Pai la aceasta ar trebui sa-ti raspunda un preot.

Dar eu nu inteleg ce vrei tu sa spui! Fara suparare, fabulezi!
Daca tu nu ai auzit despre un lucru.. cred ca este o lipsa a ta, nu un adevar de credinta, dar in fine.

Nu stiu de ce trebuie sa fac munca de cautare pentru cei care nici macar nu-si pun problema ca ar putea fi in eroare!

Consideri ca o carte ortodoxa care se numeste Inmormantarea si pomenirea mortilor reflecta adecvat "cultul public din slujba inmormantarii sau a parastasului"?

Dau citat din aceasta carte:
Tot spatiul dintre pamant si ceruri este impartit in 20 de parti sau tribunale, iar sufletul, trecand pe acolo, este acuzat de catre demoni de pacatele sale. Fiecare vama, dupa cum le numesc Sfintii Parinti in scrierile lor (duhurile rele se numesc vamesi ), corespunde unui anumit grup de pacate. Duhurile rele acuza sufletul nu numai de pacatele de care el e vinovat, ci inca si de acelea pe care nu le-a comis, dupa marturisirea Sfantului Ioan Letsvithnik.

Noi imprumutam din relatarea Sfintei Teodora descrierea ordinii in care vamile se succed. Pe calea cerului, mergand spre rasarit, sufletul intalneste intaia vama , unde duhurile rele, dupa ce au oprit sufletul insotit de ingerii cei buni, ii infatiseaza pacatele sale facute prin cuvant (vorbe desarte, flecareala, cuvinte obscene, jigniri, luare in ras a lucrurilor sfinte, cantece patimase, ras s.a.m.d.); a doua vama este aceea a minciunii (orice minciuna, calcare de juramant, luarea numelui lui Dumnezeu in desert, calcarea fagaduintelor facute lui Dumnezeu, ascunderea pacatelor inaintea duhovnicului); a treia vama este a calomniei (calomnierea aproapelui, vorbirea de rau, umilirea altuia, jignirea, batjocura unita cu uitarea propriilor sale greseli si pacate); a patra vama este a lacomiei (betia, obiceiul de a manca intre mese si in ascuns, uitarea rugaciunii inainte si dupa mese, nepaza postului, imbuibarea, desfatarile, in sfarsit, toate formele de gastrolatrie); a cincea vama este a leneviei (lenevire la slujbele divine si la rugaciunea fiecaruia, neglijenta la lucru, lene); a sasea vama este a furtului (tot soiul de furturi, pe ascuns sau pe fapta); a saptea vama este aceea a zgarceniei si a iubirii de arginti; a opta vama este a camatariei; a noua vama este a inselatoriei (judecati strambe, masuri false si alte iselatorii); a zecea vama este a geloziei; a unsprezecea vama e a mandriei (ambitii, mandrie, prea buna parere de sine, lipsa de respect fata de parinti, cler, superiori, in general neascultari); a douasprezecea vama este a maniei; a treisprezecea vama este a razbunarii; a paisprezecea vama este a uciderii; a cincisprezecea vama este aceea a magiei (vraji, amestec de otravuri, farmece, chemarea demonilor); a saisprezecea vama este a necuratiei (tot ce tine de acest pacat: ganduri, pofte si fapte necurate, iubirea trupeasca a persoanelor nelegate prin casatorie, voluptatea, priviri pofticioase, atingeri necurate, visuri la lucruri necurate); a saptesprezecea vama este cea a adulterului (necredinta in casatorie, caderea in pacat a persoanelor harazite lui Dumnezeu); a optsprezecea vama este aceea a pacatului sodomit (pasiuni contra firii, incest); a nouasprezecea vama este a ereziei (false cugetari asupra religiei, lepadarea de credinta ortodoxa, hula, blasfemia); in fine, ce de pe urma, a douazecea vama este aceea a nemilostivirii (cruzimea). Trecerea vamilor are loc a treia zi dupa moarte.

cartea despre care amintesti am citit-o in trecut si am gasit si lucruri ne-ortodoxe sau exagerate sau inutile,
si nu cred in vamile vazduhului pentru ca nu gasesc niciun fundament pentru ele,
in toate dogmele ortodoxiei gasesc fundament biblic si patristic
despre vami gasesc doar pareri personale ale unor parinti bisericesti, niciun canon, niciun sinod care sa se pronunte in acest sens
Nu stiu de unde a avut sfanta Teodora aceste revelatii, dar eu stiu din gura Mantuitorului ca la revenirea lui El insusi va impartii pe cei buni de cei rai cum desparte pastorul oile de capre, nu dracu se va pune judecator peste oameni in locul lui Dumnezeu

Nu, dracul nu se pune judecator peste oameni, nicidecum.
El doar ne "cerne" ("iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu")..
Judecata este a lui Hristos, desigur.
Dar dupa ce o viata faci voia dracului.. nu ti se pare firesc sa aiba drepturi asupra pacatosului?

Din rugaciunea pentru sfarsitul vietii a sfantului ierarh Nifon:
"Sa nu ingadui diavolului sa vina la patul mortii robului Tau. Sa nu vada, Doamne, sufletul meu intunericul diavolilor, nici in veacul de acum, nici in cel ce va sa fie, nici la iesirea sufletului, nici cand se urca el in vazduh.

Sa nu batjocoreasca, blestematul balaur, ticalosul meu suflet, cand va iesi din acest ticalos trup. Sa nu-l rapeasca, Domnul meu, Hristosul meu, Iisusul meu, Dumnezeul meu, Lumina mea, sa nu-l rapeasca duhul cel intinat si imputit si sa-l tarasca in prapastia pierzarii. Sa nu vada ochii mei, Stapane si Dumnezeule al cerului si al pamantului, uratul si intunecatul lui chip."

.....
"Trimite, Doamne Iisuse Hristoase, fericirea mea, invierea mea, trimite in ceasul acela pe Iubitorul de oameni si Milostivul Dumnezeu, Duhul Adevarului, sa ia duhul meu in negraita dulceata si in sfintenia Lui cea vesnica. Trimite-L sa ma intareasca cu sabia ce va merge inainte si va nimici pe viclenii stapanitori ai intunericului, pe necuratii diavoli. Pentru ca sa cada in foc, in intuneric, in haos, in iad, aceasta uraciune a faradelegii si eu sa pot trece, fara durere, vamile vazduhului si sa ajung la Tine, Lumina cea in trei straluciri."

Vezi lucrurile prea simplist.
Iisus Hristos a spus clar ca vor fi putini cei care se vor mantui.
Si cei multi care NU merg pe calea cea stramta si anevoioasa.. ce crezi ca se intampla cu ei? crezi ca stau in rai in asteptarea Infricosatei Judecati?

(In plus afirmi - implicit - ca sfintii care au vorbit despre vamile vazduhului au fost niste inselati. Ca orice parere personala in ortodoxie este inselare, aceasta este clar.).

Oricum nu ma intereseaza sa ma contrazic cu tine.
Imi place acest thread deschis de Ortodoxia.. mi se parea ca Ortodoxia vorbeste cam singur aici, era cam ciudat.

Predica despre drumul sufletului dupa moarte.

