|
Citat:
Daca plecam de la ideea ca plata pacatului este moartea, ei au platit prin moarte singurul lor pacat. Q.E.D. |
Daca tu omule nu poti adauga un cot la statura ta cum crezi ca poti mantui un Om
Dumnezeu si Maicuta Domnului sa ma ierte daca gresesc dar eu cred ca aceste discutii sunt fara rost. Noi nu putem ajuta decat intr-un singur fel. Rugandu-ne!
Eu cred ca nu pot avea eu (sau altul) mai multa compasiune pentru bebelusii morti decat Hristos. El i-a zidit, ai Lui sunt. Si atunci daca ai Lui sunt tot El le va purta de grija si ii va aseza acolo unde va crede El de cuviinta, Credeti ca Hristos va tine cont de ceea ce presupunem noi aici pe forum? Eu cred ca nici macar parintilor nu ajuta. Este doar parrea mea si nu doresc sa va impun sa fiti de acord cu ea. Luati acest indemn mai mult ca pe o rugaminte.. De aceea dragilor, sa renuntam odata la acest gen de discutii in van. Insumate, Nu sunt decat timp irosit si incarcare de pacate. Pentru ca a incerca sa porti tu de grija unui bebelus mort in locul Lui Hristos inseamna a-I fura cu nerusinare dreptul (SAU!!) de a rezolva toate in felul Sau. Ori Hristos a spus , nimeni nu este nascut pentru a osanda ci pentru Inviere! De aceea eu am nadejde ca El, Ziditorul, El, Hristosul va aseza acolo unde trebuie sufletele copilasilor care nu au avut nici macar sansa de a se apara.. Nu au rost discutiile. Sa ne rugam ca cei in masura sa aiba puterea si dorinta de a lua decizii bune pentru a schimba ceva in tara asta ca sa nu mai fim nevoiti sa traim astfel de tragedii. |
Multumesc pentru raspuns. Ideea era ca pruncii sunt botezati
Citat:
In invatatura Bisericii Ortodoxe exista trei forme de botez cunoscute: 1. Botezul in Apa 2. Botezul Muceniciei 3. Botezul Dorintei. Toate trei sunt botezuri valide. Conform scrierilor Parintelui Cleopa am inteles ca pruncii morti nebotezati din motive independente de vointa parintilor pot fi fi considerati botezati cu Botezul Dorintei. Citat:
Nu e cazul unor parinti care NU au vrut sa-i boteze. Deci, daca parintii au vrut cu ardoare sa-i boteze dar n-au putut, ei pot fi considerati botezati cu Botezul Dorintei. Sunt botezati Nu nebotezati. Citat:
Nimeni nu a sustinut asta. Nici eu. Vorbesc despre bebelusi inocenti. Acei bebelusi despre care Arhimandritul Cleopa spunea ca pot fi considerati botezati. |
Citat:
Deci, nu putem ști dacă, în cazul copiilor respectivi, s-au "botezat" cu botezul dorinței sau nu, deși e adevărat că putem spera aces lucru. P.S.: Mi se pare curios, ba chiar contradictoriu că un penticostal, adică un om care își spune creștin și consideră că botezul copiilor care chiar sunt botezați este invalid tocmai fiindcă nu există în cazul lor dorință personală de a se boteza, consideră pe de altă parte că acei copilași au fost deja botezați prin....botezul dorinței. |
Citat:
Asta inseamna ca nu ar mai trebui sa luam in seama ce a zis parintele ... |
Citat:
Intamplator eu consider valid botezul unui crestin (ortodox, catolic sau lutheran) practicant chiar daca este facut in copilarie. Dar asta este o chestiune care nu va priveste. 2. Asteptam un raspuns din partea unui ortodox. Raspunsul unui catolic de buna credinta este binevenit dar mai putin autorizat. 3. Ati promis ca nu mai raspundeti postarilor mele. V-as ruga respectuos sa va tineti de cuvant. P.S. Subiectul nu este legat de credinta mea ci de inmormantarea bebelusilor din Giulesti. S-ar putea considera ca sunt botezati cu Botezul Dorintei? Daca nu, de ce? |
Citat:
Doamne ajuta! Fratele nostru Nicolae (penticostalulmantuibil) la aceste cuvinte ale parintelui Cleopa se referea (probabil): Citat:
La prima vedere poate parea oarecum nedrept, insa la Dumnezeu nimic nu este nedrept! Existenta fiecarei persoane, mai lunga sau mai scurta in viata aceasta lumeasca nu este o loterie. Relatia dintre parinti si copii lor este una deosebita si una dintre proprietatile acestei relatii este si aceea ca cel mai mic va astepta intotdeauna binecuvantarea celui mai mare. Copilul este pus sub ocrotirea trupeasca a parintilor lui dar si spiritual el este legat de acestia pentru vesnicie. Porunca Decalogului spune: "Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie bine pe pamant si sa traiesti multi ani.". Copiii morti nebotezati nu se afla, in nici un caz, in afara ariei de cuprindere a iubirii lui Dumnezeu. Planul mantuirii neamului omenesc are la baza dragostea Lui catre om. Biserica este o parte a acestui plan si are un rol foarte bine definit. Copiii nebotezati nu sunt membri ai Bisericii! Dar copiii nebotezati sunt creatia Lui! Nefiind membri ai Bisericii, nu poate fi acuzata Biserica de indiferenta fata de ei. Dar Dumnezeu nu va ramane indiferent si va face ceva. Ce? Iertati-ma, asta nu am s-o stiu decat dupa ce voi merge acolo si-L voi intreba! Nu este ironie, ci este doar realitatea. Mai clar de atat nu se poate; nu poti intra in camera in care Dumnezeu nu iti permite decat daca dai dovada de multa mandrie si rautate. Toti cei care fac aceasta ies de acolo imputinati sufleteste. Scopul nostru este insa sa ne zidim si pentru asta sa nu uitam, pentru cele fara pret, de cele pretioase cu adevarat! Au murit copii nevinovati! Poate sunt nevinovati poate nu. Pe cei nevinovati Dumnezeu nu-i va judeca iar pe pruncii nebotezati care poarta totusi vreo vina El ii va judeca cu dreptate. Sa nu uitam insa ca pruncii nostri poarta