" Nu există "€žalt›ii"€ în cres™tinism. Eu am spus multe despre mine, dar de tine vorbeam. S˜i când vorbesc despre tine, nu te cunosc decât prin mine, dar te cunosc.

Când vezi pe aproapele tău, oricât de departe ar fi el din punct de vedere geografic sau sufletesc, să fii convins că este un alt eu. Roagă-te om bun, pentru cel ce-t›i face rău, pentru cel ce păcătuies™te, s™i mult›umes™te pentru binele pentru care îl faci aproapelui tău.

Gelozia să fie departe de noi, fiindcă lucrul pe care-l poftim de la cel care ne face gelos este tocmai lucrul pe care vrea să ni-l dea Dumnezeu. Deci, un alt eu a ajuns la ceea ce eu-l meu nu a ajuns, dar prin el am ajuns la acelas™i. E într-un fel s™i câs™tigul meu. Moartea fratelui este moartea mea. Viat›a fratelui este viat›a mea.

Sfântul Siluan zice: "€žFericit cel ce iubes™te pe aproapele său, că fratele nostru este viat›a noastră"€. (Ieromonahul Rafail Noica)

(Celălalt Noica -€“ Mărturii ale monahului Rafail Noica însot›ite de câteva cuvinte de folos ale Părintelui Symeon, edit›ia a patra, Editura Anastasia, 2004, pp. 85-86)

Arhimandrit Stefan Ene Popa

LA BUCURESTI, GUVERNUL PONTA, A APROBAT CONSTRUIREA CELEI MAI MARI MOSCHEI DIN EUROPA ....

" În Siria , o mamă și doi copii , frații noștri în Hristos au fost spânzurați și expusi la rușine de musulmani doar pentru că sunt creștini. In presa internațională pervertita si ipocrita, si nici in tarile crestine nu se vorbeste nimic și nici nu este macar o stire, in timp ce toata Europa se umple de musulmani, in loc sa se dea prioritate crestinilor persecutati. Pe viitor crestinii in Europa vor fi doar o minoranta. Nici nu vreau sa ma gandesc ce se va putea intampla copiilor nostri."

https://www.facebook.com/photo.php?f...message_bubble

Halal credinta au si omoara credinciosii in stinga si in dreapta. Nu ai drepatate ei sint niste oameni rai.

Dar cu postul la musulmani cum rămâne? cum n-avem un musulman printre noi care să ne explice, am cules câteva informatii de pe wikipedia.

The predominant practice during Ramadan is fasting from dawn to sunset. The pre-dawn meal before the fast is called the suhur, while the meal at sunset that breaks the fast is the iftar. Considering the high diversity of the global Muslim population, it is impossible to describe typical suhur or iftar meals.

Muslims also engage in increased prayer and charity during Ramadan. Ramadan is also a month where Muslims try to practice increased self-discipline. This is motivated by the Hadith, especially in Al-Bukhari and Muslim, that "When Ramadan arrives, the gates of Paradise are opened and the gates of hell are locked up and devils are put in chains."

Ramadan of the poor people (1938) :

https://upload.wikimedia.org/wikiped...h_the_poor.jpg

Mda,chestii elementare pe care le stim si noi din teorie.
Dar Hartford intreba daca cunosatem musulmani si daca si noua ni se pare ca se falesc cu postul lor!
Deci cam asta este tema topicului.

Hardfort a intalnit musulmani care se mandresc/falesc si la fel am intalnit si eu.
Daca mai sunt si alti useri care au intalnit musulmani prin Romania sa comenteze si ei ce opinie si-au facut despre ei.

Da, să vedem ce useri se mai găsesc interesati de subiect -
preferabil din cei animati de ură pentru musulmani, într-o autentică trăire crestină ! :26:

Mai dar chiar o tii una si buna!
Ma si mir ce-i cu obsesia asta pt musulmani...
Nu te uiti in jurul tau? sau ai ochelari roz?
Spirit crestin sau nu,eu nu coalizez cu oamenii rai niciodata,nici nu-I inghit.

Asta este,eu o sa-mi iau plata mea dar nu ma mai judeca pt opinia mea ca-s statornica in opinii!

eu cunosc o familie de musulmaini, imi sunt chiar vecini. Oameni foarte de treaba cu care ma intalnesc aproape zilnic prin jurul blocului sau prin parc. Dar pan sa-i intreb ceva, nici macar nu au pomenit de ramadan sau ceva, iar pe copiii lor nu ii obliga sa tina ramadanul, decat daca vor ei, si cat timp pot si vor.

In jurul meu sunt si alti musulmani, dar inca nu a auzit nici unul sa se mandreasca ca tin ramadanul sau sa fac caz din asta.
Cumnata mea are prieteni musulmani (ea a lucrat in ungaria o vreme, unde i-a si cunoscut pe oameni), dar la fel, nu faceau mare caz din asta.

Unii fac caz, altii nu; ca si crestinii si postitul, de altfel; nu sunt toti la fel; unii se dau mari, se falesc, altii nu.

Yasmina, nu toti sunt teroristi, nu toti bombardeaza, nu toti se sinucid, nu toti ucid crestini, nu toti sunt la fel. Ca vezi in media doar cazurile nasoale si foarte grave e alta problema, dar nu sunt toti asa. Nu judeca un intreg popor, o intreaga religie, pe baza unor exemple negtive.

Cunosc si eu musulmani, dar nu i-am auzit/vazut cu postul.
Sunt si la ei mai habotnici si mai putin practicanti. Nu sunt toti la fel.
Pe unii nu-i stii ce religie au decat daca afli din ce tara vina.
Nu poarta nici basmale nici nimic.
Vad aici de toate felurile si infasurati (unele femei in negru si pana la nas) si copile de scoala cu basmale si imbracate etans si altii mai liberali.
Am vazut si preoti de-al lor cu imbracamintea speciala. Sunt de diverse feluri.
Sunt si oameni mai amarati si foarte bogati.
Fel si fel, ca si la la noi sau la alte credinte.

Da, stiam si eu ce scrie in articolul pus de Mirela.
Stiu ca ei fac milostenie in timpul Ramadanului. Sotul meu a a primit bunatati de la un coleg. Ce sarailie buna!