Invatatura ortodoxa ne spune ca exista o judecata paticulara si una finala, nu vor astepta cei rai in rai judecata finala, ci vor astepta acolo unde s-au gatit loc
nu ii cred inselati, cred doar ca au avut niste pareri personale potrivite cu veacurile in care au vietuit,
ti-asi recomanda cartea "Caile ortodoxiei contemporane" de IPS Lazar Puhalo, episcop ortodox din Canada care trateaza foarte critic teoria vamilor cu citate din sfintii Parinti si din scriptura si o gaseste total ne-ortodoxa

Departe de mine gandul de ai considera inselati pe Sfinti, dar vezi, in Teologia ortodoxa avem
3 categorii: 1. Dogma - care e obligatorie pt toti
2.Teologumena - parerea tuturor insa care nu are suficiente argumente pt a fi promulgata ca dogma
3.parere teologica - parere a unor teologi care insa nu are consensul intregii Biserici

Stiu despre discutia dintre par. Seraphim Rose si par. Lazar Puhalo. Dar din cate am citit, urmatoarele lucruri s-au intamplat:
-par. Serafim Rose a evitat polemica directa cu par. Puhalo
-sindoul episcopal al Bisericii Ruse in afara Rusiei (din care faceau parte cei doi) a analizat din punct de vedere teologic scrierile celor doi:
- invatatura vamilor vazduhului asa cum a fost prezentata de par. Serafim Rose a fost considerata in acord cu invatatura ortodoxa
- cartea par. Puhalo a fost considerata gresita

(paranteza: citat din concluziile intalnirii sinodale, ca sa va faceti o idee de extrema in care a cazut par. Puhalo:
The state of the soul after death Deacon Lev Puhalo represents as its utter inability to function in any way whatsoever other than with the assistance of the body (p.7). As he understands the matter, after its departure from the body, the soul finds itself in a state of mute and blind repose. "An active, intellectual life or functioning of the soul alone could never be conceived in either Old or New Testament thought. For the soul to function, its restoration with the body as the 'whole person' would be absolutely necessary" (p.9). "…Without the body, the soul… is not even a person, but only something 'of ' a person… the soul without the body cannot speak, nor remember, nor discern, nor think, nor be roused, nor see… " (p.23) pe scurt, par. Puhalo sustine ca sufletul in afara corpului este intr-o stare inerta, mut, surd, orb, fara memorie sau gandire.. nu este nici macar o persoana..)

sursa

- sinodul episcopal a cerut celor doi sa inceteze aceasta disputa teologica pagubitoare pt credinciosi..
-par. Serafim Rose s-a conformat, dar par. Puhalo nu a ascultat sfatul sinodului (!!!) si a fost caterisit (pentru neascultare, din cat am inteles eu)

- par. Puhalo a trecut in Biserica Sarba...
- apoi in Biserica ortodoxa a Portugaliei...

- acum am citit ca a parasit si Biserica ortodoxa a Portugaliei (sau cine stie ce s-a intamplat) si a trecut la cea rusa.. ce conteaza..

- cam asta este.. nu voi citi cartea lui

(pe de alta parte, exista deja minuni care sunt atribuite de catre credinciosi mijlocirii par. Serafim Rose)

Serafim Rose a avut idei gnostice, multi teologi s-au pronuntat in aceasta privinta
si Serafim Rose nu a fost canonizat, deci asa zisele "minuni" sunt doar simple relatari, atat timp cat Biserica nu recunoaste sfintenia cuiva, suntem indemnati sa ne supunem Bisericii

Nu exista o dogma a vamilor vazduhului ci doar pareri personale sau colective,
Eu ma supun dogmelor bisericesti nu parerilor unor oameni, fie ei si sfinti

Anna21, chiar in sursa citata de tine, cei din ROCOR recunosc faptul ca teoria vamilor vazduhului nu este o dogma si ca nu exista indicatii directe despre ea in scriptura:

In prezent P.S. Lazar Puhalo face parte din Orthodox Church in America (OCA) care este recunoscuta canonic de catre bisericile ortodoxe. Unele biserici ortodoxe nu ii recunosc autocefalia fata de biserica ortodoxa rusa, insa toate o recunosc canonic.

Prin urmare P.S. Lazar Puhalo e episcop a unei biserici ortodoxe recunoscute canonic de celelalte biserici ortodoxe.

bun, ca sa fie LUMINA STRALUCITOARE si incontestabila, sa vada tot crestinul si sa nu se abata pe cai gresite si lesnicioase cum ca nu ar fi cumplitele, infricosatoarele, prea temutele teribile vami ale vazduhului, am sa postez aici cateva dovezi incontestabile ale unor sfinti al caror calibru si a caror sfintenie depasesc puterea noastra de intelegere, dar nu inainte sa adaug un fapt simplu spre rusinarea acestor oameni care nu cunosc aceasta dogma, care nu stiu de unde vine ea, ca am auzit aici ca ar fi avut Cuvioasa Teodora viziuni:) ma pufneste rasul, cu cine stau de vorba dar in fine, fac asta pentru cei care dau enter si nicmeresc pe aici sa nu ramana cu idei eretice de la acestia(caci au facut niste afirmatii nesimtite la adresa unor Sfinti TITANICI..) teologia se invata in practica nu la facultate.. pentru cine spune rugaciunea inimii stie foarte bine de aceste vami ,in special cea a inchipuirii sau a imaginatiei si cea a ratiunii sau a teologiei care se interpun pe traiectul mintii care doreste sa se scufunde sau mai bine zis sa se inalte caci "cine se smereste se va inalta" , sa se inalte asdara in Cerul Inimii catre imparatia lui Dumnezeu.. acolo sunt aceleasi tribunale dracesti, aceleasi piedici, dupa cum se spune in vamile vazduhului magistral si anume ca aceia care nu au trecut aceste tribunale in timpul vietii lor vor fi cernuti si cercetati la iesirea diaceasta viata de catre diavolii ce se afla su Cer in cele 20 de statii despre care se specifica inca din inceput caci sunt numite vami si sunt redate astfel caci cele din calalta lume nu au CORESPONDENT in lumea aceasta dara acestea sunt cele mai apropiate exprimari cu putinta de inteles de catre tot omul. si acum postarile ca sa nu mai fie dubii si sa piara si sa se rusineze vrajmasii nostri, cei car e nu vor ca noi sa stim si sa ne ingrijoram de existenta acestor cumplite vami ,cu care se intalneste tot sufletul crestinesc(caci cei care nu cred coboara direct in iad).

Astfel, citim in Pateric ca "ava Teofil zicea: Ce fel de frica si cutremur si nevoie avem sa vedem cand sufletul se desparte de trup! Ca vine la noi oaste si putere de la stapanirile cele potrivnice, stapanii intunericului, stapanitorii viclesugului si incepatoriile si stapaniile, duhurile rautatii, si ca la judecata il tin pe suflet, aducand asupra-i toate pacatele lui cele intru stiinta si cele intru nestiinta, de la tinerete pana al varsta la care a raposat, Deci stau parandu-1 de toate cele facute de dansul. Ce fel, dar, de cutremur socotesti ca are sufletul in ceasul acela, pana ce va iesi hotararea si i se va face slobozenia lui? Acesta este ceasul nevoii lui, pana ce va vedea ce sfarsit va lua el. Si iarasi dumnezeiestile puteri stau in preajma fetei celor potrivnici si ele aducand cele bune ale lui. Ia seama, dar, ca sufletul stand la mijloc cu multa frica si cutremur sta pana ce judecata lui va lua hotarare de la Dreptul Judecator".

