Forum Crestin Ortodox - Preotia este o Vocatie, nu o slujba; sa ajutam preotii buni si ravnitori

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Preotul (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5012)

- - Preotia este o Vocatie, nu o slujba; sa ajutam preotii buni si ravnitori (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=9587)

Nu poti lovi cu calcaiul in tepusa

Sunt curios cati dintre cei ce lupta impotriva preotilor (lovind fara sa isi dea seama tocmai in cei ravnitori) ar fi dispusi sa munceasca cu ziua prin sat ca sa poata plati facturile bisericii.

Cand veti fi dispusi la astfel de sacrificii pentru dragostea celorlalti, veniti si judecati-i pe ceilalti. Dar ce zic eu? Cand veti fi la aceasta masura, nu ii veti mai judeca pe ceilalti.

Catre preotul ravnitor sa avem dragoste ca si catre un sfant, ca unul ce mijloceste pentru noi inaintea lui Hristos!

Si apoi, de cand este saracia o virtute ,iar bogatia un pacat?

Citat:

În prealabil postat de voxdei55 (Post 272988)

Nu voi da un banut vreodata unui preot..ci doar saracilor care au nevoie.Preotia e una din cele mai banoase profesii...de aia spaga la seminar a ajuns la cifre impresionante.Averea bisericii dupa ultmele estimari este evaluata la 3,2 miliarde de euro..Asa ca,..baietica..nu mai deschide gura...Biserica si Dumnezeu nu au nimic de a face impreuna...

Biserica si Dumnezeu nu au nimic de a face impreuna e ca si cum ai spune ca medicii nu au nimic a face cu medicina, asta ca sa vorbim in termeni familiari caci am inteles ca sunteti medic desi la profil am citit asistent medical, mergand pe acest rationament putem spune ca la fel cum nu avem nevoie de preoti, nu avem nevoie nici de medici, profesori, etc...

Nu trebuie sa ne smintim de faptul ca in Biserica intalnim lucruri opuse, cum ar fi harul Duhului Sfant si banii. Biserica este sfanta si sfintitoare dar este si slujitoare, avand o latura social-misionara. Ori, in aceasta slujire (diaconie) a apropelui, sunt necesare bunurile materiale si banii. Nu pe ele se fundamenteaza slujirea Bisericii, nu din ele isi face Biserica un scop in sine, dar sunt "un rau" necesar.

Dupa cum atunci cand intalnesti un om nevoias, nu poti trece pe langa el numai spunand o rugaciune, "Doamne ajuta-l!", ci simti nevoia sa faci ceva concret, dandu-i o felie de paine sau un banut, la fel face si Biserica, se roaga, dar se implica si in mod direct.

Citim in viata Sfantului Ioan Gura de Aur ca in vremea cat a fost diacon indeplinea o misiune asemanatoare cu a unui asistent social din zilele noastre. Se implica activ in viata oamenilor aflati in nevoie. Mai mult, chiar a avut o perioada cand facea comert, pentru a putea aduce fonduri Bisericii. Nu ar fi putut Sfantul Ioan, ajuta oamenii numai prin rugaciunile sale arzatoare? Ar fi putut. Dar dragostea sa nemasurata fata de om, l-a facut sa se implice si mai mult.

Daca unii preoti sau ierarhi fac din bani un scop in sine este o alta problema. Osanda va fi pe masura necistei aduse Bisericii lui Hristos.

Cei care cred în existenţa lui Dumnezeu, dar nu şi în existenţa instituţiei divino-umane a Bisericii, nu pot fi consideraţi atei, ci se numesc, după caz, "deişti" sau "teişti".

Dacă sunteţi de părere că Dumnezeu a realizat creaţia, dar, după aceea, a lăsat lumea să îşi urmeze cursul natural (adică "s-a retras" din lume), atunci vorbim de concepţie deistă. Dacă sunteţi de părere că Dumnezeu nu numai că a creat lumea, dar o şi guvernează ("nici un veac nu-l scapă din putere"), însă nu prin Biserică, instituţie care e ca oricare alta, cum ar fi Camera de Comerţ şi Industrie, atunci vorbim de concepţie teistă.

Citat:

În prealabil postat de gpalama (Post 254359)

Preotia este intotdeauna o VOCATIE; adica un lucru facut din inima, pe considerente motivate exclusiv teologic.

Este o vocatie care implica o asumare a unui mod de viata nou; preotul este un crestin exemplu pentru comunitate; el trebuie sa stie cum sa se mantuiasca pentru a ajuta si pe ceilalti pe drumul mantuirii.

Preotul implica un sacrificiu material si nicidecum un castig material; preotia este mai mult munca benevola pentru societate decat vreo slujba mai bine sau mai prost platita; la intrarea in preotie preotul ar trebui sa fagaduiasca sa nu fie agonisitor de castig si averi lumesti, pentru a nu-i fi piatra de sminteala si poticneala mai tarziu. Preotia nu este o lupta pentru supravietuire; dar nici o ghiftuire comoda.

Preotia nu este o slujba la care sa se inhame oricine pentru ca se plateste bine, pentru ca poate jumului comunitatea sau pentru o parohie bogata.

Exista in preotie si dificultati materiale - dar problema nu trebuie pusa in felul asta - odata ce esti crestin esti urmator al lui Hristos; si mai mult, iti asumi sa duci si tu durerea si greutatile pe care Hristos le-a purtat pe Golgota; Hristos a fost omorat si chinuit, iar noi nu putem sa ne strangem putin cu banii ?

Cu siguranta ca exista si preoti ravnitori care au dificultati materiale; dar si comunitatea cateodata este moarta, letargica, putin simtitoare la viata preotului si tare lenesa la a-l ajuta cu un pomelnic ca sa supravietuieasca.