Intr-un an am serbat undeva la un curs putin sarbatorile de iarna cu traditiile noastre: dulciuri specifice, cantari, povestiri. Colegi de alte credinte au participat si ei lucru care m-a impresionat profund. Au adus si ei de acasa preparate de-ale lor si au servit. A fost o atmosfera deosebita. N-am sa uit.

E cumplit ce se intampla acolo.Vai de bietii oameni!Totusi vin si eu cu o observatie.Din cate stiu, cei care fac prapad pe acolo, omoara fara discriminare: copii, batrani, handicapati, oameni care apartin absolut oricarei religii.Mai degraba mi se pare ca merg pe principiul:" Dezbina si apoi cucereste!".Ii dezbina pe toti, ii fac sa lupte unii contra celorlalti(musumani contra musulmani, musulmani contra crestini etc),iar la noi aici va fi floare la ureche, pentru ca in afara punctelor fierbinti de pe glob(Bosnia-Hertzegovina, Georgia etc etc), suntem destul de dezbinati intre noi...Poate nu ar strica un pic de masura, inainte sa ii bagam pe toti in aceeasi oala.Cu siguranta si ei fac la fel gandindu-se la ce s-a intamplat la sarbi, in trecutul apropiat si in alte multe zone ale lumii, si avem conflictul gata servit.Nu demult am auzit de un musulman care a fost ucis pentru ca a luat apararea crestinilor din zona in care traia.Si nu e un caz singular.Cred ca inainte de orice, trebuie sa fim oameni egali in fata lui Dumnezeu, si sa nu contribuim si noi la razboaiele astea , chiar daca o facem numai verbal.

.....:) Tocmai pentru că nu cunosc/înţeleg omul / oamenii, am ales psihologia. Credeam că mă va ajuta, cumva, să cunosc... Azi îmi dau seama că eram atât de tânăr, de naiv...:)
Pe măsură ce s-au scurs anii şi m-au încărunţit alegerile şi consecinţele lor, s-a întâmplat taman invers: azi nu mai înţeleg şi nu mai cunosc aproape nimic din/despre "om". A început să mi se pară tot mai mult că omul este o taină - mare, necuprinsă taină. (Mă amuză uneori - alteori mă întristează foarte - când văd vreo carte care oferă "cunoaşterea omului" - tratate, lecţii despre alcătuirea şi funcţionarea omului, recomandări şi, oh, sfaturi! Sfaturi de la experţi! Sfaturi de la "cunoscătorii de oameni"!)
Şi, când mi se mai întâmplă să iau în serios lucrul cu vreun om, din postura de psiholog - cum ziseşi, mă străduiesc să cultiv ori mai bine zis să sporesc taina asta, a mea şi a clientului meu. Din păcate majoritatea oamenilor vor să cunoască explicit, să se cunoască, cică... Au auzit ei că dă bine aşa, că sună înţelept etc. Cică aşa-i la psiholog: "te cunoşti pe tine însuţi". (Şi au mereu treburi "urgente" de rezolvat - simptome, conflicte etc. Şi vor mereu o rezolvare "pragmatică", "eficientă".)
Zvonuri. Treburi mărunte.
Clişee care trec de la unul la altul în maşina colectivă de multiplicat prostia şi moartea; maşină care e lumea.

Pot spune că nu mă (mai) interesează, de-o vreme, să îi cunosc pe oameni. Mă interesează tot mai mult să îi necunosc.
Iar pe mine încerc să mă uit, pentru a putea privi în altă parte... Când reuşesc să privesc acolo mă zăresc şi pe mine, ca printr-o oglindă; sunt uneori undeva, cât de cât... Nu-i prea măgulitor ce văd prin oglinda asta vie dar privitul acesta funcţionează. Aduce, chiar, bucurie uneori.
Rareori.

Sa zic ce mi se pare mie paradox? Ca tocmai Sophia ii spune asta unuia dintre cei mai profunzi oameni, cei mai adanciti in labirintica experienta a lui “nosce te ipsum”, la ale caror scrieri/ganduri/reflectii (chiar si postari de forum), am avut vreodata acces.


La asa remarca, nici ca se putea un raspuns mai nimerit! Recunosc, pe mine, remarca Sophiei m-a facut knock out! I’m speechless.

Vorbeam pe alt topic, mai demult, despre persoană. Ne străduiam să distingem persoana de individ, parcă, apoi să operăm cumva cu termenii...
Persoana este o taină. Ea germinează înlăuntrul omului şi, fapt curent (pe care îl găsesc de-a dreptul nenorocit şi straniu) prea rar integrăm conştient manifestările ei. Noi le respingem, le negăm, le raţionalizăm, le deplasăm - aşa am fost "educaţi". Alegem în schimb să rulăm, mai mereu, rutine. Cum mestecă prostu guma sau cum cămila iarba, aşa flendărim şi noi ciunga rutinei, clişeului, surogatului... Şi numim asta cugetare. Conştienţă! Gândire!! (he, he - Rrraţiuuune!, chiar...)
Suntem amestec de clişee şi răni. Abia dincolo de aceste faţete-impostori ai personalităţii noastre abia de adie câte un semn prea-discret al persoanei. Şi, vai, când izbuteşte să se înfiripe în oglinda minţii noastre, abia de se iveşte şi nouă ni se pare un fapt străin, ceva care nu ne aparţine. Şi-l buşim, adeseori speriaţi.
Or, amară ironie, abia aceea era persoana noastră în manifestarea ei autentică, de dincolo de grilajul otrăvitor al multor măşti.
Ce minte avem noi, majoritatea dintre oameni, de vedem falsul ca veritabil şi autenticul ca străin? Ce strâmbătate se trufeşte-n noi, cu nesimţirea hoitului din poemul lui Baudelaire?.....
Persoana palpită (ingenuă, abia o schiţă, poate - o sămânţă?...) în închisoarea teribilă care e mintea noastră. Se retrage ea, îmi pare, în cele mai diafane şi tainice colţişoare ale inimii.
Mi s-a întâmplat, nu odată, ca în manifestările unor bestii (roade ale lumescului, nimic altceva) cu chip uman, să zăresc (cât fulgerul unei vrăbii iuţi la fereastră), ori însoţit cu hohote de plâns şi cu multă mirare de sine - minunea tainicei fiinţe (adică persoana sau un mugure al ei) omeneşti care trage la germinaţie, la (îm)plinire...
Faţă de aceasta, când răzbate ori dă vreun oarece semn, nu ştiu ce să spun, de obicei. Mărturisesc că îmi vine să plâng...:) Dar sunt matern, deh...:) (adică reuşesc, mulţumesc Domnului, să fiu blând); după cum, prin forţa exerciţiilor de confruntare cu bestialitatea (mea şi a altora), uneori sunt simplu şi dur. În orice caz, nu stau la taifas. (Cu rutinele, se-înţelege...:))

.........................................