si pacatele noastre. Asta vroia sa spuna parintele Cleopa. Societatea moderna leaga obligatoriu vina de constienta. Sistemele legislative si normative ale lumii nu pedepsesc greseala daca nu exista constienta faptei. O fi, poate, corect in plan material, dar spiritual nu prea... Spuneti-mi, cu ce sunt eu vinovat ca Adam a gresit in rai? Sunt vinovat, sunt sigur de asta si pentru ca eu sa am posibilitatea sa scap de vina Domnul S-a rastignit si a inviat! Asa crede crestinul. Pruncii de la Bucuresti, morti la maternitate, se vor mantui sau nu asta doar Dumnezeu o stie; este insa sigur ca parintii lor nu trebuie sa se considere in afara acestei "ecuatii". Poate nu numai parintii lor, poate chiar si noi cei din acelasi neam cu ei. Ramane de vazut! Pana atunci eu fac rugaciune ca Domnul sa nu fie manios pe noi ci "milostiv, bland si lesne iertator pentru pacatele noastre", pe care eu stiu ca le am mai mult decat toti. O stare anormala, zic eu, mi se pare pozitia multora, care in numele mantuirii copiilor (deci in numele lui Hristos, pentru ca mantuirea nu poate fi despartina de persoana Lui) se trasforma in avocati ai acuzarii intr-un proces ad-hoc declarat Bisericii. Acestia nu intreaba ca cei ce nu cunosc si vor sa afle, ei acuza de pe pozitia de reprezentanti ai Mantuirii, cunoscatori in ale randuielilor duhovnicesti cu toate ca ei nu fac nimic din cele ce afirma. Presa il foloseste pe Hristos si face subiecte de senzatie, oameni slabi sau vanduti sufleteste batjocoresc randuiala din Biserica strigand: ce face Biserica? De ce oare exista impresia ca Biserica lui Hristos poate fi terfelita de orice persoana rauvoitoare? Oare in viata noastra, daca suntem oameni buni si iubitori fata de ceilalti lasam poarta si usa casei deschisa si acceptam ca orice desfranat, sau criminal, sau hot sa intre sa ne batjocoreasca fii si fiicele? Ei se acopera spunand: suntem crestini, ne-am botezat! Vai noua daca ii acceptam ca pe crestini; ei sunt cazuti, rataciti, vanduti, nu mai sunt crestini. Crestin este cel care il urmeaza pe Hristos in fapta! Nu spun ca sunt pierduti, dar nu-l primesc pe unul ca acesta decat la usa ca sa faca pocainta, sa arate ca-L iubeste si ca-L doreste pe Hristos si doar dupa aceasta il bag in casa! Imi pare rau ca "discutia" a mers in aceasta directie. Mai spun doar atat si gata: Crestine vrei sa te mantuiesti? Cerceteaza-te pe tine insuti si lupta pentru sufletul tau. Lasa grija pentru mantuirea copiilor morti nebotezati la maternitatea din Bucuresti in seama parintilor acestor copii si tu fa rugaciune pentru tine si pentru parintii acestia. Prin ei se vor mantui si acei copii, pentru ca daca ei vor fi sfinti odraslele lor, prunci nebotezati, se vor sfinti prin ei. Dumnezeu sa ne intareasca sa-L putem cauta si cand il vom afla sa avem ochii deschisi sa-L recunoastem! Pace tuturor! |
Sunt mai multe judecati aici.. judecatile lui Dumnezeu.. Nu pentru fiecare prunc nebotezat care a murit la Giulesti judecata e la fel.. Aceasi moarte, acelasi fel, acelasi loc, diferite judecati... De multe ori cand pruncii mor prematur , moartea lor este folosita ca un prilej de bine(mantuire) parintilor, sau celor care i-au iubit.. De aceia in majoritatea cazurilor mantuirea celor morti prematur este legata de cea a parintilor sau a familiei.. Altii mor prematur pentru pacatele parintilor lor.. Altii mor prematur pentru ca ei crescand ar fi ajuns sa faca lucruri oribile.. Si David spune "instrainatu-s-au pacatosii din pantecele maicii lor".. Insa si acestia cred ca se pot mantuii sau se mantuiesc.. Altora le mor copiii prematur spre incercare.. Si acestia se dau mantuirii.. In Ceruri multe locasuri sunt.. In Rai sunt diferite locuri, la fel ca si in Iad.. Unele mai de aproape altele mai de departe.. Nu cred ca acesti prunci care mor nebotezati vor suferi chinuri eterne.. Inclin mai mult spre un loc special rezervat acestora, ceva similar cu ce a zis domnul Mihnea despre "limbo" dupa cuvintele sale.Adica un loc care e mai mult neutru unde fericirea este posibila..
|
Citat:
As vrea sa va asigur (si dumneavoastra o stiti prea bine) ca nu ma numar printre cei grabnic doritori sa acuze sau sa batjocoreasca randuiala Bisericii. Se intampla ca am citit cu ceva timp in urma despre Botezul Dorintei sau Botezul Nadejdii. Nu mai auzisem si pare a fi ceva interesant pentru mine. Ce este el am inteles. Nu cunosc insa daca exista vreo persoana in cazul careia el sa fi fost aplicat. Intrebarea mea este: Botezul Dorintei este doar o teorie sau a fost considerat aplicabil in practica de-a lungul istoriei? S-a intamplat o catastrofa in Giulesti. Eu am prins prilejul sa intreb in acest context: pot fi considerati bebelusii din Giulesti ca fiind botezati cu Botezul Dorintei? Si va mai intreb pe dumneavoastra: au cele trei tipuri de Botez aceeasi validitate? Ma refer la Botezul in Apa, Botezul Muceniciei si Botezul Dorintei. Ceea ce va hotara Biserica Ortodoxa in cazul Giulesti nu ma priveste in mod direct pe mine. Este hotararea preotilor si eu o voi respecta. Eu ma refer la modul general si, de ce nu, la viitor. Cele bune... |
Acum vreo doua ore cineva striga sus si tare ca, de cand un "popa" decide mantuirea unui copil nebotezat??? Asta vis-a-vis de discutia aprinsa legata de atitudinea Bisericii (conform canoanelor nu li se pot face inmormantare crestina ) fata de copii nebotezati.