Ava Antonie, inca in trup fiind, a vazut in duh ce se intampla cu sufletul in asemenea clipe: "Voind odata sa manance si ridicandu-se sa se roage pe la ceasul al noualea, s-a simtit pe sine rapit cu mintea. Si lucru minunat, aflandu-se asa, s-a vazut pe sine ca iesit in afara de sine si calauzit de multe fiinte prin vazduh. Apoi simti niste vrajmasi amarnici si cumpliti stand in vazduh si voind sa-l impiedice sa treaca. Dar fiintele care-l calauzeau, luptand impotriva acelora, aceia le cereau sa li se dea voie sa afle daca Antonie nu le e supus lor prin ceva. Deci cerandu-i aceia socoteala de pacatele lui, incepand de la nasterea lui, cei ce conduceau pe Antonie ii impiedicara, spunand: Pacatele lui incepand de la nasterea lui le-a sters Domnul, iar de cand s-a facut monah si s-a fagaduit lui Dumnezeu, poate sa dea socoteala [...]. Atunci invinovatindu-l ei, dar neputandu-l dovedi ca vinovat, i s-a facut calea sloboda si neimpiedicata. Apoi indata s-a vazut pe sine intorcandu-se in sine [...]. Dar uitand sa manance, a ramas restul zilei si toata noaptea suspinand si rugandu-se. Caci ramasese coplesit afland cu cati vrajmasi avem de luptat si cata spaima are sa indure omul cand va avea sa treaca prin vazduh. Si-si amintea ca aceasta e ceea ce a spus Apostolul despre "stapanitorul puterilor vazduhului" (Efes. 2, 2). Caci in aceasta sta puterea vrajmasului: in a se razboi si a incerca sa impiedice pe cei ce trec".

Multe alte texte vorbesc despre intalnirea sufletului cu demonii in timpul inaltarii sale la cer. Astfel, Avva Isaia ii indeamna pe ucenicii sai: "in fiecare zi sa aveti inaintea ochilor moartea si sa va ganditi cum veti iesi din trup si cum veti trece de puterile intunericului care va vor intampina in vazduh". In Scara Sfantului loan Scararul ne sunt infatisati unii care, in ceasul mortii, se intrebau cu durere: "Oare va putea strabate sufletul nostru puhoiul de nesuferit al duhurilor vazduhului?"

Intalnim de asemenea texte in care ni se spune limpede ca toata stradania diavolilor este sa scoata la iveala orice fapta rea si patima a omului, pentru a-1 putea opri din calea catre cer. Sfantul Macarie Egipteanul, indemnand la trezvie duhovniceasca, spune: "Tu, auzind ca sunt [...] puteri intunecate sub cer [...], nu tii seama de toate acestea, pentru ca n-ai inteles ca, daca nu primesti arvuna Duhului Sfant, atunci cand sufletul tau va iesi din trup, acestea vor tine sufletul tau si nu te vor lasa sa te ridici la ceruri". Isihie Sinaitul zice si el: "Va veni peste noi ceasul infricosat al mortii; va veni si a-l ocoli nu este cu putinta. Fie ca Stapanitorul acestei lumi si al vazduhului, venind atunci, sa gaseasca faradelegile noastre putine si neinsemnate si invinuirea sa nu-i fie adeverita". Sfantul Grigorie cel Mare scrie si el: "Se cuvine sa cugetam temeinic la inspaimantatorul ceas al mortii, la groaza ce cuprinde sufletul care-si aminteste de raul facut si, uitand de fericirea vietii, se inspaimanta si se teme de Dreptul Judecator. Atunci, duhurile rele cerceteaza faptele sufletului care s-a despartit de trup si-i infatiseaza pacatele spre care s-a plecat, ca sa-l tarasca la chin pe cel ce li s-a facut lor partas. Si nu doar la sufletul pacatos, ci si la cei drepti vin, ca sa vada daca nu afla ceva rau in ei si daca nu i-au biruit cumva".

Uneori, vedem ca omul insusi este chemat sa raspunda I invinuirile ce i se aduc de catre duhurile rele, si care nu rareori sunt cu totul mincinoase. Astfel, Sfantul Ioan Scararul scrie despre un oarecare Stefan, ca mai inainte de a se savarsi din viata i s-a descoperit in chip minunat ceea ce avea sa se petreaca cu el dupa moarte: "Cu o zi inainte de a se savarsi, fu rapit cu mintea si cu ochii larg deschisi privea spre dreapta si spre stanga patului. Si ca tras la socoteala, zicea in auzul celor de fata, cand: Da, asa e, e adevarat, dar am postit pentru aceasta atatia ani; cand: Nu, mintiti, aceasta n-am facut-o. Apoi iarasi: Da, aceasta e adevarat, dar am plans si mi-am implinit slujirea. Si iarasi: Cu dreptate ma invinuiti. Si mai zicea inca: Da, e adevarat, pentru acestea n-am ce sa spun. Dar la Dumnezeu este si mila. Era o priveliste infricosatoare si inspaimantatoare aceasta tragere la socoteala nevazuta si neindurata. Si ceea ce era si mai infricosator era ca-l osandeau si pentru cele ce n-a facut. Vai, ce lucru groaznic! Sihastrul si pustnicul acela spunea la unele din gresalele sale: La acestea n-am ce zice!, el care era de patruzeci de ani calugar".

Pentru infruntarea unor asemenea parasi vicleni si plini de rautate, care fac si mai anevoioasa si primejduita trecerea sufletului, e mare nevoie de ajutor ingeresc si ceresc. Sfantul Ioan Carpatiul, vorbind si el despre aceasta incercare, arata ca sufletul celui drept, intarit prin credinta in Dumnezeu si imbarbatat de ingerii care-l insotesc, ii biruieste in cele din urma pe cei ce-l invinuiesc fara temei: "Cand sufletul iese din trup, vrajmasul da navala asupra lui razboindu-l si ocarandu-l cu indrazneala si facandu-se paras amarnic si infricosat al lui pentru cele ce a gresit. Dar atunci se poate vedea cum sufletul iubitor de Dumnezeu si preacredincios, chiar daca a fost mai inainte ranit adeseori de pacate, nu se sperie de navalirile si amenintarile aceluia, ci se intareste si mai mult intru Domnul si zboara plin de bucurie, incurajat de sfintele Puteri care il conduc, si imprejmuit ca de un zid de luminile credintei, strigand si el cu multa indrazneala diavolului viclean: Ce este tie si noua, instrainatule de Dumnezeu? Ce este tie si noua, fugarule din ceruri si sluga vicleana? Nu ai stapanire peste noi, caci Hristos, Fiul lui Dumnezeu, are stapanirea peste noi si peste toti. Lui I-am pacatuit, Lui ii vom raspunde, avand zalog al milostivirii Lui fata de noi si al mantuirii noastre cinstita Lui cruce. Iar tu fugi departe de noi, pierzatorule! Caci nimic nu este tie si slugilor lui Hristos. [...] Iar sufletul aflandu-se deasupra, zboara asupra vrajmasului, lovindu-l, ca vulturul repede zburator pe corb. Dupa aceasta e dus cu veselie de dumnezeiestii ingeri la locurile hotarate lui, potrivit cu starea sa".