Daca preotul e ravnitor, atunci fa si tu bine si da din cand in cand un pomelnic de 20-30 RON, sa aiba si el cu ce sa traiasca. Pentru ca oricum ortodocsii nu-si platesc contribuitia catre Biserica.

Preotia trebuie sa fie o VOCATIE si nu o slujba. Dar crestinii trebuie sa sprijine preotul.

Crestine, fii mai simtitor la preotul ravnitor si ajuta-l si tu sa fie si mai ravnitor!

Daca preotul vrea sa faca rugaciune, dar comunitatea nu-l ajuta nici cu minimul necesar sa supravietuiasca atunci ce rugaciune sa faca el, cand mintea ii este numai la ce sa hraneasca cei 4 copii pe care ii are acasa, si alti saraci care cer mila de la Biserica; nu e normal sa ajunga un preot comerciant care cauta sa supravietuiasca si el pentru ca nu are sprijin de la comunitate?

pai atrunci,nu au gandit mai bine catolicii, sa incurajeze celibatul preotului ?
un preot celibatar, nu ami are griji materiale legate de multimaea membrilor familiei sale,plus de asta mai are si o aura de sfant !

cred ca biserica ortodoxa greseste incurajand casatoria la preoti !
preotul trebuie sa fie calibatar, pur, idealist, si nu inrobit sustinerii materiale a unei familii !
atunci de diferenta mai e inte el si mirean ?

Citat:

În prealabil postat de Radu32 (Post 274631)

cred ca biserica ortodoxa greseste incurajand casatoria la preoti !

Biserica ortodoxă nu încurajează căsătoria la preoţi. De fapt, preoţii în nici o Biserică nu se căsătoresc, în mod normal. Este vorba de a accepta sau de a nu accepta la hirotonie persoane care s-au căsătorit anterior preoţirii lor. Biserica ortodoxă acceptă astfel de candidaţi la preoţie, pe când anumite Biserici catolice nu acceptă.

Citat:

În prealabil postat de Radu32 (Post 274631)

cred ca biserica ortodoxa greseste incurajand casatoria la preoti ! preotul trebuie sa fie calibatar, pur, idealist, si nu inrobit sustinerii materiale a unei familii ! atunci de diferenta mai e inte el si mirean ?

Sub aspect dogmatic, Sfintele Taine ale Bisericii conlucreaza in om. In acest sens, nu putem spune ca Taina Casatoriei constituie un impediment pentru primirea Tainei Hirotoniei sau Maslul pentru primirea Euharistiei etc. Ar fi absurd.

Sub aspect canonic-administrativ s-au luat anumite decizii care sa reglementeze situatia clerului. Ramane la libera alegere a celor ce aspira la hirotonie daca se casatoresc sau nu. Astfel, s-a stabilit ca daca, in momentul primirii hirotoniei, persoana in cauza nu este casatorita, sa nu se mai casatoreasca. Daca este casatorita, nu constituie un impediment.

Treaba cu "preotul trebuie sa fie calibatar, pur, idealist, si nu inrobit sustinerii materiale a unei familii" are mai mult un caracter practic, care a condus, intr-adevar, la situatia actuala in care cei care conduc biserica, ca si institutie, sa fie monahi (asadar necasatoriti). Dar preotii de mir au si ei rolul lor.

Biserica Romano-Catolica este cea care greseste impunand preotilor celibatul, punand mai presus aspectul administrativ decat cel dogmatic, acela ca o Sfanta Taina nu se constiuie in impediment al primirii alteia. Acest model misionar care se bazeaza pe ceva impus, si nu pe ceva liber asumat, da de cele mai multe ori gres, multi clerici fiind biruiti de "randuiala firii".

Mi-au placut mult aceste cuvinte ale Sfantului Ioan Gura de Aur: Multe din hirotonii, "nu se fac cu harul lui Dumnezeu, ci cu sarguinta oamenilor". Insa tot sfantul completeaza: "Dumnezeu nu-i hirotoneste pe toti, dar lucreaza prin toti".

1. Legat de acel anunt:

Depinde unde si cu ce scop a fost dat.
Exista preoti care trebuie sa mai lucreze ceva ca sa se poata intretine.

Inainte vreme preotii erau platiti de la stat si ce mai primeau din parohie (eu nu stiu, dar daca voi spuneti ca si acei bani intra la preot, ma rog), deci nu aveau probleme financiare. Erau asigurati.

In ziua de azi, cand se face atata scandal ca preotii sunt bogati (eu personal n-am intalnit preot bogat, dar cine stie...or fi), cand sunt platiti tot mai rau de la stat si parohiile sunt si ele tot mai sarace, preotii trebuie sa mai lucreze ceva ca sa-si intretina familia.

In diaspora este si mai rau. Se spune ca acolo preotii nu sunt platiti, altii nu apartin de Patriarhie, ma rog, diverse situatii. Si atunci sunt nevoiti sa munceasca si altceva.

2. Preotia, ca orice alta profesie sau meserie, trebuie sa fie in mod normal mai intai o vocatie (sa fii chemat pentru ea, sa ai talent, calitati ca s-o poti practica, sa-ti placa mai ales) si mai apoi si profesie, pentru ca primesti bani pentru ea, traiesti din ea si iti intretii familia cu acesti bani. Nu o faci asa, pe langa, ca hobby.
Poate ca ar fi si asta o solutie la urma urmei. Sa ai o profesie si fii si preot din pasiune si fara a fi platit pentru asta. Dar nu cred ca se poate cuprinde ca timp.