestinul nu trebuie sa se limiteze la acestea, sa intre in concurenta cu oamenii acestei lumi spre a dobandi cele de aici, etc.

Ceea ce contează din punct de vedere moral este decizia creştinului de a face binele. Dacă îl face din mândrie, nu-l face pentru Hristos, ci pentru sine însuşi. Totul se petrece mai mult la nivel interior. Aceasta va fi şi tema "Legendei lui Antihrist". Antihristul va încerca să ofere pe pământ ceea ce Hristos nu a dăruit la prima Sa venire : garantarea păcii şi a bunăstării materiale pentru toţi. Or, atât timp cât acestea sunt căutate pentru ele însele şi nu pentru a face voia Domnului, nu ne sunt de folos.