Sfantul Vasile cel Mare, talcuind acest verset din psalmul 7: "Doamne, Dumnezeul meu [...], mantuieste-ma de toti cei ce ma prigonesc si ma izbaveste. Ca nu cumva sa rapeasca sufletul meu ca un leu", scrie: "Asadar, cel in primejdie de moarte, stiind ca unul este Cel ce mantuie, unul este Cel ce izbaveste, zice: "in Tine am nadajduit, mantuieste-ma de slabiciune si izbaveste-ma de robie!" Socot insa ca atletii viteji ai lui Dumnezeu au luptat din destul in toata viata lor cu dusmanii cei nevazuti; dar dupa ce au scapat de toate prigonirile lor, cand ajung la sfarsitul vietii, sunt cercetati de stapanitorul veacului, ca sa-i ia in stapanire de ar gasi ca au rani de pe urma luptelor sau unele pete si urme de pacat; daca insa vor fi gasiti fara rani si fara pete, ii lasa sa se odihneasca liberi in Hristos, pentru ca au fost nebiruiti. Psalmistul se roaga deci atat pentru viata de aici, cat si pentru viata ce va sa fie; si zice: Mantuieste-ma, aici, de cei ce ma prigonesc, dar izbaveste-ma acolo in vremea cercetarii, ca nu cumva sa rapeasca ca un leu sufletul meu. Si acestea le poti afla de la insusi Domnul, cand a grait mai inainte de patima Sa: "Acum vine stapanitorul lumii acesteia, si in Mine nu va avea nimic". Domnul, nefacand pacat, spunea ca in El nu are nimic; omului insa ii este de ajuns daca va indrazni sa spuna: Vine stapanitorul lumii acesteia si in mine va avea putine si mici".

Sfantul Diadoh al Foticeii spune ca "cel ce se va afla (la vremea iesirii din viata) in frica, nu va trece slobod peste capeteniile iadului. Fiindca are, ca si aceia, in frica sufletului o marturie a pacatului sau. Dar sufletul care se veseleste in dragostea lui Dumnezeu in ceasul dezlegarii de trup, se inalta atunci cu ingerii pacii deasupra ostilor mtunecate". Avva Isaia, la randul sau, suspina, zicand: Vai mie, vai mie ca inca n-am fost eliberat de focul gheenei! Cei ce ma atrag spre ea rodesc inca in mine si misca in inima toate lucrurile ei. Cei ce ma scufunda in foc se misca in trupul meu, voind sa rodeasca. inca n-am cunoscut de acum unde voi merge in alta parte, inca nu mi s-a gatit calea dreapta, inca n-am fost eliberat de lucrarile celor aflati in vazduh, ale celor ce ma vor impiedica, pentru lucrurile lor rele care sunt in mine". Insa tot el zice: "credinta in El si pazirea poruncilor Lui si iubirea fata de toti, aceasta este pecetea ceruta sufletului cand iese din trup; precum a poruncit ucenicilor Sai, zicand: "in aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei. Daca va veti iubi unii pe altii" (In. 13, 35). Dar cine sunt cei despre care zice ca vor cunoaste, daca nu Puterile ce vor sta la dreapta si la stanga, adica ingerii si diavolii? Caci de vor vedea vrajmasii semnul iubirii unit cu sufletul, se vor departa de el cu frica. Si atunci se vor bucura de el toate Puterile sfinte". Si iarasi, vorbind despre cel desavarsit, spune ca "cei din cer vor marturisi despre el ca a trecut peste stapanitorii de-a stanga. Atunci pomenirea lui este cu cei din cer", si-si indeamna ucenicii "sa se cerceteze in toata clipa de a trecut peste cei ce-l tin in vazduh, de s-a eliberat de ei avandu-i inca in jur".

Despre vami si vamesii din vazduh vorbeste si Sfantul Macarie cel Mare, spunand: "Dupa cum vamesii, stand la stramtorile drumurilor, opresc pe calatori si-i scutura de bani, tot asa si demonii pandesc sufletele si le opresc atunci cand ies din trup. Daca ele nu sunt curate cu desavarsire, le ingaduie sa se ridice la salasele ceresti si sa ajunga preajma Stapanului lor, ci sunt trase in jos de diavolii din vazduh".

Alti Parinti vorbesc inca si mai limpede. Astfel, de la Sfantul Efrem Sirul aflam urmatoarele: "Acestea vorbindu-le spre noi cel ce se sfarseste, deodata i se leaga limba lui, i se schimba ochii, ii tace gura, i se opreste alasul si ostile cele infricosatoare se pogoara, slujitorii dumnezeiesti cheama sufletul sa iasa din trup, demonul cere sa ne traga pe noi la judecata. [...] Atunci ingerii, luand sufletul, se duc prin vazduh, unde stau incepatoriile, stapaniile si capeteniile puterilor celor potrivnice, parasii nostri cei amari, vamesii cei cumpliti, cei ce tin socoteala faptelor, care intampinandu-1 in vazduh, cer seama si il iscodesc si aduc inainte pacatele omului si inscrisele lui, cele din tinerete, cele din batranete, cele de voie si cele fara de voie, cele prin fapte si cele din ganduri, cele prin aduceri aminte. Multa frica este acolo, mult cutremur pentru sarmanul suflet, nepovestita este nevoia pe care o patimeste atunci de la multimea milioanelor de vrajmasi, fiind tinut de dansii, fiind frant, clevetit, impins si oprit sa nu se salasluiasca in lumina si sa nu intre in latura celor vii. insa pe suflet il duc sfintii ingeri".

bun! domnule danyel, sunt parinti "razleti" " cativa", acestia citati mai sus? sunt suficienti pentru dumneata?acestia sunt ortodoxia domnule danyel.. sa adaug aici pe Parinele Cleopa? pe Sfantul Paisie Aghioritul? Siluan Athonitul? pe Maxim Marturisitorul? Isaac Sirul? Ignatie Briancianinov? de fapt toti! acum te rog eu pe tine sa dai exemple de sfinti care contrazic vamile vazduhului!!!! astept!

Domnule, va aflati intr-o eroare imensa. Asa zisele "vami" nu sunt o dogma a Bisericii Ortodoxe.

Ortodoxia este Biserica Ortodoxa, care prin ierarhii sai, episcopii, urmasi ai sfintilor Apostoli, adunati in sinod, are caderea sa decida asupra dogmelor.

Atata timp cat Biserica dumneavoastra nu a stabilit ca existenta "vamilor ceresti" este un adevar de credinta, dumneavoastra nu aveti dreptul sa faceti acest lucru in locul ei, indiferent cati sfinti s-ar fi pronuntat intr-un fel sau altul.

Aceste "vămi ale văzduhului" (cărora noi le spunem: purgatoriu) nu trebuie să ne arunce în deznădejde în faţa morţii. Cu ajutorul harului lui Dumnezeu şi prin rugăciunile, faptele de credinţă şi în mod deosebit pomenirile la Liturghie ale celor vii, vor fi trecute. Cu mai mult sau mai puţin zbucium şi suferinţă, în funcţie de păcate, dar cu certitudinea că vor fi trecute.

dom'le erethorn, te rog sa te iei la tranta cu Sfintii citati mai sus si citatele lor ,nu cu mine..tu dai in mine ca sunt usor de daramat ca eu si daca spun cel mai mare adevar nu se uita nimeni la mine, da cand citesti(sau n-ai citit?) acei URIASI SFINTI CA VASILE CEL MARE, ANTONIE CEL MARE, MACARIE CEL MARE, IOAN SCARARUL, EFREM SIRUL,PAI STII CEVA:)) ASTIA SUNT CEI MAI MARI TITANI AI ORTODOXIEI.. daca dumneata stii mai bine ca ei... eu te plang.. ce-o sa te mai tanguiesti pe la vami.. pare rau pentru dumneata, daca esti asa de trufas ca nu vrei tu sa crezi ca vami caci ti se par abesti, caasta e de fapt problema cu voi.. sunteti trufasi si judecati cu inaltare.. e imposibil sa te smeresti, sa te umilesti sa iti plangi pacatele si sa nu crezi in vami! e imposibil! asadar.. pocaiti-va si temeti-va, pomeniti momentul iesirii din trup si cum ne vor apuca dracii cei prea rai si ne vor ... asta este ortodoxie! venita din pustie! de la sfinti adevarati! cat despre sinoade.. apoi nu s-a pus problema mai sa nu creada cineva, ca e asa de evident! ganditi exact ca sectarii! te invit si pe tine si pe ceilalti care aveti dubii sa cititi citatele pe care vi le-am oferit pe tava si apoi sa cititi chiar vamile vazduhului ca s-au facut de ras mai toti cei care i-au grait impotriva.. nici macar nu stiu ce contrazic.. ca insasi inima depune marturie ca ele sunt reale cand citesti!

