"Teoria" vamilor este destul de controversata si au fost parinti care au sustinut-o, la fel cum au fost parinti care au vorbit impotriva ei.

Cat despre intrebarea despre iad, s-a mai discutat pe forumul asta, concluzia fiind ca suntem prea mici ca sa intelegem pe Dumnezeu in netarmuita lui intelepciune.

Sau poate pur si simplu, toata lumea pe care nu o vedem (a lui Dumnezeu si a Celui Rau) reprezinta un imens teren de joc. Noi suntem doar pionii. Dumnezeu vrea sa joace pe tabla lui, Satan pe a lui asa ca "se joaca" cu sufletele noastre pana cand se epuizeaza totul din noi si "cadem" pe una dintre table. Asta nu ar insemna oare ca, la un moment dat jocul s-ar termina si ar trebui sa inceapa din nou? Poate ca nu este nimic Vesnic chiar asa...Poate si dincolo avem ocazia de a incepe si de a termina intr-un mod diferit decat cel de pe pamant bineinteles.

Pionul in postarea ta e lipsit de libertate, caci el e mutat cand de Dumnezeu, cand de diavol. Ori in crestinism ajungi in rai sau in iad, nu ca urmare a unui joc intre Dumnezeu si diavol, ci ca urmare a modului in care ti-ai petrecut viata intr-un mod LIBER.

La aceasta concluzie se poate ajunge in orice lucru legat de Dumnezeu.
O consider raspunsul "simplu" si lenes., convenabil.
Dar vreau raspunsuri si voi continua sa prezint unele lucruri intr-o lumina ilara, tocmai pentru a evidentia absurditatea lor.
Ca demonul (demon-cu coarne, si ochi de reptila si gheare) cu pergamentul in mana, ca in operele lui Ion Creanga, notand grabit pe o foaie pacatele cuiva, pentru a-i baga foaia in fatza acestuia la judecata cu un ranjet gen "ha!Ti-am facut-o!nu mai ai ce sa negi, te-am filmat pe mobil!" :)

Orice durata e finita prin natura ei. Vesnicia/eternitatea nu e o temporalitate indelungata, ci e atemporalitate, deci n-ar trebui sa te gandesti la durata cand spui eternitate.