Daca zabovim putin asupra acestor intrebari si a intentiilor sale din spate putem concluziona ca suntem fericiti. Adica ceea ce pare de neinteles , contrariant sau chiar paradoxal se poate desvalui, decripta intr-un mod lejer si frumos bucurindu-ne .
Adica, acest paradox existent la preoti sau duhovnici este f. asemanator cu cel existent la medici. Desi acestia invata aceiasi carte , asa ca si preotii, aceleasi boli, aceleasi medicamente si metode teraspeutice atunci cind trebuie sa aplice in practica fiecare are tratamentul lui , combinatia lui , cu doza lui si pe un timp al lui ca si cum ar diferi stinta medicalas de la facultate la facultate sau de la medic la medic . Difera insa pacientii care fiecare isi face boala in felul sau, cu paricularitatile lui tratindu-se astfel oameni si nu boli. Adica exact asa cum fac duhovnicii : indrumind persoane si nu fiinte; mintuirea este numai individuala. Dar exista si o asemanare rea intre medici si duhovnici de care trebuie sa ne ferim destul de mult. Medicii spun astazi cu multa usurinta pacientilor: ,,te-ai dus la ala ca sa te nenoroceasca, de ce nu ai venit la mine bre ca te fac bine imediat ...adica cam cum fac astazi mai toti popii : te-a legat ala, pt. ce ? aiurea , nu este adevarat , te desleg eu , nu-ti fa probleme, nu se pricepe la nimic !
Un alt exemplu : desi aceiasi toti profesori de matematica (de exemplu) invata aceiasi carte, matematica, atunci cind este sa o predea sau sa mediteze, aplica metodele individuale care se pliaza cel mai bine pe elevul respectiv deoarece capacitatea de intelegere, retinere si persistenta in timp a cunostintelor este diferita de la elev la elev... desi ei toti invata aceiasi meserie de predat o predau duiferit .
Si asa pot fi insirate o serie de profesii (cele mai multe !)care de invatat se invata identic si unitar dar care de aplicat practic se aplica diferit , dar in cadrul acelorari reguli generale, deoarece este vorba de oameni care sunt diferiti . ,, Asa e oamenii, e diferiti ! "
Deci sa retinem : desi medicamentele sunt tipizate si standardizate international , bolile la fel de cunoscute in toata lumea, terapia este strict individualizata. In acest context ,,medicamentele" cred ca sunt intelese lesne ca sens, la fel si bolile precum si toate celelalte ,,elemente componente" ale explicatiei.

Si atunci ce nu este de inteles ? Unde era marea filosofie de nepatruns ? Ce era ne necrezut cind realitatea se intimpla sub ochii nostri iar noi ii suntem partasi ? Lipseste insa altceva. Ne lipseste credinta adevarata prin care sa putem vedea lucrarea si existenta lui D.zeu in fiecare clipa sub ochii nostri. De unde pina unde aceasta deductie cu lucrarea si existenta lui D.zeu sub ochii nostri ? Tocmai de la faptul ca neindoielnic prin gura si atitudinea duhovnicului ne vorbeste si ne indruma insusi Hristos . Daca nu traim real acest adevar ... geaba tot zelul nostru deoarece toata vietuirea noastra ca ortodoxi incepe cu duhovnicul ! Credeti ca degeaba a spus Hristos a 10-a fericire lui Toma necredinciosul : ,,... ferice de cei ce nu au vazut si au crezut " ca de vezi, ce folos mai ai sa-ti pui problema credintei ! Dar sa nu uitam , in cele din urma Toma insusi a sfirsit prin a spune : ,, domnul meu si Dumnezeu !" ceea ce nu se intimpla intotdeauna cu noi chiar si dupa ce vedem , auzim, simtim sau traim !
Ii rog pe toti fratii care sunt dornici si amatori de telegrafie (mesaje telegrafice, scurte si plina de incarcatura duhovniceasca !!) sa-mi ierte aceasta incapacitate... de a fi telegrafist postal. Numai respiratia este simpla dar tot restul omenesc care incepe de aici incolo se complica atit de mult ca nu putem face telegrafie de fiecare data !

oare asa spunea SF.Ap.Pavel.....nu putem face telegrafie de fiecare data......INTR-UN RABDAREA VOASTRA.......!

O Intrebare daca se poate..
 

Exista o pregatire anume,dpdv spiritual,a credinciosului inainte sa mearga la duhovnic?Se pot aborda teme variate de discutie(cum ar fi neclaritati ale credinciosului in raport de situatii din prezent)?Este un dialog sau un monolog al duhovnicului?Cat de des se merge?Exista o regula in acest sens?Sorry..am abuzat>a fost 1 intrebare +4.. :)

Multumiri anticipate pt info.

