Cat mai pe scurt, imi pare rau dar ratati esenta a ceea ce am spus. Viata aceasta este daca vreti de doi bani in comparatie cu viata vesnica ce reprezinta ceva infinit mai bun. Faptul ca apreciati atat lucrurile lumesti nu va face crestin, caci si eu le apreciez, poate chiar mai mult decat dumneavoastra, si va dati seama ca nu sunt.
Premisa nu este infantila, premisa pleaca de la tot ce am citit despre crestinism. Este daca vreti o continuare a unor idei continute de Pelerinul rus. Recititi si incercati sa imi intelegeti punctul de vedere. Dumneavoastra in ochii mei nu sunteti crestin prin cele mai sus afirmate.
Ceea ce inteleg din ce spuneti dumneavoastra suna ca si cum dintre o chestie mica si amarata, efemera oricum, si una infinita si absolut buna, preferati chestia efemera cat mai mult iar chestia inifita o amanati ca sa contemplati ce e efemer si lumesc. Asta nu e crestinism, imi pare rau.

Acuzatiile nu va erau adresate, erau ceva preventiv lansat avand in vedere experientele mele cu ortodocsii, si mai ales cu un personaj ce practica masiv atacul la persoana pe acest forum. Si ironiile nu imi demonstreaza ca ati inteles ce am scris. Nu doresc sa devina nimeni ca mine. Ar fi chiar o prostie sa ma copiati. Fiecare doar isi are propria personalitate si propriile valori. Asta ati adaugat-o asa din burta pentru a ma lua peste picior.
Si nu imi dovediti ca cele afirmate mai sus nu ar fi corecte. Pana la proba contrarie nici dumneavoastra nu sunteti crestina. Imi pare rau, dar asa vad eu lucrurile.

caut nod in papura spuneti? Dar eu chiar spun ca lucrurile sunt simple in crestinism. Nu am complicat nimic, ci am simplificat chiar. Sa inteleg deci ca nici dumneavoastra nu credeti in viata de dupa moarte? Sa inteleg ca pretuiti atat de mult viata aceasta incat tot amanati momentul? Sa inteleg ca nu doriti sa va maximizati sansele de a ajunge in paradis?
Imi pare rau, dar in afara de o acuzatie nu imi spuneti concret nimic . Si din punctul meu de vedere nici dumneavoastra nu sunteti crestin.

Draguta pilda, dar ce are a face cu subiectul propus? Cum va place sa o intoarceti... Eu propun sa faceti tot ce este omeneste posibil pentru a va apropia de Dumnezeul vostru iar dumneavoastra veniti cu pilde sugerand eventual ca as fi trimis de diavol pentru a va face sa il renegati pe Hristos.Si de ce ma rog nu as fi trimis chiar de Dumnezeu? Oare nu lucreaza Dumnezeul vostru prin cine doreste El? Intortocheate sunt cararile ''credintei''. Ca daca ati avea cu adevarat credinta in Dumnezeu si in viata de dupa moarte cred ca ati face ceva mai mult decat sa postati cate o pilda. Cel putin asta e viziunea mea .
Deci din punctul meu de vedere nici dumneavoastra nu credeti cu adevarat.

Atunci sa incerc sa fiu simplist de clara : Dincolo de faptul ca ai demonstrat ca niciunul nu este crestin pe aici, ce doresti, de fapt? Care e scopul tau?

Nu sunt crestin domnule Iustin. Sunt doar un om printre oameni si nimic mai mult :)
Ma bucur ca dumneavoastra intelegeti ceva din ce spun. Ceilalti se eschiveaza, cauta scuze si acuze eventual. Raspunsul dumneavoastra are o calitate simpla : e sincer.
Iar in ceea ce priveste concluzia ca urati aceasta viata, cred ca trebuia sa detaliez putin. O urati pe masura ce incercati sa fiti cat mai crestini. Daca nu incercati sau nu prea reusiti, atunci nu o urati. De altfel eu spun despre crestinism ca este nihilist, nu neaparat despre cei ce se cred crestini.Ei sunt pe cale de a devenii nihilisti mai curand, sau sunt nihilisti in parte. Nihilismul dus pana la capat in raport cu aceasta viata inseamna sinuciderea.
Iar smerenia sper sa va dati seama ca se incadreaza si ea in portretul facut adevaratului crestin. Nu poti cu alte cuvinte sa fi dispus sa iti dai chiar viata pentru aproape fiind mandru de tine. Sau poate ca ar fi posibil, dar in cazul unor nebuni incoerenti mai curand decat al unor oameni ce se vor cat de cat in acord cu ei insisi.
Si nu va spune oare Mantuitorul ca cine va dori sa se mantuiasca sa isi ia crucea si sa il urmeze? Si nu va spune tot El chiar ca nu este dragoste mai mare decat sa isi dea viata cineva pentru prietenii sai?
Inca astept sa vad un adevarat crestin. Cu un astfel de om poate as avea ce vorbii despre crestinism. Restul va puteti continua linistiti ritualurile obisnuite, asteptand ceva ce nici voi nu sunteti atat de siguri ca va fi sa vie....

Pai macar sa va dati seama de impostura in care va aflati . Sau nu vi se pare un lucru important?

Sunt crestina. In fata celor de alte credinte nu ma smeresc. In fata lui Dumnezeu trebuie sa ma smeresc. In fata duhovnicului meu de asemenea. Cu el trebuie sa discut in ce masura sunt crestina: cu numele, cu vorba, cu fapta, cate putin din fiecare etc. De aceea, astfel de intrebari nu-si au rostul. Pur si simplu. E problema fiecaruia cat este de crestin.

Pe acest forum bine ar fi sa incercam sa ne intarim duhovniceste unii pe altii. Stie Dumnezeu cum suntem fiecare.

Judecand, incerci sa-I iei misiunea lui Dumnezeu, ceea ce denota, fara suparare, niste complexe de inferioritate si mandrie draceasca ...cat cuprinde!

Asa este, mare dreptate aveti,toate ispitele vin cu ingaduinta lui Dumnezeu. Nu am sugerat ca ati fi trimis de nimeni. Ehe, puteti sa propuneti dvs mult si bine, dar nu vedeti ca nu aveti cu cine? Pai noi nu Il ascultam pe Dumnezeul nostru si vreti sa va ascultam pe dvs sau pe vreun profet Zarathustra? In general, ca sa faci pe cineva sa te asculte, trebuie sa fii un model. Adica puteti spune dvs: ganditi-va, mai nebunilor, la viata de dupa moarte si nu faceti pacate, dar, daca spuneti apoi: eu nu sunt crestin, nu am nici o treaba, indemnul dvs, oricat de bine intentionat ar fi, nu are nici o credibilitate. E ca si cum i-as spune unui copil: "mananca mancare de post, ca asa trebuie", cand eu ma ghiftuiesc cu carnati.
Dar perseverati, perseverati, repetitia e mama invatarii! :)