Indraznesc sa nu fiu de acord cu tine.
Unele din carticelele care circula nu sunt prea bune, sunt moraliste si pietiste, nu explica adevaratul sens al liturghiei. (de asta nu stiu, zic in general)
Sigur, cartile sunt pentru cei care au timp, minte si rabdare sa le citeasca. Ele pot ajuta pe unii, altii au nevoie de invatatura orala. Dar daca vrem sa progresam in credinta, trebuie sa nu ne oprim la ceea ce stim deja ci sa incercam sa intelegem din ce in ce mai mult, fiecare dupa talantii pe care i i-a dat Dumnezeu.

Sunt intru totul de acord. Cunoastem intamplarea in care Apostolul Filip il intreaba pe famenul etiopian, care citea din Scriptura, daca intelege ceeea ce citeste. Consider ca aceesi intrebare ne poate fi adresata atunci cand participam la Sfanta Liturghie: "Intelegi cele ce asculti?" Cu acest sens s-au scris multe talcuiri sau erminii ale Sfintei Liturghii.

Chiar si asa, niciodata nu va putea indrazni a spune cineva ca stie TOTUL despre aceasta slujba sfanta si dumnezeiasca. Sensul ei se cere mereu adancit.

Liturghia euharistica nu este o "escapada pioasa" in lumea rugaciunii si o intoarcere de la realitatile sociale ale lumii in care traim prin inchiderea intr-un spatiu ghetou din care nu mai iesim, ci ea cheama pe fiecare credincios sa celebreze "taina fratelui" in afara Bisericii, in pietele publice si in mahalale, acolo unde se aud strigatele saracilor, ale bolnavilor si ale marginalizatilor. Nicolae Steinhardt, un evreu din Romania convertit la crestinism in temnitele comuniste, comentand textul de la Matei 25 referitor la criteri*ile Judecatii de Apoi, subliniaza intr-o celebra predica faptul ca in acest text nu ne aflam in vreun spatiu sacru, vreo academie platoniciana, ci la nivelul celor umiliti si obiditi, care pot gusta din plin savoarea unei fapte bune.

Ceea ce este dureros este ca omul nu are constiinta atotprezentei lui Dumnezeu. El a ajuns sa creada ca Dumnezeu este doar in Biserica. Intra acolo si Il intalneste. Iese de acolo si Ii ramane departe. E o falsa credinta. Dumnezeu este pretutindeni. Pentru aceea se cuvine sa fim peste tot asa cum suntem in Biserica - cu constiinta prezentei lui Dumnezeu.

Dacă vreau să rămân în comuniune cu Hristos, şi după Sfânta Liturghie, mă străduiesc să fac din cele ce ştiu că îi plac Lui: să vorbesc cu El (în rugăciune), să-l port în gând, să mă feresc de păcate, să cer iertare, să iert, să înmulţesc talanţii pe care i-am primit.

Liturghia de dupa Liturghie.
 

Citind cuvantul de pe prima pagina ( Stapana sa iti rasplateasca efortul Adrian) mi-a venit in inima acest topic. Liturghia de dupa Liturghie... Imi voi permite sa il postez aici ca o completare la ce ati scris voi pana acum, dragii mei.

"Ar trebui sa incercam sa traim in asa fel incat, daca s-ar pierde Evanghelia, numai privindu-ne cineva, ea sa poata fi scrisa din nou".

Mitropolitul Antonie al Surojului

Motivul pentru care painea si vinul se prefac in Trupul si Sangele Domnului in cadrul Sfintei Liturghii este prefacerea omului. Asa ca cel ce a cunoscut prefacerea, poate sa fie luat drept model pentru scrierea Evangheliei. Minunat a grait Mitropolitul Antonie.

Omul, prin natura sa, este o persoana liturgica si in afara bisericii. Faptul ca ne rezumam doar la slujbele din biserica (daca participam si la acelea) este un semn al caderii, al unei firi omenesti slabite de pacat.

Am citit mai demult pe acest site un articol numit "Schima mare, un antimis al liturghiei neincetate sau al liturghiei de dupa liturghie". Mi-am dat seama ca monahul (schimonahul) se apropie cel mai mult de aceasta stare fireasca, de a fi in permanenta - nu doar in timpul slujbelor - in comuniune cu Dumnezeu, prin rugaciune. Dar aceasta stare, de indumnezeire, pana la urma, nu este numai vocatia sau tinta lor, ci a fiecaruia dintre noi.

Am vazut ca exista un proiect de catehizare a copiilor, numit daca nu gresesc "Hristos impartasit copiilor". Ceea ce ar fi trebui sa faca Biserica era sa-l lege de o slujba, daca nu se poate de Liturghie. Fara slujba, va fi o noua ora de religie. Dar nu asa vom ajunge sa avem parte de Liturghie dupa Liturghie.

Ce bine ar fi dacă mai mulţi copiii s-ar împărtăşi deseori cu Sfintele Taine. Mai ales cei mai mici de 6 ani, care pot lua direct Împărtăşania, fără spovedanie. Ar primi şi sănătate, luminare şi tot ajutorul de la Dumnezeu.
Din păcate, pe unii nu are cine să-i aducă la biserică.