Ceea ce ma intriga cel mai mult este faptul ca persoana respectiva sustine ca este CRESTINA PRACTICANTA! Ei bine, una care se vede pe sine crestina nu a fost capabila (inca) sa inteleaga ca Mantuirea este un DAR si ca atare tot in DAR se primeste de catre Cel care poate face aceasta adica de Hristos si nu de catre preot (prezent sau nu la inmormantare din motive binecuvantate). Judecatile sunt ale Lui Dumnezeu nu ale noastre. dar, a afirma ca neprezenta preotului la inmormantarea bebelusilor este egala cu osanda vesnica...denota o credinta stramba. Eu una, sunt convinsa ca parintii pot mantui pe copii lor devenind ei insisi sfinti (cum spunea Parintele Porfirie) Am incredere, asa cum am mai spus ca Dumnezeu nu ne-a zidit pentru osanda ci pentru Inviere! De aceea dragi parinti indoliati, daca vreunul va opriti pentru scurt timp aici si citit mesajele noastre. va indemn cu dragoste sa aveti nadejde in Bunatatea si Dreptatea Domnului Nostru Iisus Hristos! deveniti voi insinva madulare Vii ale Bisericii si prin voi vor trai vesnic in Lumina si bebelusii vostri. Dumnezeu sa-i ierte pe cei morti iar pe noi sa ne ierte pentru putina noastra credinta. Acum (abia) am citit si mesajul parintelui Gheorghe. Ridica aceeasi problema. Pentru mine modul acesta de a gandi imi confirma cat de departe suntem de Biserica si de Adevarul ei. Cineva a deschis un threand despre numarul Bisericilor...Eu indraznesc sa spun...ce folos ca avem sute sau mii de Biserici (de ziduri ) daca ele sunt pline de crestini goi la suflet..Doamne iarta-ma! |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Nu exista funeralii crestine, ori ca duci pe cineva la groapa comuna, ori ca il inmormantezi cu tot fastul, trupul tot mort e. Problema reala care se ridica in acest caz e daca acei copii sunt iertati de Dumnezeu sau nu. Ori raspunsul este evident. |
Citat:
|
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Iertati-ma fratilor si pomeniti-va in rugaciunile voastre, pentru ca si Domnul sa va ierte greselile voastre. Amin! |
Dar nu se poate face botez post mortem? Sper că nu întreb vreo prostie :108:
|
Citat:
|
ingerasi
Vis-a-vis de inmormantarea copilasilor care mor si nu mai apuca sa fie botezati...Cred ca nu este ceva in regula aici... Vorbesc in primul rand din perspectiva unei mame care stie ce inseamna 9 luni de lupta zi si noapte pentru a aduce pe lume un copil: spitalizari, perfuzii ca sa traiesc eu si copilul, o lupta inimaginabila pentru a ajunge la 38 de saptamani de sarcina -pentru cine nu a trecut prin acest lucru, un efort considerabil din partea intregii familii la purtarea sarcinii, in sensul ca insarcinata cu mine a fost si familia mea: sotul, parintii, prietenii...E greu de inchipuit pentru cine nu a trecut printr-o asemenea experienta, dar poate Dumnezeu a vrut asta ca sa pot vorbi si sa trasnmit si altora ce am trait. E adevarat ca termenii medicali nu cred ca intereseaza pe cineva; important e ca azi traim si eu si copilul, care este perfect sanatos, multumesc lui Dumnezeu pentru asta. Azi, cand scriu acest mesaj ma aflu destul de aproape de momentul aducerii pe lume celui de-al doilea copil, desi majoritatea celor din jurul meu m-au incadrat undeva la limita intre curaj si inconstienta ca am luat decizia de a mai trece inca o data prin calvarul de care am scapat VIE in urma cu un an. Si sarcina cea de a doua e la indigo cu prima! Dar, Dumezeu e mare si voi scapa si de data asta! Dar, traind atata timp prin spital, vazand durerea unei femei care isi pierde copilul la un anumit moment al sarcinii sau la scurt timp dupa nastere nu sunt de acord cu ceva... Nu mi se pare normal si uman fata de suferinta unei mame si a familiei ca bietul copil sa nu beneficieze de o minima rugaciune din partea bisericii... Ok, dogmele spun ca omul are suflet din momentul conceptiei, ca a aduce pe lume un copil te face colaborator cu Dumnezeu Insusi, ca e pacat sa avortezi, dar daca copilul moare la un anumit momet al evolutiei sale intrauterine, se naste mort sau traieste putin dupa nastere si nu mai apuca sa fie botezat, il aruncam ca pe un catel la marginea cimitirului , argumentand faptul ca "nu este fiu al bisericii"... Mi se pare inuman, sincer! Nu exista nici o diferenta intre un spital care , printr-o semnatura a parintilor, incinereaza "avortonii"-asa li se spun copiilor avortati sau "fetusii"-bebelusii care mor inainte sau post partum, si biserica care in loc sa zica o mica rugaciune pentru sufletelul lor care NU ARE PACATE PERSONALE, il arunca la o margine de cimitir ca pe un pui de pisica sau de caine unde se ingroapa sinucigasii...E adevarat ca fiecare om se naste cu pacatul stramosesc si ca botezul sterge acest pacat si ca aceasta este calea naturala de mantuire de urmat pentru noi care suntem botezati, dar eu cred din tot sufletul ca DUMNEZEU NU SE IMPIEDICA DE ASA CEVA,si ca intervine in astfel de cazuri exceptionale, LA EL TOTUL E CU PUTINTA SI EU NU CRED CA EL NU PRIMESTE ACESTE SUFLETELE IN LUMINA LANGA EL...Ar fi absurd... Ce vina are un copil care este avortat la