Sophia este o persoană foarte complexă si uite ca marele nostru psiholog n-a reusit s-o descifreze. :) eu îi apreciez Sophiei foarte tare sinceritatea cu care scrie, franchetea nedumeririlor pe care le împărtăseste cu noi, si sper să nu ezite să scrie nici pe viitor, chiar dacă unor "monumente" forumistice nu le cade bine.

În concluzie: cam aşa e postul la musulmani!

Monumental-complex.

Şi aceste "monumente forumistice" nu sunt, de fapt, decât un alt eu (de al meu, de al tău)? Sau scopul scuză mijloacele?

omul a fost, este si va ramane o enigma

sa traiesti intr-o tara musulmana si apoi sa vezi traire...

O fi, nu zic nu. Ori poate un rebus nedescifrat?....:) Un continent neexplorat? O Atlantidă mică? Ha! - un univers paralel!!
*
Ce vroiam eu să zic e că persoana se cugetă şi se trăieşte ca taină... Nu neapărat ca enigmă, frate.
Când spun taină, înrudit cu paulina "ghicitură", spun şi Dumnezeu, iubire, ş.a.m.d. În orice caz e niscaiva din al inimii pe acolo, e omul lăuntric şi chipul lui Dumnezeu... Mai e şi niţică sporire (taina tinde mereu să se adâncească, îmbie la noi şi noi uimiri, fără a se consuma vreodată ci dimpotrivă, tinzînd asimptotic la Dumnezeu iar uneori chiar cufundîndu-se ori înălţîndu-se chiar ÎN El. Cam pe aici se învârte în mintea mea universul semantic al tainei...
Iar de zic enigmă spun zece negri mititei, de pildă. Sau răpirea din Serai......:) Las că-i dăm noi cumva de cap, mama ei de enigmă... Cu cât ne facem mai mari, cu atât enigma e mai mică şi invers, cu cât ne cufundăm în taină cu atât ne facem noi mai mici, parcă....:) Iar lucrurile Tale, Doamne, cum s-au mărit!...

Sau cin' la ucis pe Aldo Moro.

Bin. Bin Laden, domnule, mână-n mână cu Putin.
Ce, asta-i enigmă? Mai bine bag-o p-aia cu sfârşitu lumii, că am auzit că-i anu ăsta, sigur. Zice nişte experţi la radio, de ceva vreme....

Uite, eu cred ca Ioan Cezar ar putea spune mult mai multe lucruri esentiale despre Sophia si cu mai multa acuratete decat ea insasi. Si cand zic asta nu ma refer la ambalajul de la suprafata, ori la evenimente exterioare ( Sper sa nu se supere Ioan Cezar pe mine ).
Dar la ce foloseste descifrarea facuta de altii daca cel descifrat prefera sa ramana incalcit?

Oamenii isi pot fi oglinzi unii altora, se pot reflecta reciproc. Dar nu toti vor sa stie cum arata de fapt. Daca nu sar sa sparga oglinda si s-o faca tăndări, ori s-o acopere cu cârpa neagra a refuzului, autosuficientei si a propriei opacitati ar putea afla muulte despre ei insisi.

Musulmanii nu postesc ci se făţărnicesc!
 

Religia musulmană e culmea făţărniciei şi ipocrizeniei dată lui Mahomed de către un înger corupt şi care şi-a ascuns numele ca să îşi închipuie fraierii şi să creadă ca proştii că e trimis de Dumnezeu adică un fel de arhanghel gen Mihail, Gavriil sau Rafail...

Postul lor făcut la lumina zilei este pentru ca noaptea să-şi dea liber la orgie...

Şi aşa fac mai nou şi creştinii, se laudă că postesc şi când colo ochii le merg după femei ca să înşele exact ca musulmanii, noaptea, în ascuns... acoperindu-se apoi cu haine negre de lux aşa ca musulmanii cu cearşafuri albe.

Nu e de la Dumnezeu o religie a terorii, o religie care contrazice pe Moise, pe toţi proorocii, pe sfinţi, pe Iisus şi pe creştini... şi cum ar putea fi de la Dumnezeu profeţii mincinoşi care nu au sfinţenie, nu vindecă pe nimeni ci bagă frica în oameni ca să-i asculte şi să-i creadă pe ei de frica chinurilor şi a răzbunărilor şi a uciderilor?

Ei vor să-şi impună credinţa cu forţa susţinând că dacă au puterea şi pot ucide pe cine vor atunci asta înseamnă că sunt de la Dumnezeu din moment ce deţin puterea cea mai mare de a ucide... şi asta vor să impună peste tot, puterea de a ucide şi teroriza demonstrând prin puterea de a face rău că sunt de la Atotputernicul Dumnezeu...

Păi Atotputernicul are puterea de a face bine şi de a da viaţă, de a fi sfânt şi a nu greşi ci a face mereu bunătate cu oricine... cum atunci sunt ei ai lui Dumnezeu dacă nu pot face ei niciun bine?

Oare trimite Dumnezeu un ''profet'' care să contrazică toţi sfinţii şi profeţii şi drepţii trimişi anterior şi care să fie un violator, un pedofil, un tâlhar şi un mincinos care să oblige oamenii la supunere sau dacă nu să-i ucidă cerând mereu să se lepede de creştinism?.. adică de Dumnezeu?