Amin si multumesc annei 21
 

Amin! Amin! Amin!

Va grabiti sa trageti concluzii...

Si chiar dupa ce domnul Dragomir a punctat ceea ce trebuia sa fie evident, si anume ca noi catolicii credem in Purgatoriu, care este doar o alta formulare a ceea ce dumneavoastra denumiti "Vamile vazduhului".

mai, mai, mai! nu am stiut ca esti catolic omule.. iarta-ma.. oricum purgatoriul nu are nimic a face cu aceste vami.. nu te arde nimeni in vami! te cerceteaza.. cat despre cum se face judecata acolo.. ar trebui sa citesti..Dumnezeul nostru e milostiv nu ca al vostru razbunator.. la noi o fapta buna rascumpara o viata de pacate.. restul acopera mila lui Dumnezeu! adica sa avem pardon.. ca sa nu mai zic ca sunt cazuri in care cei care au strigat-o pe Maicuta Domnului de exemplu s-au izbavit! au sarit vamile in aer.. caci ele sunt lasate cu scopul smeririi.. iar cine stie sa strige inseamna ca s-a mantuit(mantuire si smerenie sunt sinonime) Doamne ajuta , nu mai postati aici, lasati sfintii pe care ia-m citat sa aiba ultimul cuvant, faceti acest pogoramant rogu-va! si cititi vamile! si botezati-va ortodocsi! e mai mare pacatul! sa traiesti intr-o tara ortodoxa si tu sa mori de foame in saracia catolica:( pe bune, iertati-ma poate va doare ce va zic, dar stiti si voi in inima voastra ca de asta sunteti pe un forum ortodox.. Dumnezeu va lucra, ma rog sa fiti bine! Damne ajuta!

Nu stiu mai frate eu nu practic "rugaciunea inimii" si nici la teologie nu ma pricep.
Nu stiu de ce vami vorbesti acolo fratia ta acolo la "rugaciunea inimii",si nici nu stiu pe la ce Sfinti Parinti e asemenea invatatura ca la Sfantul Grigorie Palama nu am auzit asa ceva,la Sfantul Simeon Noul Teolog iar nu am auzit asa ceva,la Sfantul Ioan Damaschinul iar nu am auzit asemenea invataturi din putinul care l-am citit.

Eu stiu ca la calugari se practica rugaciunea imbinata cu lucrul mainilor (rucodelie) si daca nu au ce sa lucreze folosesc metaniile cand se roaga.
Asa ceva se vede de exemplu in icoana Maicii Domnului a Bunei-vestiri care are in mana dreapta rucodelia,in Pateric etc.

Mie mi se pare ca nu se poate standardiza despre suflete in timpul mortii si aci e o mare taina.
Sfantul Antonie cel Mare nu a vazut vreo "vama" ci doar a avut o viziune duhovniceasca in care erau prezente si duhurile rele care nu stiu cum se talcuieste.
La fel si Sfantul Macarie cel Mare a se vedea tot in Pateric.
Nici la Sfantul Antonie cel Mare nici la Sfantul Macarie cel Mare nu zice ceva de vami.

Sfantul Teofan Zavoratul zicea ca duhurile rele dupa moarte pot sa ispiteasca inca sufletul (si acestea sunt vamile) dar nu zicea nimic in genul in care duhurile rele ar fi avut altfel de putere asupra sufletului.
Parintele Cleopa zice ca tot sufletul ajunge la judecata "dinaintea tronului Preasfintei Treimi" adica la judecata in fata lui Dumnezeu Iisus Hristos si parintele Cleopa zice ca dracii nu pot sa opreasca sufletul in vami.
Dar in "vami" arata omului pacatele.

Oare pe noi lasa Dumnezeu sa ne ispiteasca dracii care se luptau cu Sfantul Antonie cel Mare sau cu Sfantul Macarie cel Mare?
Ca acei draci imediat ne-ar insela si am pacatui.

Eu cred ca Dumnezeu pentru majoritatea mirenilor nu ingaduie dracilor sa ii ispiteasca ca nu pot duce acest razboi ci numai pentru mireni mai ravnitori.

am verificat ceea ce am scris anterior:
Citat din biografia lui de pe othodox wiki:
"1980: Deacon Lev is ordered to cease lecturing in parishes on the subject of the toll houses1 by the Synod of Bishops of the Russian Orthodox Church Outside of Russia. He was deposed by ROCOR for disobeying his bishop by continuing to preach his heresy of "soul sleep", and "for having entered a jurisdiction not in communion with ROCOR" and went to the schismatic Free Serbian Church."
era diacon

Arhiepiscop a fost numit in biserica ortodoxa ucraineana (care tinea de Kiev).. dar apoi acea manastire din care facea parte a fost reprimita in OCA.. si asa a ajuns par. Puhalo arhiepiscop de OCA , dar pensionat (fara responsabilitati pe linie ierarhica).

Biografia lui se gaseste pe net.

A mai frate de iti zici Ortodoxia unde a zis mai frate Sfantul Antonie cel Mare sau Sfantul Macarie cel Mare sau Sfantul Vasile cel Mare de vami?

Poti da citat unde spune par. Cleopa ca dracii nu pot opri sufletul in vami?

(de restul afirmatiilor nici nu te intreb.. ca n-are rost.. dar cand citesc cat te smeresti ma apuca groaza sa ma mai smeresc.. imi vine sa tip ca eu sunt mandra, dar macar ce vedeti aia sunt!)

Ava Antonie, inca in trup fiind, a vazut in duh ce se intampla cu sufletul in asemenea clipe: "Voind odata sa manance si ridicandu-se sa se roage pe la ceasul al noualea, s-a simtit pe sine rapit cu mintea. Si lucru minunat, aflandu-se asa, s-a vazut pe sine ca iesit in afara de sine si calauzit de multe fiinte prin vazduh. Apoi simti niste vrajmasi amarnici si cumpliti stand in vazduh si voind sa-l impiedice sa treaca. Dar fiintele care-l calauzeau, luptand impotriva acelora, aceia le cereau sa li se dea voie sa afle daca Antonie nu le e supus lor prin ceva. Deci cerandu-i aceia socoteala de pacatele lui, incepand de la nasterea lui, cei ce conduceau pe Antonie ii impiedicara, spunand: Pacatele lui incepand de la nasterea lui le-a sters Domnul, iar de cand s-a facut monah si s-a fagaduit lui Dumnezeu, poate sa dea socoteala [...]. Atunci invinovatindu-l ei, dar neputandu-l dovedi ca vinovat, i s-a facut calea sloboda si neimpiedicata. Apoi indata s-a vazut pe sine intorcandu-se in sine [...]. Dar uitand sa manance, a ramas restul zilei si toata noaptea suspinand si rugandu-se. Caci ramasese coplesit afland cu cati vrajmasi avem de luptat si cata spaima are sa indure omul cand va avea sa treaca prin vazduh. Si-si amintea ca aceasta e ceea ce a spus Apostolul despre "stapanitorul puterilor vazduhului" (Efes. 2, 2). Caci in aceasta sta puterea vrajmasului: in a se razboi si a incerca sa impiedice pe cei ce trec".

sursahttp://www.crestinortodox.ro/inmormantarea/vamile-vazduhului-70165.html

Ava Antonie este Sf. Antonie cel Mare, nu? Corectati-ma daca gresesc.