cerere de mama lui? Ce vina are el ca i s-a negat dreptul la viata? Eu cred ca acel sufletel e martizat de proprii parinti. Nici Dumnezeu sa nu il primeasca langa El in lumina? Nu cred, desi dogma spune altceva... Sa ne gandim la pruncii ucisi de Irod, pe care biserica i-a declarat sfinti martiri sau la toti "crestinii" - am pus ghilimele de rigoare pentru ca vorbesc de persoane care nu au mai apucat botezul-care au murit martirizati pentru simplu motiv ca l-au marturisit pe Hristos si au spus "Sunt crestin"! Credeti ca Dumnezeu a asteptat un sinod ecumenic ca sa fie declarati sfinti martiri, cu botezul sangelui si sa ii primeasca in Imparatia Lui? Dumnezeu care e Iubirea Absoluta care l-a iertat pe un talhar? Cred ca lucrurile trebuie simtite in profunzimea lor si ar trebui remediate niste lucruri care nu ne fac cinste! Imi amintesc ca am ascultat marturisirea unei mame care intamplator este persoana publica, desi acest lucru chiar nu conteaza, care m-a impresionat enorm pentru ca si eu am trecut prin multe pana mi-am adus pe lume puiutul. Din pacate pentru ea, povestea nu e cu final fericit... Ideea e ca fetita pe care urma sa o aiba a murit cu o zi inainte de nastere...Mama dorea ca un preot sa spuna o rugaciune si pentru sufleteul micutei si nu a gasit pe nimeni dispus...A gasit intr-un final un preot cu inima care a inteles-o si a acceptat sa spuna cateva rugaciuni ca sicriul minuscul al fetitei...In mometul in care au intrat in biserica, a intrat impreuna cu fetita o randunica pe care nu au putut-o scoate afara si care a atat mereu pe sicriu. La final randunica a iesit singura o data cu sicriul...Preotul , impresionat, a spus ca randunica a fost sufleteleul fetitei si a rugat-o pe mama sa pastreze secretul vis-a-vis de ce a facut ca sa nu aiba probleme cu "superiorii" lui. Ce spuneti de cei patru bebelusi de o zi-doua care au murit in tragedia de la Maternitatea Giulesti? Ei nu pot beneficia de un minim serviciu religios pentru ca nu au fost botezati? Noi ne mai numim "crestini"??? Nu exista un minim respect si compasiune fata de tragedia care li s-a intamplat pe langa ca s-au nascut micuti si prematur si au murit sarmanii in conditii greu de imaginat pentru un adult, nu pot beneficia de o mica rugaciune?Credeti ca pe acesti ingerasi nu ii primeste Dumnezeu pentru ca nu s-a implinit din motive tragice botezul? Nu exista un minim respect pentru corpusoarele lor care au fost crescut tot din mila lui Dumnezeu? Si paganii au ritualuri pentru ingroparea mortilor lor! Noi crestinii ii aruncam ca pe catei la marginea cimitirului, pe motiv ca "nu au fost fii ai Bisericii",dar copiii lui Dumezeu au fost cu siguranta! Cred ca multe chestiuni ar trebui remediate, pentru ca nu ne fac deloc cinste si ii indeparteaza pe oameni de credinta! P.S. Mentionez ca nu sunt o ignoranta, ca stiu ce vorbesc si ca am citit mult in domeniu si chiar imi cunosc credinta ortodoxa.
|
NU SE POATE FACE SLUJBA INMORMANTARII, dar rugaciuni la ingroparea bietelor sufletele se pot face inclusiv de catre preot. Mai mult, cand in biserica dam pomelnic si la sfarsit scriem cu tot neamul lor cel adormit, in acest neam intra si pruncii nebotezati (fie nascuti, fie avortati). Domnul stie care este neamul acela si-i numara pe toti care fac parte din el.
Nu se poate spune ca un copil nebotezat se mantuieste si uite de ce: sunt o gramada de femei care avorteaza ca nu se simt in stare sa creasca copilul si nu vor "sa fie chinuit". Daca un copil avortat s-ar duce direct in rai... cred ca o fapta mai buna nici nu poate face o mama, decat sa-si avorteze toti pruncii. Odata veniti pe lumea asta, mantuirea este pusa sub semnul intrebarii de multimea pacatelor agonisite de-a lungul vietii si care pot ramane nespovedite si neiertate, de posibilitatea abjurarii credintei, etc. Aproape ca e egoism sa-i nasti, cand omorandu-i le-ai oferi darul suprem. |
Pentru Manuela
Citat:
Daca te vei mahni, te rog, pana sa ripostezi in vreun fel mai asculta-l pe Solomon: Nebunul nu ia în seamă învățătura tatălui său, iar cine trage folos din certare se face mai înțelept. (Pilde 15,5) Ai grija de sufletul tau! Last Edit: 1) nebun=neintelept 2) Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii; cei fara minte dispretuiesc intelepciunea si stapanirea de sine. (Pilde 1,7) |
Citat:
Citat:
Sa fiti binecuvantati! |
Daca e sa ne apucam de vorba atunci realitatea este ca parinti acelor copii au fost botezati inainte de a face copii.
Deci pacatul stramosesc le fusese iertat parintilor inainte de a face copii,atunci cand au primit Sfantul Botez. Ce pacate mostenesc copii atunci,ca cel stramosesc nu il mostenesc. Intreb si eu ca sunt curios sa stiu. Oare acei copii nu sunt suflete rationale cu liber arbitru sa decida ei insisi unde merg in Rai sau in Iad? |
Sa stiti ca, cel putin in biserica in care am fost eu astazi, la iesirea cu Cinstitele Daruri, proetul a pomenit, atunci cand a venit randul mortilor, si "pe cei morti inainte de vreme si morti in incendii".
|
Si chiar Preoti pot gresi ... dar Biserica niciodata ?!