Nu-i mai credeţi că postesc şi cum poate posti un mândru sminţişor ce se crede drept dacă are sabia sau mitraliera în mâini impunând minciunile şi legile dictate de un înger corupt, păcătos şi batjocoritor la adresa lui Dumnezeu, înger ascuns ca tâlharii, înger viclean şi mândru care nu şi-a dat numele fugind astfel de răspundere din moment ce nu l-a văzut Mahomed când i-a dictat şi nu şi-a dat nici numele? Cum?

De ce să crezi un impostor? Că-ţi dictează? Păi aşa a instaurat dictatura!.. la fel ca şi Lenin, la fel ca şi comuniştii, ca şi budiştii, ca şi confucius şi ca toţi falşii profeţi întemeiatori de credinţe deşarte care nu te sfinţesc ci te rătăcesc de la puterea de a face binele şi de a fi un om bun şi drept şi mai ales nepăcătos căci de la mândrie şi păcat îţi vine chinul şi moartea şi iadul!

Musulmanii sunt slugile celui rău care i-a păcălit şi săracii supuşi cred de frica mai-marilor că slujesc împreună pe Dumnezeu...

Cum putea să trimită un profet după Domnul Iisus Hristos care să susţină că mesia n-a venit şi că Iisus a fost doar un prooroc şi că adevăratul profet şi adevăratul mesia e cică Mahomed... păi comparaţi binele făcut oamenilor şi apropiaţilor de către Iisus cu 'binele' făcut de Mahomed şi judecând drept faptele lor vedeţi care a făcut bunătate şi care răutate şi minciună... şi cum Dumnezeu este bun pricepeţi care este bun din ei şi care l-a mărturisit pe adevăratul Dumnezeu:

Care a făcut binele:
Iisus sau Mahomed?

Şi dacă Iisus a făcut binele atunci pentru ce ascultaţi de unul care a făcut rău?.. pentru că a scris o carte groasă plină de minciuni? Nu pricepeţi oare că este o credinţă deşartă care nu sfinţeşte ci înşală omenirea?

Deci postul la vicii se ţine pentru Iisus şi nu pentru Mamona aşa cum ţin musulmanii!

Aha!.... Care va să zică....:)
P.S. Uite şi pe a-Ha: https://www.youtube.com/watch?v=OfzeZvx_jZA

Să fie asta întrebarea?
Îndoimaş!

Musulmanii nu postesc ci se făţărnicesc!
 

Religia musulmană e culmea făţărniciei şi ipocrizeniei dată lui Mahomed de către un înger corupt şi care şi-a ascuns numele ca să îşi închipuie fraierii şi să creadă ca proştii că e trimis de Dumnezeu adică un fel de arhanghel gen Mihail, Gavriil sau Rafail...

Postul lor făcut la lumina zilei este pentru ca noaptea să-şi dea liber la orgie...

Şi aşa fac mai nou şi creştinii, se laudă că postesc şi când colo ochii le merg după femei ca să înşele exact ca musulmanii... acoperindu-se apoi cu haine negre de lux aşa ca musulmanii cu cearşafuri albe.

Nu e de la Dumnezeu o religie a terorii, o religie care contrazice pe Moise, pe toţi proorocii, pe sfinţi, pe Iisus şi pe creştini... şi cum ar putea fi de la Dumnezeu profeţii mincinoşi care nu au sfinţenie, nu vindecă pe nimeni ci bagă frica în oameni ca să-i asculte şi să-i creadă pe ei de frica chinurilor şi a răzbunărilor şi a uciderilor?

Ei vor să-şi impună credinţa cu forţa susţinând că dacă au puterea şi pot ucide pe cine vor atunci asta înseamnă că sunt de la Dumnezeu din moment ce deţin puterea cea mai mare de a ucide... şi asta vor să impună peste tot, puterea de a ucide şi teroriza demonstrând prin puterea de a face rău că sunt de la Atotputernicul Dumnezeu...

Păi Atotputernicul are puterea de a face bine şi de a da viaţă, de a fi sfânt şi a nu greşi ci a face mereu bunătate cu oricine... cum atunci sunt ei ai lui Dumnezeu dacă nu pot face ei niciun bine?

Oare trimite Dumnezeu un ''profet'' care să contrazică toţi sfinţii şi profeţii şi drepţii trimişi anterior şi care să fie un violator, un pedofil, un tâlhar şi un mincinos care să oblige oamenii la supunere sau dacă nu să-i ucidă cerând mereu să se lepede de creştinism?.. adică de Dumnezeu?

Nu-i mai credeţi că postesc şi cum poate posti un mândru sminţişor ce se crede drept dacă are sabia sau mitraliera în mâini impunând minciunile şi legile dictate de un înger corupot şi batjocoritor la adresa lui Dumnezeu care nu şi-a dat numele fugind de răspundere? Cum?

Musulmanii sunt slugile celui rău crezând de frica maimarilor că slujesc pe Dumnezeu...

Cum putea să trimită un profet după Iisus Hristos care să susţină că mesia n-a venit şi că Iisus a fost doar un prooroc şi că mesia e Mahomed... păi comparaţi binele făcut oamenilor şi apropiaţilor de către Iisus şi binele făcut de Mahomed şi judecând faptele lor vedeţi care a făcut bunătate şi care răutate şi minciună... şi cum Dumnezeu este bun pricepeţi care este bun:

Iisus sau Mahomed?

Deci postul se ţine pentru Iisus şi nu pentru Mamona aşa cum ţin musulmanii!.. însă e treaba lor şi sunt liberi să înşele şi să se autoînşele căci Iisus Hristos n-a obligat pe nimeni ci a chemat la mântuire şi la împărtăşirea bunătăţii ce vine de la Dumnezeu... prin sfinţi, prin drepţi, prin îngeri incoruptibili, prin toată făptura ascultătoare şi iubitoare de Dumnezeu ca să fie şi ea la fire şi la comportament, la fapte şi sentimente exact aşa cum este sfinţenia veşnică a Domnului Dumnezeu... care pentru bunătate fărădepăcat este Dumnezeu şi nu pentru răutate... căci răutate şi păcate şi mândrie că poţi face orice rău asta poate oricine şi pentru asta nu înseamnă că trebuie ascultat sau urmat... căci răul înseamnă distrugere şi autodistrugere până la urmă... răzbunare venită din ură şi pismă şi mărirea răutăţii ca o consolare că ai reuşit să-i faci să păcătuiască pe toţi ca să nu fi singur pe fundul iadului!