Am dat citate ca ma da gata exprimarea ta.. eu nu stiu nimic, zbang!

Uite o combinatie utila: sfantul puncte puncte + vamile. Dai pe google si iaca:
"Sf. Macarie cel Mare scrie: „Când auziţi că există mulţimi de balauri, si guri de lei, si puteri întunecate sub ceruri, si focuri care ard si pocnesc în mădulare, voi nu credeţi nimic din toate astea, fiindcă nu stiţi că dacă nu primiţi arvuna Duhului Sfânt (II Cor. 1, 22), acelea îţi cuprind sufletul când iese din trup, pentru că nu rabdă să-l vadă că se ridică la cer.”"

(nu mai dau sursa, ca m-am cam saturat.. mai sunt si altele.. dar cred ca nu are rost! daca omul le stie pe toate, ce conteaza ce a spus un sfant sau altul? ca nu e dogma, ca nu a fost sinod.. ca stai sa scot dogmatica sfantului Damaschin de sub brat si sa pocnesc pe cineva cu ea.. metafora, desigur. )

Asta e din Viata Sfantului Antonie cel Mare si nu scrie nimic de vreo vama.
Seamana cu cea ce pare teoria vamilor dar:
Sfantul Antonie cel Mare a vazut respectiva vedenie duhovniceasca in timpul vietii.
Da nu zice nicaieri pe acolo ca ar fi fost in drumul spre Rai.
Ce intelesuri duhovnicesti are respectiva vedenie nu imi dau seama,da cred ca se referea mai degraba la dracii care urmau sa fie ingaduiti sa ispiteasca pe Sfantul in ceea ce urma mai apoi in viata sa,iar nu la vami.
Ca vedem in alta parte pe Sfantul Antonie cel Mare dand aceasta povata unui alt Sfant ,aceasta fiind zisa in Patericul egiptean:
" Zis-a avva Pimen : a zis fericitul Antonie ca sila cea mare a omului este sa puna greseala sa inaintea Domnului si sa astepte ispita pana la rasuflarea cea mai de pe urma."
(zis la Avva Pimen)
Respectiva zicere a Sfantului Macarie cel Mare nu stiu pe unde se gaseste.
(cea cu gurile de balaur etc).
Ce e scris de Sfantul Macarie cel Mare : zice ca duhurile rele inca il ispiteau zicandu-i "Ne-ai biruit" cand murise si sufletul se despartise de trup si s-a pus ca argument pentru vami.
Pai bine da duhurile rele aci pare ca ispitesc pe Sfant pentru ultima oara ca sa pice in pacatul mandriei ("Ne-ai biruit Macarie!"),iar Sfantul cand ajunge "in Rai" raspunde :
"Binecuvantat fie Dumnezeu Iisus Hristos care m-a mantuit (salvat) din mainile voastre".Dracii il ispiteau sa zica ca i-a biruit fara a pomeni de Dumnezeu Iisus Hristos,ca sa fie pacatul mandriei.
Da unde se zice de vami acolo?
Nicaieri.
Scrie ca Sfantul Macarie cel Mare a trecut prin vama unu,prin vama doi etc?
Nicidecum.
Doar ca niste diavoli il ispiteau.
http://orthodoxwiki.org/Macarius_the_Great

Ma scuzati ca intervin, adevarul este ca nu stiu asa de multe ca dumneavoastra despre Traditie si despre Sfinti insa din ceea ce am citit in Apocalipsa am inteles ca odata ce omul moare fizic, intra intr-un somn in care asteapta venirea a doua a Mantuitorului si abia atunci vom invia si El va chema la Dansul pe cei vrednici si ii va duce in Imparatia Sa.

Cred ca de aia de si spune in Crez "...astept invierea mortilor si viata vecului ce va sa vie".

Numai o mică parte dintre neoprotestanţi, şi anume cei care îşi spun "adventişti" cred în această eroare. Confesiunile apostolice (catolică, ortodoxă, noncalcedoniană, unii anglicani) precum şi protestanţii şi marea majoritate a neoprotestanţilor cred (credem) că expresii despre moarte ca "somn", "adormire", "repaus" etc sunt metaforice, că sufletul, prin însăşi natura lui, nu moare şi nici nu intră într-o stare de extincţie din care să fie reanimat, ci că la scurt timp după moarte este judecat şi se bucură sau suferă în funcţie de starea în care Judecătorul, asistat de sfinţii Săi, îl găseşte. Imediat înainte de Judecata Universală (echivalente: "de Apoi", "de Obşte" etc) sufletele morţilor îşi vor găsi trupurile înviate şi vor urma, după Judecata Universală, soarta acestora, în Rai sau în Iad, în eternitate (=veacul vecilor).

Fac excepţie cei care se vor afla încă în timpul vieţii în trup în momentul Parusiei (Advenţiu, A Doua Venire), la care judecata particulară se va suprapune peste judecata universală.

Aceasta "eroare" (cum o numesti dumneata) poate fi usor argumentata cu invataturile proorocilor, Mantuitorului si a Sfintilor Apostoli. Si Crezul vine in sprijinul acestei "erori" (asa cum bine a observat alt user).




Sunt curios, cum argumentezi dumneata tot ghiveciul acesta.

Am si niste intrebari, legate de subiect: dumneata mai crezi in promisiunile Mantuitorului?
Iata cateva dintre acestea:
"Mã voi întoarce si vã voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sã fiti si voi."(Ioan 14:3)

"Voia Tatãlui Meu este ca oricine vede pe Fiul, si crede în El, sã aibã viata vesnicã, si Eu îl voi învia în ziua de apoi." (Ioan 6:40)

"Iatã, Eu vin curînd si rãsplata Mea este cu Mine, ca sã dau fiecãruia dupã fapta lui." (Apocalipsa 22:12).

Mai au rost toate acestea? Eu cred ca nu are rost sa se mai deranjeze Mantuitorul (cu revenirea, cu invierea, cu rasplatirea). Problemele sunt gata rezolvate (cu vami, cu purgatorii, cu slujbe, cu suflete nemuritoare care se duc singure unde le este locul, etc).