Intrebare :
Care din aceste "precepte" le considerati (conform dogmei) ca trebuie respectate, daca luam in consideratie ca traducerea si adnotarile sunt facute pe marginea acestei "Sfinte Scripturi" de un Mitropolit : IPS Bartolomeu Anania ? ("Biblia sau Sfanta Scriptura" aprobata de Sfantul Sinod in anul 2001 - daca sunteti Preot al Patriarhia Romane inseamna ca ASA veti citi in Biserica, din Biblia pe care o aveti astazi sau ma insel ? In legatura cu acei micuti morti (nu din vina lor sau a parintilor) cred ca versetul 4 (mai sus prezentat) spune totul (Iz 18:4): Că toate sufletele sunt ale Mele; precum sufletul tatălui, tot așa și sufletul fiului: ale Mele sunt; sufletul care păcătuiește, acela va muri. Dt 24:16 Rm 2:9 Citat:
Domnule Preot, imi pare rau ... dar ati gresit ! Nu asa se explica ceva, binenteles, daca aveati intr-adevar ceva de explicat. Dupa mine, nu stiati ce sa-i raspundeti doamnei "manuela_m" si in loc sa recunoasteti acest lucru (nu este nici-o rusine sa marturisesti cand nu stii, ... sau poate trebuie sa va fie ?!) ati sarit repede "sa-i puneti pumnul in gura", in loc sa amanati raspunsul pana ce veti gasi o forma "mai cucernica" (mai blanda). S-au credeti ca un Preot este tot stiutor, care nu poate fi contrazis. V-as aduce aminte ca si dumneavoastra ... puteti gresi ! Asa cum si eu pot gresi ! V-ati facut de ras ... Biserica pe care o slujiti (Apropos, eu fiind mai nou pe acest Forum nu am aflat la ce Biserica va inchinati - este cumva ortodoxa si tine de Patriarhia Romana, condusa de Preafericitul Parinte Daniel sau nu ?!). Daca v-am "jignit" cumva, va rog sa ma scuzati ! Nu asta era la ce m-am gandit eu, fiti sigur ! Eu am vrut doar sa va atentionez ca, felul cum ati procedat nu a fost "pedagogic" si ca Preot trebuia sa stiti acest lucru. Doar ati invatat acest lucru in Facultate ! S-au am gresit ?! Si pentru ca tot a fost mentionat un verset din "Sfanta Scriptura" (Iz 18:1-4) vi l-as da in forma acceptata de Sfantul Sinod (cu traducerea lui Anania) : [ VT ] Vechiul Testament [ Iz ] Iezechiel [ Cap. 18 ] Dreptatea lui Dumnezeu și răsplătirea omului. 1 Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicând: 2 „Fiul omului, ce înțelegeți voi prin această zicală de printre fiii lui Israel, care zice: «Părinții au mâncat aguridă și fiilor li se strepezesc dinții?». Ir 31:29 Plg 5:7 3 Viu sunt Eu! zice Domnul: Zicala aceasta nu va mai fi spusă în Israel! <<a>> 4 Că toate sufletele sunt ale Mele; precum sufletul tatălui, tot așa și sufletul fiului: ale Mele sunt; sufletul care păcătuiește, acela va muri. Dt 24:16 Rm 2:9 -------------------------------------------------------- <<a>> Legea lui Moise prevedea responsabilitatea colectivă și ereditară: obștea răspunde solidar pentru păcatul unui singur om, urmașii răspund pentru păcatele părinților (vezi Iș 20, 5; 34, 7; Nm 14, 18; Dt 5, 9). Urmându-i lui Ieremia (31, 29), Iezechiel amendează curajos vechea doctrină și introduce principiul responsabilității individuale: fiecare om răspunde pentru propriul său păcat. Mai mult: dreptul care păcătuiește va fi pedepsit, iar păcătosul care se îndreaptă va fi mântuit. Dumnezeu însă Își păstrează, pentru toți oamenii, o inepuizabilă rezervă de îndurare. Copiii nu pacatuisera (nu avusera cand sa pacatuiasca - Parintii aveau pacatele proprii, ca unii le amesteca : pe ale Parintilor cu ale copiilor - nebotezati, este cu totul si cu totul altceva). Deci ... sufletul lor nu a murit odata cu trupul ! Concluzie : Se pot ingropa alaturi de Familia lor. Nu li se poate aplica "separarea" de Parintii lor, pentru ca ar insemna o "negare" a Cuvantului lui Dumnezeu : "Lasa-ti copiii sa vina la mine !". Unde se vor gasii acesti copiii in "momentul Adevarului" ? Langa "sinucigasi" sau langa "Parintii" lor, atunci cand vor fi chemati in fata lui Dumnezeu ? Si de ce ? Intrebari pentru fiecare (Preot sau mirean - indiferent de Religie). Ca nu i se poate face o Slujba "conform tipicului ortodox" sunt de acord, pentru ca nu fusesera Botezati. Si tot din aceasta cauza, Slujba care totusi se poate face, este de "ajutor" pentru Parintii necajiti (cazul nostru - ca le-au murit copiii in incendiu) din punct de vedere ... PSIHIC. De aceea si Patriarhia a mentionat ca se poate face o "Slujba de Mangaiere" pentru acei Parinti (nu pentru copiii, dupa cum se vede). De fapt cred ca este o "impacare a tuturor partilor implicate ... P.S. Stiind ca sunt unii useri care "sar in sus" la auzirea unei asemeni "blasfemii", ca mi-am permis sa spun unui Preot ca ... "a gresit", le spun atata doar : "discutia este intre mine si dansul si daca am gresit cu ceva, eu mi-am cerut scuze anticipat". Deci numai dansul se poate simti "jignit", ceilalti care se dau ... "jigniti", pentru mine sunt "fariseii" pe care Domnul nostru Iisus Hristos i-a dat afara din Templu. |
Citat:
Teologic exista mult mai multe argumente ce sunt necesare pentru o expunere de idei cat mai solida pe acest subiect. Plec de la gandul ca aici, pe forum, nu facem teologie (mai ales la nivel universitar). Explicatia mea, in lumina teologica poate fi intoarsa pe multe fete, adica poate deveni prilej de discutii multe. Un singur lucru trebuie, aici, retinut: omul este fiinta duala, trup si suflet. Omul trupesc (cel in care partea trupeasca este predominanta) nu poate "vedea" corect si total lucrarea duhovniceasca; in aceasta stare, de om trupesc, se cere multa credinta sau macar dorinta curata de a deveni duhovnicesc. Pentru omul duhovnicesc nimic nu mai este ascuns: Duhul il invata toate, pe caile pe care El le stie! Pacatele mostenite de copiii, indiferent de varsta copiilor, provin dintr-o relatie intima si unica: relatia parinte-copil. Nu exista un sablon referitor la transmiterea unui pacat intr-un anumit caz; este doar o situatie intima, particulara, care nu seamana cu nici o alta. Asta ne si asigura individualitatea intr-un grup, tot ceea ce mostenim si dobandim! Citat:
"Nu va mirati de aceasta; caci vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui, si vor iesi, cei ce au facut cele bune spre invierea vietii si cei ce au facut cele rele spre invierea osandirii." (Ioan 5,28-29) Domnul sa ne intelepteasca spre tot lucrul bun! |
Citat:
Deci, dumneavoastra domnule Preot Gheorghe, i-ati mentionat doamnei "manuela_m", sa ia aminte la niste versete. Din verificarea lor cu "Sfanta Scriptura" in fata, am descoperit cu surprindere ca ... nu se potriveste cu ce se citeste in Biserica Ortodoxa Romana (de ce oare ?!) si ce ati prezentat dumneavoastra. Atunci m-am gandit ca nu imi este asa de greu ca sa dau si crestinilor ortodocsi romani (care apartin de BOR) sa citeasca si "textul" aprobat de Patriarhia Romana in anul 2001 (www.dervent.ro/biblia.php - are textul complet, dar cu unele greseli sau www.patriarhia.ro - textul fara adnotari): [ VT ] Vechiul Testament [ Pr ] Proverbele lui Solomon [ Cap. 17 ] CAPITOLUL 17 Cearta și vrajba. 28 Cel ce împiedică rostirea unei vorbe grele e un om cu minte, iar omul care rabdă mult e un înțelept. Iac 1:19 Obs. : Unde este nebunul aicea ?! [ VT ] Vechiul Testament [ Pr ] Proverbele lui Solomon [ Cap. 15 ] CAPITOLUL 15 Roadele iscusinței. Mijloace împotriva păcatelor. 5 Cel fără minte își bate joc de învățătura tatălui său, dar cel ce-i păzește porunca e mai înțelept. În dreptatea prisositoare este multă putere, dar necredincioșii vor fi smulși din pământ cu rădăcini cu tot. Obs. nebun = om fara minte. De fapt "trageti spuza pe painea dumneavoastra" din simplul motiv ca vreti sa "crede(m) fara a cerceta", impotriva "Cuvantului" care ne indeamna dimpotriva ... sa "cercetam". [ VT ] Vechiul Testament [ Pr ] Proverbele lui Solomon [ Cap. 1 ] CAPITOLUL 1 Cum se dobândește și se pierde înțelepciunea. 7 Începutul înțelepciunii e frica de Dumnezeu <<f>>, iar cunoașterea e bună pentru toți cei ce o săvârșesc; evlavia față de Dumnezeu e începutul priceperii, iar cei necredincioși defaimă înțelepciunea și învățătura. Iov 28:28 Ps 110:10 Pr 9:10 Ecc 12:13 Sir 1:14 ------------------------------------------------ <<f>> Textual: „frica lui Dumnezeu“. Acest genitiv însă nu înseamnă câtuși de puțin că frica ar fi o însușire a lui Dumnezeu, ci caracterul ei excepțional, superlativ, așa cum este „omul lui Dumnezeu“. Despărțind-o de frica obișnuită, comună, care pune sufletul în dezordine, Sf. Grigorie Sinaitul o definește drept „veselie cu cutremur și cu multe lacrimi, când harul mângâie sufletul“. Monahul Calist și Monahul Ignatie Xanthopol împart frica de Dumnezeu în două categorii: aceea a începătorilor, ilustrată prin texte din Pr 1, 7; Ps 33, 11; Sir 2, 7; 2, 16, dar și prin spusele Cuviosului Isaac Sirul: frica de Dumnezeu e începutul virtuții și rodul credinței; a doua categorie, a celor cu viață duhovnicească îmbunătățită, este ilustrată de Ps 111, 1; Ps 127, 4 și Pr 10, 30, iar Sf. Petru Damaschin o atribuie celor aproape de desăvârșire duhovnicească: ea iubește virtutea și se teme de schimbare. T. M.: „Frica de Dumnezeu este începutul (principiul) cunoașterii“. Deci, doamna "manuela_m", la aceste "invataturi" s-a referit domnul Preot, atunci cand v-a "luat la rost". Asta binenteles, daca si dumneavoastra sunteti "Botezata" de un Preot care apartine de Biserica Ortodoxa Romana (in caz contrar, puteti ramane la ... traducerea pe care v-a dat-o domnul Preot, deoarece traducerea "Sfintei Scripturi" de care spun eu nu mai are importanta in cazul cand nu doriti sa o respectati - e simplu, nu ?!). A gresi este omeneste ! A persista in greseala .... il las pe domnul Preot sa ne spuna continuarea (ca sa nu se interpreteze de cineva ca imi permit sa-i dau eu lectii domnului Preot, cand ar trebui sa fie invers). |
Citat:
Citat:
eugenb, dumneavoastra nu ma cunoasteti, eu nu va cunosc, dar avem o cunostiinta comuna cu care eu m-a intalnesc destul de des (din pacate, e si prost si fudul). Despre pedagogie, in micimea mea, am zis ca daca o sa il iau pe Solomon de martor poate o sa "dea bine". Solomon nu s-a suparat, ce cedeti? Sa fiti linistit! Last edit: Citat:
Editia Sfintei Scripturi pe care am folosit-o este cea tiparita la Editura Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R., Bucuresti - 1994. Vreti sa fiu iar ironic? V-as spune ca m-a indus in eroare faptul ca scria, chiar la inceput, ca are aprobarea Sfantului Sinod al B.O.R. Iar acum din nou serios: poate fi o scapare faptul ca nu am mentionat editia. Stiu insa ca exact acest lucru vreti sa-l folositi: sunt mai multe Scripturi, cea ortodoxa nu corespunde realitatii, etc. Nu este nici in topic si nici suficient de inteligent. In acest loc (un forum pe internet) dumneavoastra incercati sa introduceti ideea ca daca nu sustii o discutie cu argumente academice, cu cel putin 80% din dovezile arheologice sau de orice alt fel din domeniu pe acea tema, eventual in original, nu poate fi credibila. Eu cred ca, dimpotriva, discutiile in acest spatiu au un caracter aparte ce rezerva dreptul de a fi participanti la ele pentru omul de orice calibru. Sunt discutii de masa, nu elitiste. Intr-un astfel de mediu nu am de gand sa fac prozelitism, sau sa creez diversiuni cu scopul de a acoperi vreo greseala a mea sau a Bisericii mele. Sunteti cel putin paranoic atunci cand insinuati ca, intentionat induc in eroare un biet suflet singur si neajutorat (intrucat i-ati luat apararea), poate si cam greu de cap (deoarece ii explicati ceea ce persoana, saraca, nu putea sa inteleaga). Citatele acelea introduse in cadrul postului meu au rolul de a sublinia ca ma adresez celui de la care provin citatele. Si intrucat persoana cu care "discutam" s-a declarat cunoscatoare in amanunt a teologiei si trairii ortodoxe, vazand insa ca afirmatiile tradeaza exact contrariul, mi-am permis sa pun aceasta situatie pe seama unei lipse de intelepciune; prea semana atitudinea cu telenovelele! Iar atitudinea dumneavoastra, daca nu se tempereaza incepe sa semene cu filmele horror cu diavoli inchipuiti in care scenaristul nu stie si de existenta lui Dumnezeu. Imi rezerv dreptul de a nu mai "dialoga" cu dumneavoastra pe tema aceasta, deoarece consider ca ceea ce a fost de zis s-a zis, chiar cu varf si indesat (asta din cauza mandriei mele accentuate). Nu sunt destept, nici frumos, nici bun, nici "cool", sunt doar crestin! Asa sa-mi ajute Dumnezeu! |
Citat:
Domnul să ne ferească de sminteală și mândrie! |
Mai sunteti, mai, multi smintiti de preoti? Trebuie sa fie tare fain sa te iei de un preot, ca stii ca nu prea are voie sa-ti raspunda cu aceeasi moneda. Ptiu, sa nu va deochi, vitejilor! :52:
|
Mă întristează să văd un preot atacat în acest fel. Chiar dacă părintele face parte dn altă confesiune decât a mea, cred că preoția sa este reală și nu se cuvine a se vorbi astfel cu un om consacrat lui Isus. Doar 11 mesaje a avut cucernicia sa și ați și tras concluzia că e om mândru, că e duplicitar, și altele. Să nu știți oare că ofensa adusă unui preot este păcat teologic ? Dacă nu mă credeți pe mine, întrebați-l pe confesorul dv, cu care cred că neapărat trebuie să discutați aceasta.
