ma bucur mult pentru tine ca ai ajuns sa nu te mai afecteze ce zic altii. iata ca Dumnezeu lucreaza! ma rog pentru tine sa iti dea si darul pocaintei, caci vad ca spre asta vrei sa te indrepti. si toti ar trebui sa facem asta. nu mi-am dorit sa ma cert cu nimeni. daca te-ai suparat, dani imi cer iertare, nu asta am intentionat. in legatura cu replicile pe care le-ai putea primi de la altii, e adevarat ca nu trebuie sa dam ascultare, ba chiar sa ii multumim lui Dumnezeu pentru ocari. eu m-am referit strict la problema care te-a interesat pe tine, la "margaritarul" lacrimilor, caci Dumnezeu ne spune "Nu dati cele sfinte cainilor, nici nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce in picioare si, intorcandu-se, sa va sfasie pe voi". Doamne ajuta si Sarbatori pline de bucurie!

Felicitari, ai un dar pentru care multa lume nu il are. Dar asa cum spune lumea, acest dar se tine tainuit, caci altfel nu il vei mai avea spre folosul tau. Sa nu primesti laudele celorlalti, si nici felicitarea mea de mai sus. Bafta!

Eh, eu una recunosc - te invidiez pentru ca ai darul lacrimilor...

Daca lacrimile izvorasc din parerea de rau pentru pacate nu cred ca ar trebui dezvaluite decat inaintea duhovnicului... ca sa nu cadem in inselare!

Mai inainte de a cerceta daca este chiar un lucru de taina aceasta manifestare sau daca este din mila si dragostea lui Hristos spune-mi te rog frate, cind ii superi pe oameni, pe aproapele, pe parinti, pe frati ori pe surori, pe profesori la scoala ori chiar pe duhovnic la fel de mult si de profund plingi ca si pt. papagali ? Plinsul este de sapte cauze dintre care in doar o singura situatie se identifica mila si pronia divina ! Restul este inselare. Pt. documentare mai buna si mai facila citeste la parintele Cleopa . Desi sansa este mica s-ar putea totusi sa fi in dragostea divina aleasa. Exact cum au spus si fratii mai sus : doar duhovnicul te poate cerceta si lamuri !

mai. asta cu papagali ca am plans a fost dupa aceea. prima data eu ma rugam si incepeam sa lacrimez si deodata am inceput sa plang normal..... asta cu papagali ma luat asa deodata cand stateam in fata icoanei si incepeam sa lacrimez.

Am inteles ca trebuie sa ma duc la un duhovnic si asa am sa fac, sa lamuresc acest lucru.

Cel care se pocăieşte cu adevărat , trebuie să simtă durere în inimă pentru păcatele sale, să aibă întristare şi zdrobire de inimă. Această întristare, care zdrobeşte inima şi de multe ori stoarce lacrimi fierbinţi , este socotită ca cea dintâi jertfă pe care o aduce omul pentru păcatele sale . "Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit , inima înfrântă şi smerită", ne spune proorocul David, iar Sf. Pavel în cartea sa către Corinteni spune : "Întristarea pentru Dumnezeu naşte pocăinţă neschimbăcioasă, iar întristarea lumească , naşte moarte" .

Tu ar trebui sa te cunosti daca esti f sensibil. Exista persoane care plang cu mare usurinta daca ceva le emotioneaza. Atunci este firesc sa planga si in rugaciune, dar nu stiu daca acesta este darul lacrimilor.
"Numai lacrimile din dragostea lui Dumnezeu, din frica lui Dumnezeu, din frica de moarte sau de muncile iadului il curata, il lumineaza, il apropie de Dumnezeu." (Par. Cleopa)

normal eu nu sunt o persoana sensibila....... am devenit asa mai sensibil de cand am inceput sa ma rog de cam atunci.