P.S. Spuneati, in alta parte, ca unele invataturi ale Bibliei sunt dumnezeiesti si trebuiesc luate in seama, iar altele sunt doar istorice (sau ceva de genul asta). Despre promisiunile Domnului Iisus Hristos ce credeti? Sunt dumnezeiesti sau sunt "istorie"?

domnule mihailt, iarta-ma ca iti spun dar esti .. ori faci misto de mine si asta este foarte urat, ori esti.. si asta este si mai urat.. despre vami in rugaciunea inimii, despre care e clar ca nu ai nici cel mai mic habar, unde duce si pe unde te poarta spre rusinea dumitale ca esti crstin si mai ai si un car de ani pe deasupra.. te faci de ras asa ca mai bine taci! uite ,poftim Parintele Cleopa MARELE DUHOVNIC, te invata despre vami, e suficient pentru tine?
http://www.youtube.com/watch?v=J3OPTQyUbXs
ce-ai mai cerut? Antonie cel Mare, da ? POFTESTE DOMNULE !: na de aici: ca m-ai suparat rau de tot si te fac de ras ca habar nu ai si te contrazici asa de dragul flecarelii.. ai sa cazi la prima vama in stilul asta:) e vama flecarelii.. poftim Antonie cel Mare! reiau din nou citatul pentru tine ca vad ca nu citesti ce-am postat da ma contrazici si ma iei si la misto cu ironie cand esti vai de capul tau de nestiutor! poftim din nou(CITESTE PAGINA ^ A THREADULUI ca ai acolo pe toti, da tii mai pun o data pentru tine! Ava Antonie, inca in trup fiind, a vazut in duh ce se intampla cu sufletul in asemenea clipe: "Voind odata sa manance si ridicandu-se sa se roage pe la ceasul al noualea, s-a simtit pe sine rapit cu mintea. Si lucru minunat, aflandu-se asa, s-a vazut pe sine ca iesit in afara de sine si calauzit de multe fiinte prin vazduh. Apoi simti niste vrajmasi amarnici si cumpliti stand in vazduh si voind sa-l impiedice sa treaca. Dar fiintele care-l calauzeau, luptand impotriva acelora, aceia le cereau sa li se dea voie sa afle daca Antonie nu le e supus lor prin ceva. Deci cerandu-i aceia socoteala de pacatele lui, incepand de la nasterea lui, cei ce conduceau pe Antonie ii impiedicara, spunand: Pacatele lui incepand de la nasterea lui le-a sters Domnul, iar de cand s-a facut monah si s-a fagaduit lui Dumnezeu, poate sa dea socoteala [...]. Atunci invinovatindu-l ei, dar neputandu-l dovedi ca vinovat, i s-a facut calea sloboda si neimpiedicata. Apoi indata s-a vazut pe sine intorcandu-se in sine [...]. Dar uitand sa manance, a ramas restul zilei si toata noaptea suspinand si rugandu-se. Caci ramasese coplesit afland cu cati vrajmasi avem de luptat si cata spaima are sa indure omul cand va avea sa treaca prin vazduh. Si-si amintea ca aceasta e ceea ce a spus Apostolul despre "stapanitorul puterilor vazduhului" (Efes. 2, 2). Caci in aceasta sta puterea vrajmasului: in a se razboi si a incerca sa impiedice pe cei ce trec".

poftim Macarie Egipteanul!
"Intalnim de asemenea texte in care ni se spune limpede ca toata stradania diavolilor este sa scoata la iveala orice fapta rea si patima a omului, pentru a-1 putea opri din calea catre cer. Sfantul Macarie Egipteanul, indemnand la trezvie duhovniceasca, spune: "Tu, auzind ca sunt [...] puteri intunecate sub cer [...], nu tii seama de toate acestea, pentru ca n-ai inteles ca, daca nu primesti arvuna Duhului Sfant, atunci cand sufletul tau va iesi din trup, acestea vor tine sufletul tau si nu te vor lasa sa te ridici la ceruri". Isihie Sinaitul zice si el: "Va veni peste noi ceasul infricosat al mortii; va veni si a-l ocoli nu este cu putinta. Fie ca Stapanitorul acestei lumi si al vazduhului, venind atunci, sa gaseasca faradelegile noastre putine si neinsemnate si invinuirea sa nu-i fie adeverita". Sfantul Grigorie cel Mare scrie si el: "Se cuvine sa cugetam temeinic la inspaimantatorul ceas al mortii, la groaza ce cuprinde sufletul care-si aminteste de raul facut si, uitand de fericirea vietii, se inspaimanta si se teme de Dreptul Judecator. Atunci, duhurile rele cerceteaza faptele sufletului care s-a despartit de trup si-i infatiseaza pacatele spre care s-a plecat, ca sa-l tarasca la chin pe cel ce li s-a facut lor partas. Si nu doar la sufletul pacatos, ci si la cei drepti vin, ca sa vada daca nu afla ceva rau in ei si daca nu i-au biruit cumva".


Vasile cel MARE!!!
"
Sfantul Vasile cel Mare, talcuind acest verset din psalmul 7: "Doamne, Dumnezeul meu [...], mantuieste-ma de toti cei ce ma prigonesc si ma izbaveste. Ca nu cumva sa rapeasca sufletul meu ca un leu", scrie: "Asadar, cel in primejdie de moarte, stiind ca unul este Cel ce mantuie, unul este Cel ce izbaveste, zice: "in Tine am nadajduit, mantuieste-ma de slabiciune si izbaveste-ma de robie!" Socot insa ca atletii viteji ai lui Dumnezeu au luptat din destul in toata viata lor cu dusmanii cei nevazuti; dar dupa ce au scapat de toate prigonirile lor, cand ajung la sfarsitul vietii, sunt cercetati de stapanitorul veacului, ca sa-i ia in stapanire de ar gasi ca au rani de pe urma luptelor sau unele pete si urme de pacat; daca insa vor fi gasiti fara rani si fara pete, ii lasa sa se odihneasca liberi in Hristos, pentru ca au fost nebiruiti. Psalmistul se roaga deci atat pentru viata de aici, cat si pentru viata ce va sa fie; si zice: Mantuieste-ma, aici, de cei ce ma prigonesc, dar izbaveste-ma acolo in vremea cercetarii, ca nu cumva sa rapeasca ca un leu sufletul meu. Si acestea le poti afla de la insusi Domnul, cand a grait mai inainte de patima Sa: "Acum vine stapanitorul lumii acesteia, si in Mine nu va avea nimic". Domnul, nefacand pacat, spunea ca in El nu are nimic; omului insa ii este de ajuns daca va indrazni sa spuna: Vine stapanitorul lumii acesteia si in mine va avea putine si mici".

mai vrei? Efrem Sirul!!!
pentru Mihailt!! direct din inima pustiei SIRIENE ca poate nu-ti plac parintii egipteni:))!!



Alti Parinti vorbesc inca si mai limpede. Astfel, de la Sfantul Efrem Sirul aflam urmatoarele: "Acestea vorbindu-le spre noi cel ce se sfarseste, deodata i se leaga limba lui, i se schimba ochii, ii tace gura, i se opreste alasul si ostile cele infricosatoare se pogoara, slujitorii dumnezeiesti cheama sufletul sa iasa din trup, demonul cere sa ne traga pe noi la judecata. [...] Atunci ingerii, luand sufletul, se duc prin vazduh, unde stau incepatoriile, stapaniile si capeteniile puterilor celor potrivnice, parasii nostri cei amari, vamesii cei cumpliti, cei ce tin socoteala faptelor, care intampinandu-1 in vazduh, cer seama si il iscodesc si aduc inainte pacatele omului si inscrisele lui, cele din tinerete, cele din batranete, cele de voie si cele fara de voie, cele prin fapte si cele din ganduri, cele prin aduceri aminte. Multa frica este acolo, mult cutremur pentru sarmanul suflet, nepovestita este nevoia pe care o patimeste atunci de la multimea milioanelor de vrajmasi, fiind tinut de dansii, fiind frant, clevetit, impins si oprit sa nu se salasluiasca in lumina si sa nu intre in latura celor vii. insa pe suflet il duc sfintii ingeri".