Poate că au dreptate preoții să fie atât de rar prezenți pe forumuri, chiar și pe cele care se vor creștine și ortodoxe. Culmea este că tot noi ne plângem că nu sunt preoți pe forumuri. Acest topic este o explicație a fenomenului. |
Impresionant. Ortodocsii isi iau in suturi preotul, un protestant si un catolic ii iau apararea. S-a intors lumea cu susul in jos.
Pe de alta parte, Parinte Gheorghe, nu vad de ce teologia nu si-ar avea locul pe acest forum. |
Citat:
Dumnezeu să-l binecuvinteze pe părintele Gheorghe, are dreptate în tot ce spune, nu aceasta este problema, problema e alta: dânsul trebuie să fie ceva mai precaut în afirmații care să nu ne ducă cu gândul la mândrie, auzi, domnule, "nivel universitar" în teologie? Dar poate că mă înșel. De când cu înmulțirea doctoratelor în Biserica Ortodoxă se produce fenomenul întâlnit deja cu vreo două trei secole în Biserica Catolică: slăbirea credinței. Nu mai avem timp pentru o viață creștină autentică, trebuie să-l folosim cu lucrări de disertație și doctorate despre credință, care ne-a fost deja dată prin Sfânta Tradiție, Sfânta Scriptură și Sfinții Apostoli. |
Pt Erethorn
Intr-un loc cu putine veleitati de sfintenie(internet)au loc tot felul de dispute intre diverse tipuri de personalitate cu sau fara corespondent (si)in viata reala.Intrucat fascinatia anonimatului si posibilitatea de a fi cine doresti tu sa fi este o tentatie mai puternica decat un mar din Gradina Edenului>sunt nevoit sa-l contrazic pe prietenul Erethorn.
Nu prietene,lumea nu s-a intors cu susul in jos ci este o mica imagine a vietii din realitatea pe care nu vrem noi sa o vedem,nebunesca si fara o explicatie logica tot timpul.Sau fara o explicatie cum credem noi.Pur si simplu fiecare da liber la propriile pareri fara a fi tinut de restrictiile si convenientele din viata obisnuita.Iar rezultatul poate parea surprinzator si nu prea pt ca sufletul si reactiile omului nu poate fi mereu cuantificate in reguli.Din cand in cand apar scene precum cea sesizata de tine.In ziua cand vom stii cu siguranta cum va reactiona cel din fata noastra>umanitatea probabil ca se va apropia de finalul ei. |
Citat:
Calin, esti ok, sa speram ca se va trezi si eugen, cine stie cine ce necaz daduse peste el in seara asta. Poate maine se va simti mai bine. Multa binecuvantare! |
Citat:
Traducerea acelei paranteze ar fi aceasta: - aceasta prezentare a problemei (prezentarea pe care eu am facut-o) este departe de a fi luata in calcul ca fiind teologica, mai ales de nivel universitar. Aici suntem pe un forum, nu intr-o aula si de aceea am incercat sa explic ceva folosindu-ma de acele gandiri pe care le-am copiat rapid din vreun colt ascuns al ratiunii mele, fara note de subsol, trimiteri sau bibliografie. Totusi, trebuie tinut cont ca problema in discutie poate fi (si a fost) cercetata si de teologii adevarati (aici poate fi un indemn spre studiu individual), dar aici, pe forum, de la mine, atat pot sa ofer.- Cu stima si binecuvantare! |
Eu nu prea inteleg ce zice aci Sfantul Apostol Pavel poate explica colegii forumisti:
"14. Căci bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios. Altminterea, copiii voștri ar fi necurați, dar acum ei sunt sfinți." |
Citat:
|
Citat:
2.- Ma invinovatiti ca sunt un << "mester" in a ispiti si a crea dezordine >>, dar fara sa exemplificati si fara sa va sustineti acuza. Explicati-va, va rog, cu date precise, altfel va fac ... "mincinos". Totdeauna eu am prezentat numai parerea mea si nu a altuia, asa ca nu vad unde era ... "ispitirea si dorinta de dezordine". Se pare ca stati cam prost cu ... "pedagogia" asa cum de altfel va atrageam atentia ca GRESITI. Imi dovediti insa acum prin ce afirmati ca ... am dreptate. Va atrag atentia totusi ca, varsta mea este destul de inaintata ca sa stiu ce vorbesc. Asa ca, va rog, sa nu ma considerati ca as fi un "pusti" fata de dumneata ca gresiti (se poate sa fie insa tocmai invers). 3.- Cat priveste "pumnul in gura", dupa cum vad este singura metoda pe care o cunoasteti. Pacat, dar eu consideram ca un om al Bisericii are invatate "metode" din Facultatea de Teologie, care sa fie luate din cursul de Pedagogie (ca sa isi abtina "orgoliul personal" in "frau"). Se vede ca m-am inselat ! Acum 20-30 de ani, Preotii erau mai "invatati" in ce priveste "metodele pedagogice" ca sa fie mai "dibaci" in lupta cu cei care ii puneau intrebari la care se putea sa nu aiba raspunsul pe loc. Se vede ca "lupta de clasa" dintre Biserica si cei care nu agreeaza aceasta credinta, nu este ceva care sa va intereseze. Sa fie pentru ca pe acest Forum, posteaza in majoritate femei ... "slabe de inger" pe care le ... "potoliti" cu un "crede si nu cerceta", in caz ca va intreaba ceva la care nu stiti sa raspundeti ? Altfel, nu inteleg de ce va trebuie sa ai "mandatul" unei femei, atunci cand altcineva va atrage atentia ca ati gresit. Revin asadar, ... "orgoliul unora este mai mare decat ... credinta lor" dupa cate vad. Nu este asa ?! Dovediti ca nu am dreptate si o sa va cer scuze, dar nu cu ... "generalitati" veti putea sa ma convingeti ! 4.