1. Multumesc Mirela

2. Daca Ioan_Cezar ar deslusi oamenii de aici de pe forum, inclusiv pe mine, castigul ar fi ca poate ar raspunde altfel la mesajele lor. El macar poate lucrul asta, altii nu stiu s-o faca.
Eu cred ca si un ne-psiholog ar putea pana la urma sa descifreze pe fiecare om de aici si sa-si dea seama ce este cu el.
Nu e vorba sa-i descalceasca, sa-i analizezeaici deschis ci macar sa inteleaga niste mesaje scrise (ce este in spatele lor) si sa dea raspunsurile potrivite si nu numai cele standard pentru toata lumea, de parca am fi siamezi toti.

Cand te duci la medic te duci sa vezi ce ai tu si sa-ti rezolvi problemele si durerile tale si nu-ti doresti ca daca te doare piciorul sa-ti recomande ceai de musetel ca e bun la toate, sau daca te doare stomacul sa-ti dea diclofenac.

Pe de o parte il inteleg pentru ca vad ca spune in toate mesajele cat este de plictisit de oameni, de pacienti, ii critica si pe ei. O fi satul. Nu e usor sa lucrezi ca terapeut, cu oameni.

Delia, nu stiu ce sa inteleg din mesajul tau ultim. Am incercat mai sus sa va raspund la amandoi, dar am renuntat.
Acum am facut-o totusi ca sa incheiem o discutie.
Nu stiu ce profesie ai, ce stii si ce nu stii. Ne iei totusi cam de sus si nu e bine. Si am sa-ti mai spun doar un lucru. In general un om se stie pe sine insusi si ce probleme are. Ceea ce le lipseste la tot mai multi este discutia cu altul. Singur nu se poate descurca. Omul este dornic sa discute si sa afle sfat, sa stie cum sa-si rezolve problemele si nu sa i se spuna ca este tampit sau ca totul este numai vina lui.
Cea mai mare tampenie a omenirii este sa tot dai in cap unui om si sa-i spui mereu ca numai la el este de vina si vezi-te pe tine si ceilalti sunt grozavi. Intotdeauna toti sunt grozavi si tu esti singurul vinovat, desi faci tot ceea ce-ti sta in putinta si tocmai de acolo vine problema ...ca la un moment dat nu mai poti, esti epuizat.

Si uni copil daca in orice imprejurare ii bagi numai asta in cap... ca numai el este vinovat si restul toti sunt fara greseala, l-ai pierdut. Acel copil va ajunge sa se izoleze si sa nu mai aibe niciodata incredere in sine si sa ii fie frica de ceilalti, sa se ascunda. Asta vrem? Nu cred.

Daca Ioan_Cezar ar fi facut macar aici un pic de pace si te-ar fi lamurit macar pe tine...

P.S. Cu Ioan_Cezar am doar problema ca noi intelegem credinta pe de o parte cam la fel, pe de alta parte undeva drumurile se bifurca si unul cade intr-o extrema.

Oare nu ar trebui mutat firul de discuţie la alte religii?
 

Nu cred că are ce căuta un fir de discuţie musulman sau de orice altă ''religie'' aici.

Ce mă interesează pe mine cum ''postesc'' păgânii?

Nici creştinii nu mai postesc cum ar trebui, cum este scris, cum au exemple în sfinţi şi drepţi... şi atunci vreţi să ne molipsim de la terorişti?

atunci nu citi :)

si daca nu citesti nici nu raspunzi. scurt si simplu.

astia postesc? De ala rasaritul soarelui si pana la apus nu mananca si nu beau nimic, iar apoi se pun pe mancat si pe baut (BINE DE TOT) si bineinteles ca dupa un asa festin se impreuneaza cu sotiile lor. Pai asta e post?!

Da' de unde!! "Cat sunt de departe cerurile de pamant..."
Asa cum se vede de la mine, cea mai mare diferenta dintre cum intelegi tu credinta si cum o intelege Ioan Cezar, e ca tu nu (prea) vezi diferenta.

In veacul veacului, nu mi l-as putea inchipui pe Ioan Cezar punand acest gen de intrebare ca si cea de mai jos pusa de tine. Pe mine m-a dat gata. Mare mister cum ai ajuns la asemenea concluzie!!! Imi explica si mie cineva cum se alcatuieste in mintea cuiva asemenea inteles total opus? (eventual pe alt topic)


Care oameni zic asta? Or fi fost trolli.
In viata mea n-am auzit asa intelegere distorsionata. Cum sa pui asemenea intrebare, Sophia? Si de-ar fi vrut sa-si bata cineva joc de tine spunandu-ti ca e interzis sa te bucuri de Craciun, n-ar fi trebuit s-o iei de buna.

Pai, care-i mesajul Nasterii Domnului?
Ai citit vreodata Evanghelia? Spui ca e sarbatoarea suprema pt. tine si totusi pui intrebarea asta?
"Si îngerul le-a zis pastorilor: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor".

N-am auzit predica sau pastorala de Craciun care sa nu ne indemne la bucurie ca ni S-a nascut Dumnezeu-Omul care sa ne scoata din iadul in care zacem morti sufleteste! N-am auzit urare de Craciun, care sa nu transmita bucurie, pace si liniste..
Nu mai vorbesc de versurile colindelor si de cantarile liturgice ale slujbelor:
"Astazi S-a nascut Hristos...laudati si cantati si va bucurati (bis)!"

"...steaua sus rasare...care bucurie si la voi sa fie, de la tinerete pan' la batranete.."

Sa-mi dai si mie linkul catre acele "fire" ca-s tare curioasa cum de-ai inteles tu din spusele altora ca ar fi interzia bucuria de Craciun.


