Cunoaşteţi vreun caz în care vreo comunitate majoritară ortodoxă a sprijinit o comunitate minoritară să îşi facă un aşezământ ? Întreb, că eu nu cunosc.

Din fericire, dreptul de proprietate nu face obiectul votului. Altfel, ţiganii ar pune stăpânire pe fostele case naţionalizate, fiind mai numeroşi ca proprietarii.

Aţi putea să-mi spuneţi în ce fel ortodocşii aplică aceste "juste" principii cu majorităţi şi minorităţi în Kosovo ? Acolo ortodocşii au pierdut de mult majoritatea în favoarea musulmanilor albanezi. Nu prea am auzit să le cedeze bisericile, ca să-şi facă şi aceia loc să se roage lui Allah. De ce ? Ceea ce am auzit este că ţipă ca din gură de şarpe când o biserică "de-a lor" este incendiată de majoritatea musulmană. Cele mai vechi biserici din Serbia sunt în Kosovo. Dar bisericile aparţin comunităţii. Prin urmare, să le cedeze mahomedanilor majoritari, care îi vor sprijini ei pe ortodocşii deveniţi minoritari să-şi facă o bisericuţă, ici şi colo.

catolic ...

fratele nostru?

sper ca aceasta atitudine nu carecterizeza catolicismul


sau poate da

Mai frate nu ai auzit ca in Romania sunt spre exemplu pasuni care sunt proprietatea comunitatii,a obstii adica a satului?Sau paduri?
Spre exemplu ocolul silvic Rucar-Papusa,din judetul Arges detine paduri care apartin mai multor oameni in comun adica unei obsti,sau in limbajul modern comunitati.
http://www.ocoaleprivate.ro/Page8.html
Vezi acolo mai frate "Ocolul Silvic Papusa-Rucar" ca este trecuta si "persoana" juridica care il detine anume "Obstea Mosnenilor Musceleni".
Vezi acolo ca sunt mai multe paduri detinute de obsti.
Iata aci despre obstea mosnenilor dragoslaveni de exemplu:
http://www.pmadag.muscel.ro/?continut=articol&id=184
http://www.juspedia.ro/drept-civil/1...in-devalmasie/
"Dreptul de proprietate în devălmăşie este o formă a proprietăţii comune în conformitate cu care bunurile care fac obiectul acesteia aparţin nedivizat, nefracţionat tuturor titularilor care pur şi simplu îl stăpânesc împreună. Devălmăşia poate rezulta din lege sau din convenţia părţilor."

Mai frate de iti zici Erethorn fratia ta chiar esti avocat?

Dragă domnule înşelat de draci, încurcaţi rău de tot borcanele.

Toate exemplele pe care le-aţi adus dumneavoastră sunt persoane juridice - obşti de moşneni, obşti de răzeşi etc. - înfiinţate, sau mai bine zis reînfiinţate după 1989, în marea majoritate cu scopul de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor antecesorilor lor. Am drept client o asemenea formă asociativă, aşa că vă asigur că ştiu despre ce vorbesc.

Ia citiţi din linkul dumneavoastră ce înseamnă obşte de moşneni:

"După Revoluţie, reînfiinţarea Obştei Moşnenilor Dragoslăveni s-a bazat pe actul constitutiv din 1943, ale cărui anexe detaliau proprietăţile. Demersurile au început prin 1997, atunci când actualul preşedinte, Marcel Mogoş, s-a ocupat insistent de recrearea asociaţiei în devălmăşie. La data de 2 aprilie 2000 s-a desfăşurat Adunarea moşnenilor dragoslăveni şi a moştenitorilor acestora, la care au participat 374 de persoane. Adunarea şi-a stabilit ca priorităţi desemnarea Comitetului ad-hoc care urma să reprezinte moşnenii în vederea reînfiinţării Obştei ca asociaţie cu personalitate juridică şi aprobarea statutului."

În contrast cu situaţia acestor persoane juridice, noţiunea bizară de "comunitate a credincioşilor ortodocşi", pe care o vântură pe aici unii susţinători ai spolierii Bisericii Catolice este, aşa cum am mai spus, o ficţiune - fără acoperire legală.

Veţi mai remarca în exemplul de mai sus că persoana juridică în speţă deţinea proprietăţi, iar în cazul celor imobiliare acestea erau evidenţiate în registrele de publicitate imobiliară.