Termenul de "duhovnic" are două accepţiuni:
-cel la care ne spovedim, care trebuie să fie preot şi formal rânduit pentru această slujire de episcopul locului (se cheamă "hirotesire", în rânduiala bizantină).
-cel care ne dă direcţiunea spirituală: poate fi şi un laic mai înaintat în credinţă.
Deci, cele două accepţiuni se pot suprapune pe aceeaşi persoană, caz în care preotul face atât oficiul de confesor, cât şi pe cel de director spiritual.


Dacă merge ca să se spovedească, atunci pregătirea constă în examenul de conştiinţă. Penitentul trebuie să aibă certitudinea căinţei şi hotărârea de a nu mai păcătui, în caz contrar spovada este invalidă, chiar dacă primeşte absolvirea.

Dacă merge pentru o "discuţie sufletească" în afara cadrului sacramental al spovezii, nu este nevoie de o pregătire specială, cu excepţia "temelor făcute" referitoare la întâlnirea anterioară. La rândul său, directorul spiritual trebuie să aibă pregătit un răspuns, în cazul în care a cerut răgaz de reflecţie, informare sau rugăciune.

Nu, nu există reguli formale. Desigur că se poate discuta orice subiect, mai ales privind situaţii din prezent, situaţii concrete de care ne lovim. Pentru celelalte, avem răspunsuri în cărţi.

Spre exemplu, Asociaţia Medicilor Catolici are un spiritual, primit de la episcop, când a mers să ceară binecuvântarea arhierească. Este preot (deşi, cum spuneam, nu este absolut obligatoriu acest lucru). Cu timpul, aceşti spirituali ai diferitelor organizaţii şi grupuri laice se "specializează" oarecum, adică dobândesc, tot practicând direcţiunea spirituală, o competenţă într-un domeniu particular (morala medicală şi chestii conexe, în cazul acesta). Încât până la urmă se ajunge că îi cheamă şi episcopul, dacă are nevoie de un sfat bun în asemenea domeniu.

Multumesc frumos dl.Dragomir.
 

Foarte interesant si clar postul dvs.Mi-am clarificat anumite aspecte.Mi s-a parut extrem de interesanta posibilitatea ca directorul spiritual sa aiba un ragaz la dispozitie pt a se informa/a se ruga/a medita.Mi-se pare corecta acesta posibilitate pt ca nimeni nu poate detine orice raspuns in orice moment si atunci te poti ruga,poti cerceta,te poti informa pt un raspuns cat mai util/clar pt cel care simte nevoia unei indrumari/sprijin/clarificari.Nu stiam de acesta posibilitate(ma refer la modul cum este stabilita).

Va multumesc pt amabilitate.Cel de Sus sa fie alaturi de noi toti.

Chiar te rog sa nu-ti schimbi stilul intr-unul telegrafic, caci multi iti citesc mesajele cu mare bucurie. Te rog nu ne lua aceasta bucurie, caci rabdarea mea si a altora, se termina doar la citirea unor neadevaruri despre credinta noastra.

Am mai gasit titulatura aceasta de "director spiritual". Eu Ii multumesc lui Dumnezeu, ca ma trimite la duhovnic, nu la director, fie el si spiritual, pentru a-mi spune pacatele si a primi sfat si canon de indreptare.

Probabil cuvantul director suna putin in afara contextului in limba romana din cauza ca a capatat sense de manager de fabrica, dar in fapt un director da directie, indruma spiritual, sau duhovniceste, daca slavona suna mai bine decat latina unei urechi romanesti.

in Crestinism (de orice fel) exista unele aspecte fixe, clare si fara echivoc si altele interpretabile


in relatia dintre credincios si duhovnic sunt implicate ambele tipuri de reflectii

daca sunt credinciosi care primesc indrumari diferite (uneori total diferite) este in primul rand pentru ca acesti credinciosi sunt diferiti (uneori total diferiti)
si este vorba atat de diferentele dintre diferiti credinciosi, cat si dintre diferitele momente din viata aceleiasi persoane

Ai dreptate tu.
Mai rau este insa ca exista multi credinciosi care nu au indrumare si atunci acestia nu stiu incotro s-o apuce, ce sa faca. Sau: fac asa cum cred ei.
Si este in primul rand greu sa faci diferenta: care aspect este fix si care interpretabil. Ca pana la urma toate sunt interpretabile.
Si se ajunge sa se piarda legea initiala (daca ea a existat), din cauza interpretarilor.