..nici nu mi-l inchipui pe Ioan Cezar facand asemenea afirmatie

No comment. Ca au comentat alti forumisti magistral pe marginea subiectului, de multe ori.

Si inca ceva care arata cat de diferita e abordarea ta fata de a lui ( ca sa ma rezum doar la acest topic).

Uite ce subtilitati zice el...

...si uite ce intelegi tu

Si chiar in toate mesajele zice asa ceva? Mai, sa fie!! Eu de ce n-am sesizat asta niciodata?! Eu il simt ca sufera pt. ei, nu ca e plictisit.
Sophia, n-am nimic cu tine, nu vreau sa te supar, dar cred sincer ca ai o problema.
Din tot ce se intampla de Craciun, a intelege nu-stiu-prin-ce-mecanisme-ale-mintii, ca unii sau altii ar fi zis ca e interzisa bucuria de Craciun dar e permisa la Pasti, si a o lua de buna, mi se pare de necrezut.

(Daca te consoleaza cu ceva, eu am mai multe. Probleme... Bine.. de alt gen.)

mii de scuze pt. offtopic

Simt nevoia să meditez un pic pe tema asta. Nu pentru a vorbi despre mine, ca subiect major pe aici (cum tinde să se întâmple, din vina mea, desigur), ci pentru a meşteri un pic la (pe lângă?...:) tema care e taina.
Ar merita un topic aparte, bineînţeles, dar mă folosesc de prilej ca să scriu în trecere câteva gânduri, simţăminte, ce-or fi... Poate alţii mai vrednici ca mine s-or îndura să abordeze tema asta, cândva, că-i subiect cu totul demn de cugetarea creştinească, îmi pare...

Mai întâi, aş vrea să precizez că eu asociez termenul de taină cu liman. Cu odihnă, cu pace. Cu libertate a duhului. Cu împlinire. Evident, în Hristos, în deschiderea sufletului către Duhul, în căutarea Lui, în dorirea Lui, în iubirea Lui.
Or, limanul acesta, aşa cum îl cuget, e totodată oprire şi început. E oprire a unui tip de mişcare (anume cea căzută a minţii, cea întunecoasă, cea analitică/rece/raţionalistă/obiectualistă) şi saltul (prin răpirea care încununează dorirea) în altă mişcare. Aici s-ar putea să mă lovesc de obiecţia, bine argumentată, că saltul e în nemişcare. Trec peste asta acum.
Apoi, nu îmi pot închipui taina omului ca pe o însuşire individuală. Deşi se poate manifesta ceva din ea în mod individual. Însă eu văd taina ca pe proprietate de natură/ sorginte colectivă, relaţională, în care musai apare o deşertare care aminteşte (doar atât?) de perihoreză, iubire etc.
Aici voiam să ajung!
Confuzia dintre om ca mister (însuşiri ascunse, inexplorabile, de necuprins în maniera obişnuită a mişcării minţii şi voinţei) şi taina persoanei pe care o văd ca libertate de respirare în relaţie.
Un om este o taină în măsura în care un om este bun. Categoria aceasta are sens doar în relaţie cu alt om. Taina nu îmi pare deloc un termen absolut, ci unul relativ. Realitatea însăşi a tainei este relaţională. Poate nu întâmplător Biserica este Comuniune, mai întâi, şi încă o comuniune Euharistică.
O festă uriaşă, una perenă, ţine însă ochiul minţii în zbaterea pe patul lui Procust al narcisismului. Acest nenorocit de narcisism se exprimă în valuri repetate, nesfârşite parcă şi înghite orice mişcare născută întru taină, prefăcînd-o în bazaconia misterelor de tot felul, a enigmei şi a altor surogate sterile.
A cădea din taină în enigmă şi mister constituie, pentru mine, o jalnică şi lugubră schimonosire a menirii omului.
Persoana este taină, da. De aceasta îşi dă seama omul doar în relaţie vie, curată, adumbrită de Duhul Iubirii. Cum rar şi frumos se întâmplă (depun mărturie) în unele şedinţe de consiliere şi, cu mult mai puternic şi mai înălţător în minunatele adunări/petreceri laloaltă a sufletelor în Comuniunea Euharistică.
Când un om înfloreşte în alt om, reciproc aceasta, prin receptivitate şi dăruire simultan,
când un om înfloreşte în Duhul pe măsură ce Duhul înfloreşte în om,
eu numesc asta taină. Taina persoanei.
Aşa îmi pare, să fiu iertat că am scris cum mi-a venit...:)
Doamne ajută şi tuturor plecăciune.

Pentru Delia:

M-am straduit sa gasesc informatiile cerute:

1. Legat de Ioan_Cezar si oamenii:

".....:) Tocmai pentru că nu cunosc/înţeleg omul / oamenii, am ales psihologia. Credeam că mă va ajuta, cumva, să cunosc... Azi îmi dau seama că eram atât de tânăr, de naiv...:)
Pe măsură ce s-au scurs anii şi m-au încărunţit alegerile şi consecinţele lor, s-a întâmplat taman invers: azi nu mai înţeleg şi nu mai cunosc aproape nimic din/despre "om". A început să mi se pară tot mai mult că omul este o taină - mare, necuprinsă taină. (Mă amuză uneori - alteori mă întristează foarte - când văd vreo carte care oferă "cunoaşterea omului" - tratate, lecţii despre alcătuirea şi funcţionarea omului, recomandări şi, oh, sfaturi! Sfaturi de la experţi! Sfaturi de la "cunoscătorii de oameni"!)
Şi, când mi se mai întâmplă să iau în serios lucrul cu vreun om, din postura de psiholog - cum ziseşi, mă străduiesc să cultiv ori mai bine zis să sporesc taina asta, a mea şi a clientului meu. Din păcate majoritatea oamenilor vor să cunoască explicit, să se cunoască, cică... Au auzit ei că dă bine aşa, că sună înţelept etc. Cică aşa-i la psiholog: "te cunoşti pe tine însuţi". (Şi au mereu treburi "urgente" de rezolvat - simptome, conflicte etc. Şi vor mereu o rezolvare "pragmatică", "eficientă".)
Zvonuri. Treburi mărunte.
Clişee care trec de la unul la altul în maşina colectivă de multiplicat prostia şi moartea; maşină care e lumea.