În ceea ce priveşte lăcaşurile de cult despre care discutăm, ia ghiciţi în proprietatea cui au fost ?! Ia ghiciţi ce scrie în coala B din cartea funciară a bisericii din Săpânţa. Dacă vă imaginaţi că scrie "comunitatea ortodocşilor din Săpânţa", înseamnă că dracii vă înşeală fără preget....

Să vină "comunitatăţile" ortodoxe cu acte constitutive, cu statute, cu regulamente de funcţionare, cu hotărâri judecătoreşti de înfiinţare/reînfiinţare, şi cu dovada dreptului de proprietate asupra bisericilor - titluri de proprietate înregistrat în evidenţele de publicitate imobiliară pentru opozabilitate, şi apoi se va discuta cu ei. Până atunci, să respecte dreptul celor care au construit bisericile.

Nu este nicio problema se poate demonstra cu termeni juridici ca oamenii din acel sat numiti "obste" s-au inteles sa construiasca o Sfanta Biserica pentru uzul tuturor (nu asa s-a intamplat in realitate?),iar intelegerea lor a fost ca proprietatea asupra acelei cladiri sa fie in comun,adica in devalmasie,ca devalmasia poate exista pe baza unui acord.
Cum oamenii respectivi erau simpli si nu stiau legea nu s-au dus sa treaca obstea lor ca persoana juridica care sa aibe proprietatea asupra acelei cladiri.
Apoi se poate demonstra tot juridic ca acea cladire a trecut in proprietatea BRU ilegal,ca satenii au fost influentati spre a o da in proprietatea BRU,ca nu au judecat limpede cand au luat aceasta decizie.
Si asa cladirea va fi redata in proprietatea obstii adica a comunitatii.
Foarte probabil nu au fost peste tot obstile constituite inainte de 1945 ca persoane juridice,la toate procesele de s-a returnat obstilor pasuni,sau paduri sau mai stiu ce alte proprietati.

[quote=Mihnea Dragomir;314476]Înainte de intrarea lor în schismă, toţi românii au fost catolici. Biserica Catolică a creştinat această ţară şi tot ea a introdus bruma de cultură a românilor din Evul Mediu. Sfinţii Chiril şi Metodiu, care i-au învăţat pe români cum să folosească primul alfabet pe care l-au folosit, au fost sfinţi catolici, care au venit aici la ordinul expres al papei.

Buna asta, doar ca ceea ce spuneti cam contrazice ce spun bizantinologii

Dacă Parohia Ortodoxă Săpânţa va adopta asemenea linie de apărare, nu trebuie să-mi fac griji asupra soluţiei instanţei.

dar poate ca ar trebui sa va faceti griji asupra modului in care vor fi vazuti catolicii in Romania

Catolicii oricum sunt prost văzuţi în România, atât de ortodocşi cât şi de neoprotestanţi. E adevărat, că mai ales preoţii catolici sunt prost văzuţi de aceştia, cu precădere episcopii şi în special papa. Dar griji nu ne facem, dimpotrivă: ne amintim de cuvintele Domnului nostru: "Fericiţi veţi fi, când...."

Ca in acte e trecut la proprietar BRU?
(ca asa se pare ca este acum).
Da ce reprezenta acea proprietate a BRU asupra cladirii cand s-au facut respectivele acte?
(daca actele chiar exista inainte de 1945,ca nu am aceste detalii)
Obstea comunitatii Sapanta nu faceau si ei parte din BRU si in aceasta calitatea nu erau si ei proprietarii asupra respectivei cladiri?

Ei fiind coproprietari daca s-au despartit nu a incetat proprietatea BRU asupra respectivei cladiri,nu trebuie facut un proces in care sa se vada cum se partajeaza respectiva cladire?
Iar asupra drepturilor de s-ar constata ca le au cei care au ramas in BRU si BRU in cazul in care a facut pentru respectiva cladire donatii etc banuiesc ca se poate ajunge la o solutie financiara,sa ii fie date BRU in loc bani cati sa fie multumiti cei din BRU pentru partea de le-ar apartine din respectiva cladire.

Reprezenta ceea ce reprezintă şi acum - dreptul de proprietate în deplinătatea sa, cu atributele posesiuei, folosinţei şi dispoziţiei.

v-am mai explicat, "obştea" ca subiect de drept nu există decât dacă este astfel constituită şi recunoscută legal
nu, din Biserica Catolica nu fac parte "obsti", ci oameni.

