Oare Sfantul Ioan Botezatorul s-a considerat rob al lui Dumnezeu?

"[...]Caruia nu sunt vrednic, plecandu-ma, sa-I dezleg cureaua incaltamintei"

Nu. Nici macar atat.

Eu mai degraba o vad ca pe o relatie intre Tata si copiii Sai.
Sclavii nu au drept de alegere,insa noua Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru.
Robi,probabil ca s-au numit cei care au dorit sa se smereasca foarte mult inainte Sa,pentru ca se stie cat de urata este demonilor aceasta si cat de bineplacuta lui Dumnezeu.

Noi am fost creati ca sa fim in relatie personala de iubire cu Creatorul nostru. A acest lucru presupune starea de bine, in care raul nu exista.

Dar raul a intrat in lumea noastra dintru inceput, asa ca Dumnezeu ne-a sarit in ajutor, invatandu-ne sa traim o viata bineplacuta Lui, o viata de pace si iubire cu semenii nostri si deci cu El. Acestor legi divine care la inceput au oprita caderea omului si mai apoi l-au indemnat sa se ridice inapoi spre Cer suntem invatati sa ne supunem. Acesta cred eu ca este sensul de "rob": urmarea de bunavoie a modului de viata a Lui Hristos, jertfindu-ne timpul si resursele pentru ceilalti oameni, facandu-ne slujitori lor, in scopul sporirii dragostei.

Deci robii Lui Dumnezeu sunt slujitorii oamenilor, nu unii care se dau cu capul de podea.

Rob al Iubirii nu este o jignire.
Este un vis. Este de negrait. Chiar de neinteles cum putem fi asta.

Sa auzim toti : Robule al Iubitorului de oameni vino de mosteneste pe Dumnezeu .


Caci ce stapan isi lasa imparatia robilor lui? Un Stapan care alege sa ii faca fii ai Sai , din robi.

Ce cuvinte frumoase!! Iata cat de simplu era de fapt raspunsul... Dumnezeu sa iti ajute!

Multumesc mult. :)

Robit lui Dumnezeu!
 

Rob ... da poate insemna sclav, poti sa vezi in felul asta in orice alta situatie, dar cind e vorba de Dumnezeu nu mai are aceiasi conotatie.
Ma voi opri doar la o singura imagine a robiei pentru Dumnezeu.
Rob lui Dumnezeu este omul eliberat de frica in toate sensurile si formele ei: teama pentru grija de miine, teama de necunoscut, teama de orice rau si mai ales esti eliberat de rodul fricii: deznadejdea.
Un rob al lui Dumnezeu stie ca are, un Stapin care ii poarta de grija si nu mai e singur, fara aparare si fara putere, numai ca Stapinul e prietenului lui si atunci dispare senzatia sufocanta ca esti rob.
Ar fi frumos sa fim intradevar robi ai lui Dumnezeu!!! Numai ca oamenii sunt incapatinati, tin la ,,dreptatea,, si autonomia lor, li se pare ca libertatea de care dispun, care ca tot veni vorba este darul cel mai de pret dat de Hristos noua, este mai de pret decit cuvintele pline de dragoste ,, Veniti la mine cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi!,,
Sa te odihineasca Dumnezeu, frumoasa ... robie!

Grea "robie": Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu. Sa tot fii asa "sclav" la asa Stapan ...

http://www.youtube.com/watch?v=LA4rTz5Qx6M

Petre Tutea a definit libertatea crestinului ca o "robie" a lui Dumnezeu-"Robeste-ma Doamne, ca sa ma simt liber" sau Parintele Staniloae spunea ca: "libertatea este robia liber acceptata a binelui". Cu toate acestea noi suntem prin Botez fii ai lui Dumnezeu si frati intru Hristos. Prezenta cuvantului "rob" in rugaciuni sau cantari bisericesti accentueaza smerenia.

Mai bine rob lui Dumnezeu, decat patimilor si diavolului. Nu crezi?

Oricum, eu unul nu as apela la DEX pentru a intelege sensul "robiei lui Dumnezeu", care are o coordonata ontologica.

Inaintea lui Dumnezeu suntem robi si fii, in acelasi timp. El ne este si Stapan si Tata. Spre exemplu, in rugaciunea Sfantului Efrem Sirul, Il numim "Doamne si Stapanul vietii mele", iar in Rugaciunea Domneasca, I ne adresam ca unui "Tata".