Ioan Scararul!! alt Sirian pentru cerbicia dumitale! (o meriti domnule, ca ai cautat-o cu lumanarea) zi mersi ca scapi cu atat si poate te-oi trezi sa te pocaiesti ca altfel de vami nu treci!
poftim!!

"Uneori, vedem ca omul insusi este chemat sa raspunda I invinuirile ce i se aduc de catre duhurile rele, si care nu rareori sunt cu totul mincinoase. Astfel, Sfantul Ioan Scararul scrie despre un oarecare Stefan, ca mai inainte de a se savarsi din viata i s-a descoperit in chip minunat ceea ce avea sa se petreaca cu el dupa moarte: "Cu o zi inainte de a se savarsi, fu rapit cu mintea si cu ochii larg deschisi privea spre dreapta si spre stanga patului. Si ca tras la socoteala, zicea in auzul celor de fata, cand: Da, asa e, e adevarat, dar am postit pentru aceasta atatia ani; cand: Nu, mintiti, aceasta n-am facut-o. Apoi iarasi: Da, aceasta e adevarat, dar am plans si mi-am implinit slujirea. Si iarasi: Cu dreptate ma invinuiti. Si mai zicea inca: Da, e adevarat, pentru acestea n-am ce sa spun. Dar la Dumnezeu este si mila. Era o priveliste infricosatoare si inspaimantatoare aceasta tragere la socoteala nevazuta si neindurata. Si ceea ce era si mai infricosator era ca-l osandeau si pentru cele ce n-a facut. Vai, ce lucru groaznic! Sihastrul si pustnicul acela spunea la unele din gresalele sale: La acestea n-am ce zice!, el care era de patruzeci de ani calugar".

BUN!?
mai vrei? zi daca mai vrei! acum te rog eu ceva! da-mi si tu exemple de SFINTI CARE CONTRAZIC VAMILE!! HAIDE< HAIDE CA VORBITI DE SINOADE SI ALTE D-ASTEA! ASTEPT!!!
iertati-ma fratilor dar m-am enervat ca om sunt! iertati-ma! si iarta-ma si tu Mihailt dar pe viitor, masoara-ti pasii cand contrazici cele ce invata Sfintii ca tu acum ai fost un fel de Arie sau Nestorie sau Origen, intelegi? de dragul flecarelii..:(( lasa lumea sa creada si sa se pocaiasca , tu realizezi ca faceai slujba vrajmasului? eh, lasa domne ca nu e nicio vama.. ne mantuim cu carnatul in mana stanga si cu salamul in gura!

Domnule, va dati seama ca ar putea fi mare pacat si pricina de smintealasa acuzi un coreligionar de erezie si de slujire a celui rau, asa cum ati facut mai sus, pentru ca refuza sa creada intr-o teorie pe care Biserica nu a definit-o ca adevar de credinta ?

Atata vreme cat Biserica nu s-a pronuntat, fiecare e liber sa creada sau nu, nu este pacat sa nu crezi.

deci vreau sa spun ca aceasta carte ,VAMILE VAZDUHULUI, este suficienta pentru mantuire! deci are de toate! din Pateric din vietile sfintilor, despre toate dogmele, toate canoanele, toate sfaturile, este geniala! este de o ortodoxie induiosatoare, simpla si la obiect, direct pe si pentru suflet, fara grasimi, fara euri, fara nimic in plus! totul este mantuitor, pana si asezarea in pagina si desenele cu vamile si totul.. iar pentru cine are o oarecare experienta duhovniceasca, mica, acolo, dar sa .. intelegeti voi... ei bine atunci aceasta carte ii va inmulti cu mult darurile in numai cateva zile..fiecare fragment, citit de exemplu azi o data si iarasi peste o saptamana si recitit apoi, va aparea exact ca Sfanta Scriptura cu intelesuri deosebite si de minte smeritoare,adica inaltatoare la cer.. este scrisa sub adierea Duhului Sfant categoric cum putine sunt.. nu se simte "parelnicie" niciun pic de erezie .. apoi, pocaiti-va, intristati-va pentru pacate cu aceasta fericita intristare si faceti o proba! deschideti vamile vazduhului si cititi!orice! veti simti Duhul Sfant si ortodoxia aceea care e din ce in ce mai greu de gasit.. nu ma surprinde ca au sarit impotriva "cativa" bietii de ei..le-a legat vrajmasul mintea cu funda de intuneric si i-s trimis sa denigreze aceasta sfanta carte..
Doamne ajuta si rugati-va sa ma ierte Dumnezeu ca m-am aprins, dar am facut-o din ravna pentru voi fratii mei, ca am aflat acest margaritar si am vrut sa vi-limpartasesc! Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti fratiorii mei dragi de suferinta si sa ne vedem dincolo de vami cu toti.. cum spunea dulcele, Parintele nostru viteaz,Ilie Cleopa, "Manca-v-ar Raiul!"

mai erethorn, adu-mi un citat de sfant sau de sinod sau de orice altceva care s-a pronuntat impotriva! si daca gasesti vreunul, sa-i comparam cu SFINTII DE MAI SUS>> DACA NU IN NUMELE LUI HRISTOS TACI SI AICI NU MAI INTRA!

de ce incerci cu tot dinadinsul sa ma smintesti? sa-ti fie rusine ca esti vrajmas al adevarului si improsti cu noroi, inca si putinele lucruri care au ramas nepatate pe lumea asta pe care biserica voastra nenorocita a indepartat-o de Dumnezeu si a aruncat-o in bratele vrajmasului.. dispari si tu si tatal tau care te pune sa denigrezi aceasta carte prin mine care aici sunt aparatorul ei si care am promovat-o!.. da voi, fratii ortodocsi de ce taceti? nu vedeti ca sunt in inferioritate cu vrajmasii astia parsivi?nu vedeti ca astia vorbesc impotriva sfintilor?

Doamna Ortodoxia, cu tot respectul dupa parerea mea sunteti un pic cam apriga cu toti cei ce gresesc.

Majoritatea suntem pe acest forum pentru a gasi raspunsuri sau pur si simplu pentru a impartasi dragostea pentru Hristos indiferent de confesiune asa ca, inca odata cu tot respectul va rog sa ne iertati ca nu am citit cu totii despre Sfintii Parinti sau Sinoade sau Canoane sau cate Sfinte mai sunt si va rog sa va ganditi daca nu cumva atitudinea deranjeaza pe multi. Cred ca era de ajuns sa va sustineti punctul de vedere dar de acolo pana la a jigni e cam mare distanta.

Va rog nu mai folositi numele Domnului Hristos pentru a alunga de pe lumea de pe forum pentru ca aceluiasi Domn I se inchina si Erethron si multi altii.

Cinste dumneavoastra ca ati citit vietile tuturor Sfintilor, ne-ati dat de inteles asta in repetate randuri dar asta, inca odata va spun, nu va da dreptul sa desconsiderati si sa jigniti pe ceilalti membrii.

Daca sunteti asa de invatata precum sustineti consider ca puteti face lucruri mai folositoare cu cunostiintele dumneavoastra decat sa vorbiti urat cu noi, ignorantii de rand.

Va multumesc si va rog sa ma iertati, n-o luati personal, doar ganditi-va un pic la atitudinea dumneavoastra ofensiva fata de care am o problema.