- In legatura cu "jignirea" pe care mi-o adresati, asta imi dovedeste cat de "marginit" sunteti, din pacate. Eu am subliniat de la inceput, ca v-a cer scuze daca va simtiti jignit cu ceva (dar trebuia sa-mi dovediti ca aveti dreptul sa va simtiti jignit, altfel tot pe "orgoliu" as eu as da vina). Sa inteleg ca in acest mod mi-ati raspuns ? Iar sunt nevoit sa va spun ca ... GRESITI. Asa nu procedeaza un om care are menirea sa-l slujeasca pe Dumnezeu. Asa ii faceti sa pleace de langa dumneavoastra cei pe care ar trebui sa-i "invatati" si cred ca nu ii este pe plac acest lucru lui Dumnezeu. Termenul (expresia) ... "vorba buna", se pare ca nu il cunoasteti si din cauza aceasta nu-l folositi. Pacat ! 5.- De ce considerati ca eu as crede ca le-"as sti pe toate" ? Din cauza ca mi-am permis sa va atrag atentia ca ati GRESIT ? Va este teama ca sa nu va scada "credibilitatea" in fata ... "enoriasilor" ? Iar ati GRESIT ! Eu nu am aceasta ... "dorinta". Tot PEDAGOGIA pe care nu vreti sa bazati si pe ea, desi v-ar fi de mult folos (dar daca nu vreti, eu nu va pot obliga), va poate doar "sfatui" sa stati de vorba in aceasta privinta cu cineva pe care il credeti mai "intelept" decat dumneavoastra (din BOR - de ex. Duhovnicul dumneavoastra). Sper sa ne spuneti si noua ce v-a invatat, ca sa nu "gresim" si noi, binenteles. 6.- Faptul ca ati dat exemple din Proverbele lui Soloman" (dumneavoastra spuneti "Pildele lui Solomon") nu m-a deranjat. M-a deranjat ca desi sunteti un Preot care ar trebui sa-si respecte Biserica nu o face. Adica, desi cunoaste ca slujbele trebuie sa fie tinute dupa "Sfanta Scriptura", aprobata de Sfantul Sinod si Patriarhul Romaniei (actual fiind PF Parinte Daniel, dar in 2001 era Teoctist) preferati sa dati exemple care sunt neconforme cu textul aprobat de BOR. De ce ati facut acest lucru ? Si de ce continuati sa persistati in ... GRESEALA. Imi pare rau. dar eu ... nu suport "pumnul in gura" si intamplator am si mijloacele ca sa va raspund ... cu aceeasi "moneda", desi nu pentru am intrat pe acest Forum. In loc sa-mi explicati ce ati vrut sa spuneti cu exemlele dumneavoastra daca ati vazut ca nu v-am inteles, ati continuat cu "invatarea" celorlalti ca nu cumva sa ma ... "asculte". Asta imi dovedeste din nou, cat de ... "bun preot" sunteti. Felicitari ! Asa ca va raspund si eu : Stati linistit ! Nu doresc sa va "tulbur" credinta enoriasilor/enoriaselor care citesc ce am postat ! Doar eu am declarat ca discutia la momentul asta, din punctul meu de vedere, se refera la o discutie NUMAI intre noi doi. Daca vreti sa "invitati" si pe altii dintre useri sa intre in discutia noastra nu o sa ma opun, dar asa veti face exact ce ati intentionat sa evitati - sa ma bucur ! Culmea este ca eu chiar ma bucur ca oamenii vor si ... cerceta (asa cum ii invata si Dumnezeu, de altfel) si nu vor mai fi "neinitiati" in Cuvantul Domnului cum se pare ca este dorinta dumneavoastra. Daca considerati ca iar am GRESIT eu, va rog, sa-mi dovediti aceasta. Dar, va rog, din nou : fara generalitati ! P.S. PÍLDĂ, pilde, s. f. 1. Ceea ce poate servi cuiva drept învățătură, drept model de urmat, drept termen de comparație; ceea ce poate servi ca obiect de imitație sau inspirație în privința formei, aspectului etc.; model, exemplu. ◊ Loc. adv. De pildă = de exemplu, bunăoară, cum ar fi. ◊ Expr. A lua pildă = a imita exemplul cuiva. ♦ Dovadă, probă, indiciu. ♦ Pedeapsă sau măsură drastică, menită să servească drept avertisment și pentru alții. 2. Povestire alegorică cu un cuprins religios sau moral, producție literară cu caracter moralizator, cu o structură apropiată de fabulă; parabolă; p. ext. maximă, sentință; proverb, zicală; semnificație, tâlc cuprins într-o asemenea povestire, maximă, zicală sau într-o acțiune oarecare, într-o faptă etc. ◊ Loc. prep. (Înv. și reg.) În pilda (cuiva) = cu aluzie, referitor (la cineva). ♦ Fabulă. – Din magh. példa. Sursa: DEX '98 - Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998 píldă (pílde), s. f. – 1. Parabolă, alegorie, fabulă. – 2. Proverb, zicătoare. – 3. Exemplu, model. Mag. példa (Cihac, II, 520; Bogrea, Dacor., III, 409), din germ. Bild. Sec. XVII. – Der. pild(u)i, vb. (a da ca exemplu; a certa, a dojeni; refl., a lua exemplu, a imita); nepilduit, adj. (fără exemplu); pilduitor, adj. (exemplar). Sursa: DER - Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966 Dupa cum se vede ati ramas in urma si cu intelegerea termenului "Pilda/pilde". Deci dumneavoastra preferati un termen "etimologic", iar eu a unui termen din vorbirea curenta (actuala). Asta imi arata din ce cauza va vine atat de greu ca sa folositi ... "Sfanta Scriptura" in traducerea (versiunea) actuala. |
Citat:
Sincer nu cred deloc ca asa se transmite pacatul stramosesc si ca argument: parintele Cleopa a zis ca Dumnezeu creaza suflete oamenilor si momentul in care creaza suflete oamenilor este cand celula reproducatoare barbateasca se uneste cu cea femeiasca. Dumnezeu creaza sufletul purtand pacatul stramosesc? Nu cred. |
Parerea mea este ca acei parinti ar trebui sa se adreseze Bisericilor ortodoxe surori care au preoti aci in Bucuresti si probabil aceia vor savarsi slujba crestineasca de inmormantare.
Este foarte clar ca acei copii doreau sa isi boteze copii si este lucrarea dracilor ca acei copii au murit nebotezati. Mi se pare ca acei copii se considera botezati. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 08:55:00. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.