Pot spune că nu mă (mai) interesează, de-o vreme, să îi cunosc pe oameni. Mă interesează tot mai mult să îi necunosc.
Iar pe mine încerc să mă uit, pentru a putea privi în altă parte... Când reuşesc să privesc acolo mă zăresc şi pe mine, ca printr-o oglindă; sunt uneori undeva, cât de cât... Nu-i prea măgulitor ce văd prin oglinda asta vie dar privitul acesta funcţionează. Aduce, chiar, bucurie uneori.
Rareori."

Si am gasit in alte mesaje pe care nu le am acum. Este ceva ciudat la el cu oamenii. Il deranjeaza cumva.

Spuneam ca ne potrivim in credinta, pentru ca suntem destul de profunzi. Anumite descrieri ale lui se potrivesc cu ale mele.
Numai ca el la un moment dat cade in extrema si scoate omul, refuza sa inteleaga si sa recunoasca neputintele lui. Si nu este singurul.

Aici am eu problema mare in credinta, cand multi compara pe om cu Dumnezeu si cred ca trebuie sa aibe puterile lui si ii refuza neputintele si partea umana.

Legat de Craciun si bucuria lui:

Aici:

"3) Crăciunul este o perioadă a bucuriei. Drept este, aşa se obişnuieşte.... Pentru mine e curios că oamenii împart timpul vieţii în perioade de bucurie sau de tristeţe, aşa, la comandă externă. Ori prin mecanisme de contagiune socială.
Mă întreb ce fel de bucurie trăiesc oamenii de Crăciun.
Am văzut că sunt două tipuri de bucurie: una exterioară, un pic cam ciudăţică şi parcă hrănită din contagiune şi raţiuni exterioare (tot lumescul participă la ea, e o adevărată tehnologie a fabricării acestei bucurii externe, bine comercializate, întreţinute), cu nevoi subiacente dintre cele mai de neînţeles pentru mine şi, mărturisesc, dintre cele mai stupide şi dăunătoare pentru suflet; şi una interioară, ca rod al unui demers care se poartă în toate cele fireşti - rugăciune, slujbe, postire, meditaţie etc."

...se intelege ca nu este inteleasa aceasta sarbatoare, ca este pusa la indoiala bucuria ei.

Poate ca am spus gresit ca se interzice.

Legat de celalalt mesaj cu bucuria de Craciun.
N-am sa dau numele autorului aici. Citez doar formularea:


"Dar nu trăiţi şi tristeţea evenimentelor?

Oricum îmi pare rău că nu pot fi prezentă la slujbe, dar asta e.

Ba DA,tristetea este acolo prezenta dar oricum am lua-o ,Invierea Domnului este o poveste cu sfarsit de biruinta.
Iar simtirile duhovnicesti din aceasta saptamana sunt incomparabil mai frumoase decat cele simtite in celelalte saptamani in sanul bisericii.
Dar desigur este o parere strict personala :)"

N-am gasit mesajul initial. Cu italice cineva se refera la el si intreaba.
Apoi vine raspunsul persoanei.

Vede bucurie in Invierea Domnului si restul nu le vede asa frumoase.

Iata si raspunsul meu dat acolo:

"Nu va inteleg...
Este o saptamana trista, plangem, Il inmormantam...
Drumul pe Golgota etse pentru mine ceva cumplit...

Oh, pentru mine nasterea Pruncului este mai frumoasa..."

Delia, nu vreau sa facem aici tribunal cu parerile si sentimentele oamenilor. Trebuie sa intelegem si sa toleram pe fiecare in parte cu ceea ce simte si intelege.
Am mai spus-o si o repet. Credinta este un lucru profund si foarte, foarte greu.

Nu stiu de ce imi luati la puricat fiecare cuvant si mesaj cautand greseli si necredinta.

Revin la ideea mea:
In general cam poti sa-ti dai seama de oameni de aici de pe forum din mesajele lor.
Nu e bine sa rupem mereu omul si cuvintele lui din context si sa-l tocam la fiecare ocazie.
Si de la Ioan_Cezar ma asteptam sa aduca mai multa intelegere pe forum, el putand descifra mai usor/bine omul pe ansamblu. Asta spuneam mai sus.

Ca sa intelegi: eu citesc mesajele tale si analizez cuvintele tale. Acolo vad lucruri bune, dar si greseli sau ciudatenii. Dar nu te stiu pe tine pe ansamblu si nu stiu ce motive ai sa scrii anumite lucruri sau sa simti anumite lucruri.
Poate imi pari mai dura, sau rautacioasa. Dar e posibil sa fii de fapt alfel si sa ai anumite motive pe moment sau in general sa judeci asa, sa fii asa.

Tu l-ai cunoscut pe Ioan_Cezar si personal, sau iti place numai prin mesajele lui?

Vezi, tu faci comparatie in mesajele tale intre mine si el. Pe ce baza? Ce stii despre noi? De unde stii ca in realitate nu ai avea surprize (mari)?

Eu nu am nimic cu nici unul din voi. Imi plac unele lucruri din mesajele voastre si altele nu.

Ma tot intreb daca m-as duce la el ca psiholog. Din felul in care scrie aici...nu.
Fiecare persoana se duce la cel cu care se potriveste mai bine, care corspeunde asteptarilor si nevoilor sale.

As vrea sa revin putin la tema initiala a discutiei.
Oamenii, indiferent de credinta, se straduiesc sa faca o anumita ascultarea, sa indeplineasca regulile respective.
Dar fiecare are puterile lui. Unul poate intr-un fel, altul in altfel. Unul mai putin, altul mai mult.

Sunt oameni care nu pot tine postul, sau au greutati cu el. Nu e usor a tine, mai ales pe caldura , post negru (deci si fara baut), in fiecare zi.
La cata apa ai nevoie sa bei la temperaturile astea, este cumplit. Ganditi-va la alte tari unde este si mai cald (Africa, Asia etc.).
Au aratat la televizor oameni morti sau dusi la spital in ramadanul din acest an, in Pakistan.
Asa ca nu este bine sa judecam ca cineva vrea imediat sa fie servit, sa bea si sa mananca. Nu mai intru in detalii legat de postul la musulmani. Asa il au ei.

