AVVA AGATHON:

“L-au intrebat pe el iarasi fratii, zicand: care fapta buna, parinte, intre petreceri, are mai multa osteneala? Zis-a lor: iertati-ma, eu socotesc ca nu este alta osteneala, ca rugaciunea catre Dumnezeu. CACI TOTDEAUNA CAND VOIESTE OMUL SA SE ROAGE, VOIESTE VRAJMASUL SA-L TAIE PE EL CACI EL STIE CA NU SE IMPIEDICA DE ALTCEVA, FARA NUMAI DE RUGACIUNEA CEA CATRE DUMNEZEU. Si toata petrecerea pe care o va face omul, rabdand intru dansa, dobandeste odihna. Iar RUGACIUNEA PANA LA RASUFLAREA CEA DE PE URMA, ARE TREBUINTA DE NEVOINTA.”

AVVA AMMONA:
“A fost intrebat avva Ammona: care este calea cea stramta si ingusta? Si raspunzand, a zis: calea stramta si ingusta aceasta este, sa-si sileasca cineva gandurile sale si sa-si taie voile sale pentru Dumnezeu. Si aceasta este ceea ce s-a zis de apostoli: Iata noi am lasat toate si am venit dupa Tine.”

AVVA VENIAMIN:
“Avva Veniamin, cand avea sa moara, a zis fiilor sai: ACESTEA FACETI SI PUTETI SI VA MANTUITI. TOTDEAUNA BUCURATI-VA, NEINCETAT VA RUGATI, PENTRU TOATE MULTUMITI!”

AVVA GRIGORIE TEOLOGUL:
“Zis-a avva Grigorie, ca aceste TREI LUCRURI CERE DUMNEZEUL DE LA TOT OMUL, CARE ARE SFANTUL BOTEZ, ADICA: CREDINTA DREAPTA DE LA SUFLET, ADEVARUL DE LA LIMBA SI INFRANAREA PATIMILOR, ADICA CURATENIE, DE LA TRUP.”

AVVA THEODOR AL FERMEI:
“Se spunea despre dansul, ca facandu-se diacon in Schit, nu vrea sa primeasca sa slujeasca diaconiceste si in multe locuri a fugit. Si iarasi l-au adus batranii zicandu-i : nu-ti lasa slujba ta! Le-a zis lor avva Theodor: lasati-ma sa ma rog lui Dumnezeu, ca sa stiu de ma va incredinta sa stau in locul slujbei mele! Si rugandu-se lui Dumnezeu, zicea: de este voia Ta, ca sa stau in locul slujbei mele incredinteaza-ma! Si s-a aratat lui un stalp de foc de la pamant pana la cer si grai s-a facut zicand: de poti sa te faci ca stalpul acesta, du-te si slujeste diaconiceste! Iar el auzind, a judecat sa nu mai primeasca. Deci venind el la biserica i-au facut lui metanie fratii, zicand: daca nu voiesti sa slujesti diaconiceste, macar potirul sa-l tina. Si n-a suferit nici aceasta si a zis: de nu ma veti lasa, ma duc din locul acesta, si asa l-au lasat.”

Avva Pimen a zis: „Dacă omul ajunge la vorba Apostolului: ŤToate sunt curate pentru cei curaţiť, se va vedea pe sine mai prejos decât toate creaturile“. Fratele îl întreabă: „Dar cum pot să mă socotesc mai prejos decât un ucigaş?“. Bătrânul răspunde: „Cine ajunge la vorba Apostolului şi vede un ucigaş zice: ŤAcesta a păcătuit o singură dată, eu însă ucid în fiecare ziť“.

Iertare, am uitat de diacritice:Avva Pimen a zis: „Daca omul ajunge la vorba Apostolului: "Toate sunt curate pentru cei curati", se va vedea pe sine mai prejos decat toate creaturile“. Fratele îl întreaba: „Dar cum pot sa ma socotesc mai prejos decat un ucigas?“. Batranul raspunde: „Cine ajunge la vorba Apostolului si vede un ucigas zice: ŤAcesta a pacatuit o singura data, eu însa ucid în fiecare ziť“.