Si la noi sunt probleme si la noi nu se respecta niste reguli ("Sa nu stie stanga ce face dreapta, cel ce mananca sa nu judece pe cel ce mananca si invers si etc.").

Nu trebuie si nu putem sa despartim la om sufletul de trup.

Legat de posturi si sarbatori:
Exista articole care incearca sa explice postul Craciunului, tocami pentru ca este ceva mai greu de inteles rostul lui, fata de celelalte posturi.

Eu stiu ca Invierea Domnului este in sine si o bucurie. Dar se combina acolo tristetea evenimentelor de dinainte cu bucuria finala. Acolo postul este de inteles.

La fel la celelalte posturi de peste an. Se inchina sarbatorii mortii unor sfinti si muceniciei lor.

La Craciun in schimb postul care inseamna pentru om seriozitate, retinere, sa nu serbezi, sa nu te bucuri, se combina cu bucuria evenimentului.
Sigur ca inteleg rostul postului (macar putin), caci se adreseaza persoanei indragite de noi: Iisus Hristos.

Pentru mine bucuria Craciunului este si interioara si exterioara. Din motive personale are si ceva trist.
Eu sunt om, cu simplitatea lui.
Traiesc si bucurii si necazuri pur si simplu, fara analize si metafore.
Ma bucur de Craciun cu tot ce are el si ma intristez de Pasti.
Spuneam mai sus ca eu mai greu vad bucuria de Pasti. Nasterea mi se pare mai palpabila decat Invierea.
Mai ales ca este atata tristete in Saptamana Patimilor.

Nu mai judecati oamenii. Nu in credinta lor. Luati-i asa cum sunt. Sunt oameni, asa ca si voi.

Ca și tine, n-am înțeles nimic.

Ioan Cezar, cu siguranta. Tu...poate doar dupa propria autoevaluare.


Se intelege? Este pusa la indoiala? Sophia, tu esti cea care intelegi asa ceva,, tu esti cea care pui la indoiala. Eu am inteles cu totul altceva.
Cine altcineva de pe forumul asta, in afara de tine, a mai tras concluzia, in urma acelei postari, ca ar trebui pusa la indoiala bucuria Craciunului?
Nu te chinui sa sapi prin topicuri. Bag mana in foc ca nimeni.
Intelegerea asta sau alta, tine de receptor, nu de emitator.


Pe unde trece Ioan Cezar ( si inca vreo cativa) pe forum e plin de "seminte" ale Duhului. De fiecare depinde daca le culege sau nu, daca le pune la incoltit sau le calca in picioare, in ce pamant le pune etc.
Eu de la mine am asteptari. Sa le culeg, sa las sa inmugureasca macar o mica parte din ele. El isi face treaba lui de semanator, si o face cu iscusinta.
De-acum e treaba celui care a primit samanta, fie sa ii poarte de grija, fie sa lase spinii si buruienile mintii sa o inabuse.


Pardon!? Nu mi-ar fi trecut niciodata prin cap asa ceva. Nu exista criteriu de comparatie!
Tu singura te-ai pus pe acelasi plan cu el. Ba mai mult, ai insinuat ca el ca psiholog nu ar intelege oamenii (probabil la fel de bine ca tine!?).
Eu n-am facut decat sa reactionez la asa incongruenta saritoare in ochi - faza cu bucuria Craciunului (si inca cu multe retineri, fiindca imi dau seama ca va stanjenesc pe amandoi).


Normal, fiecare e liber sa mearga la medicul/preotul/psihologul de la care nu asteapta decat sa ii cante in struna, nicidecum sa-i arate rana spre vindecare.


Ma cenzurez la atat, fiindca imi dau seama ca, din nefericire, inca nu poti trage foloase din cuvinte de mustrare, mai mult sau mai putin aspre, si imi cer iertare de la amandoi. De la tine ca te-am suparat, de la Cezar ca m-am facut avocatul lui (si inca unul submediocru), fara sa-mi fi cerut nimeni.

1. Mizez pe îngăduinţa Deliei şi răspund eu: da, noi ne-am cunoscut personal - cum altfel? Ne ştim dintotdeauna, dinainte să ştim că ne ştim. Că eu nu sunt demn de acest dar dumnezeiesc, e altă poveste. Dar profit de el cum pot, ca porcu, precum îmi pare. Şi nădăjduiesc că într-o zi voi putea să spun cu fruntea sus: "Mulţumesc, Doamne, pentru acest suflet pe care mi l-ai pus sprijin la ceas greu!" Precum şi, simplu: "Îţi mulţumesc, Delia!"

2. Dar poţi să te întrebi dacă eu te-aş primi? Din felul în care scrii aici...nu. Totuşi, îţi fac un mic serviciu, aşa ca între cunoscuţi: ce crezi, corcoduşele joacă poimarţi?

Da,pai noi sa nu-i judecam cand bat din picior sa fie serviti ca au o "urgenta"in restaurante sa bea si sa manance si disconsidera oamenii care lucreaza pt ei acolo.
Cum crezi ca s-au simtit oamenii care lucreaza in restaurant sa fie tratati cu asa ura si lipsa de respect pt ceva ce nu au facut/cauzat ?
Stiai ca si oamenii care lucreaza cu publicul o iau razna si le trebuie terapie si asistenta psihologica pt accese de manie/furie,atacuri de panica,stress etc ?

Uite eu,as propune un subiect: cat de crestin trebuie sa fi pt a trata bine un lucrator in servicii(vanzator,postas,coafeza,cosmeticiana,ospa tar,gradinar) ?

Iar doctorii,profesorii,psihologii au si ei dreptul sa-si aleaga pacientul,studentul si chiar o fac(mai pasiv dar tot o fac)pt ca nu sunt obligati sa fie abuzati de nimeni.
Spre deosebire de treapta inferioara de servicii care nu poate alege cu ce oameni sa interactioneze ,ei pot alege.