Povestea despre avva Sisoe ca atunci cand era aproape de sfirsit,iar parintii stateau in jurul sau, fata i-a stralucit ca soarele. Zice: "Iata a venit avva Antonie". Peste putin timp zice din nou: "Iata, a venit corul profetilor". Si iar fata lui a stralucit foarte tare. A zis: "Iata, a venit corul apostolilor". Atunci stralucirea fetei sale s-a dublat. Dintr-o data parea ca vorbeste cu cineva. Batranii l-au iscodit: "Cu cine vorbesti, parinte?" El a zis: "Au venit ingerii sa ma ia si-i rog sa-mi mai ingaduie sa ma pocaiesc putin". Batranii ii zic: "Dar nu-ti trebuie nici o pocainta, parinte". Batranul le zice: "Drept sa va spun, nu stiu daca am inceput vreodata". Atunci si-au dat seama ca atinsese desavarsirea. Apoi fata sa a devenit ca soarele si toti s-au cutremurat. El le spune: "Priviti, a venit Domnul si zice: "Duceti vasul (ales) al pustiului". Indata si-a dat rasuflarea, devenind ca un fulger, iar toata incapera s-a umplut de buna mireasma.

Avva Arsenie

Zis-a avva Daniil: ne-a povestit noua avva Arsenie ca pentru el (ca si cum isi spunea lui insusi despre exemplul altuia), desi poate chiar el era. Ca sezind un batrin in chilia sa, i-a venit glas zicind: vino si iti voi arata lucrurile oamenilor. Si sculindu-se a iesit si l-a dus pe el intr-un loc si i-a aratat un arap taind lemne si facind o sarcina mare si acela se ispitea sa o ridice dar nu putea. Si in loc de a mai lua dintr-insa, el mergind mai taia lemne si adauga peste sarcina. Si aceasta o facea vreme indelungata.
Si mergind putin mai inainte, iarasi i-au aratat lui un om stind linga un lac si scotind apa dintr-insul si turnind-o intr-un jgheab gaurit din care curgea iarasi in lac.
Si i-a zis lui iarasi: vino sa-ti arat alta. Si a vazut o biserica si doi oameni calari pe cai tinind o prajina de-a curmezisul, unul impotriva altuia. Si voiau sa intre prin usa si nu puteau, pentru ca era prajina de-a curmezisul si nu s-a smerit nici unul pe sine inapoia celuilalt, ca sa intoarca prajina de-a dreptul, si pentru aceasta au ramas afara de usa.
Si batrinul a zis: acestia sint oamenii care poarta cu mindrie cumpana, ca si cum ar fi a dreptatii, si nu s-au smerit ca sa se indrepteze pe sine si sa calatoreasca pe calea smerita a lui Hristos. Pentru aceasta si ramin afara de Imparatia lui Dumnezeu. Iar cel ce taia lemnele este omul cel intru multe pacate care, in loc de a se pocai, adauga alte faradelegi peste pacatele sale. Si cel ce scotea apa este omul cel ce face lucruri bune, dar pentru ca are intru dinsele amestecare rea, cu aceasta a prapadit si lucrurile cele bune ale sale. Deci tot omul trebuie sa fie treaz la lucrurile sale, ca sa nu se osteneasca in desert.

Dansan Va ureaza un Craciun fericit, cu multe impliniri si bucurie!

Trei parinti aveau obiceiul, in tot anul, de mergeau la fericitul Antonie. Si cei doi il intrebau pentru gandurile sale si pentru mantuirea sufletului, iar al treilea totdeauna tacea, neintrebandu-l nimic. Iar dupa multa vreme i-a zis avva Antonie lui : iata, atata vreme ai de cand vii aici si nimic nu ma intrebi ! Si raspunzand fratele, i-a zis : destul imi este numai sa te vad, parinte.

Cum de nu-l stii pe Sf. Antonie? A fost unul dintre cei mai straluciti pustnici egipteni, ale carui apoftegme se afla pe prima pagina a Patericului egiptean. Apropo, are si acatist, dute intr-o librarie ortodoxa din orasu tau si iati-l, ori cauta pe internet viata lui. Vezi ca chiar pe acest portal ortodox scrie despre el in rubrica Vietile sfintilor.

[SIZE=4]Intreband avva Arsenie oarecand pe un batran egiptean pentru gandurile sale, altul vazandu-l pe el, a zis: avvo Arsenie, cum atata invatatura latineasca si elineasca avand, intrebi pe acest taran pentru gandurile tale? Iar el a zis catre dansul: invatatura latineasca o am eu cu adevarat, dar alfabetul acestui taran inca nu l-am invatat.[/SIZE]