Nu. Chiar în ipoteza absurdă pe care interpretarea dumneavoastră pare să o sugereze, în care Biserica ar funcţiona ca un soi de asociaţie sau societate, tot ar fi incorectă concluzia.

O asociaţie sau o societate are personalitate juridică şi patrimoniu. Dar asociaţii nu au un drept de proprietate asupra elementelor din patrimoniul asociaţiei !

Nu, pentru că, aşa cum am arătat, ei nu erau nici un fel de coproprietari. După această logică sui generis a dumneavoastră, fiecare individ care părăseşte o biserică ar avea dreptul să-şi ia cu el o bucăţică, o cărămidă, o ţiglă de pe acoperiş, o icoană, pe criteriu că a fost "coproprietar".

Lăcaşul de cult aparţine Bisericii. Biserica nu e o democraţie populară, în care toţi suntem "coproprietari".

Eu nu stiu cum s-a inregistrat BRU dupa 1989,cu ce statut juridic,ca ce fel de asociatie.
Mi-am prezentat deja punctul de vedere asupra situatiei de acolo:
cladirea apartine obstii (exista obstea ca persoana juridica cum s-a aratat anterior.Daca nu s-au facut actele respective care sa arate ca respectiva obste are statut juridic,nu e nicio problema se pot face) satului Sapanta.
Daca se da respectiva cladire BRU din punctul meu de vedere e ceva ilegal,care nu respecta spiritul legii din Romania.
Acum nu am stat sa caut toate procesele si deciziile in urma carora s-au atribuit pasuni sau paduri sau altele diverselor obsti constituite ca persoane juridice dupa 1989.
Dar foarte probabil ca s-au dat proprietati si obstilor infiintate ca persoane juridice dupa 1989 care nu existasera ca persoane juridice inainte de 1945.

http://www.legex.ro/Decret%20-%20leg...1990-1277.aspx
"Art. 3
Situatia juridica a lacasurilor de cult si a caselor parohiale care au apartinut Bisericii Romane Unite cu Roma (greco-catolica) si au fost preluate de Biserica Ortodoxa Romana se va stabili de catre o comisie mixta, formata din reprezentanti clericali ai celor doua culte religioase, tinind seama de dorinta credinciosilor din comunitatile care detin aceste bunuri."

Astept raspunsul fratiei tale la acest decret lege,mai frate de iti zici Erethorn.
:)

Prin Decretul-Lege nr. 620/1943 pentru completarea art. 37 din Legea cultelor nr. 54/1928, la art. I se prevedea că „Comunităţile bisericeşti locale îşi pierd dreptul lor de proprietate şi posesiune asupra bunurilor respective când majoritatea credincioşilor lor a trecut la comunitatea locală a altui cult. În acest caz bunurile trec de drept în patrimoniul comunităţii bisericeşti locale a majorităţii credincioşilor cultului părăsit, fără nici o despăgubire".

Logica e gresita si pe aceasta scapare se mizeaza. De fapt e tot familia aia de acum 50 de ani, pentru ca au devenit ortodocsi. Despre asta e vorba, bisericile nu sunt folosite de ortodcsi straini, ci de aceeasi greco-catolici deveniti ortodocsi. De aceea BRU dadea cifre inmultite cu trei a numarului de credinciosi, ca sa para ca e cam aceeasi proportie (sau cel putin 50%) din vechii credinciosi.

În realitate, treaba stă cam aşa: odată cu spolierea familiei proprietare şi aruncarea ei în stradă, unii membrii ai acestei familii au fost reprimiţi în casă, cu condiţia să îşi schimbe numele şi să treacă în familia care a primit casa pe nedrept.

Iar astăzi, li se spune explicit sau implicit că fosta lor familie nu va mai primi oricum casa înapoi, aşa că au de ales - în familia adoptivă sau pe stradă.

Toată logica dumneavoastră cu "greco-catolicii au trecut la ortodoxie" este fundamental eronată, pentru că nici unul n-a trecut de bunăvoie, ci siliţi de împrejurarea că Biserica lor fusese scoasă în afara legii.

Inca o dovada a lasitatii clericilor. Daca ar fi fost cinstiti, ar fi dat inapoi ce-i al catolicilor. In schimb, se bazeaza pe faptul ca oamenii au fost convertiti cu forta de un regim chipurile ateist.

Din toată postarea de mai sus, singurul lucru corect este că nu ştiţi, şi că nu aţi stat să căutaţi.

În ceea ce priveşte punctele dumneavoastră de vedere, ele sunt greşite. Nu mă mai chinui să vă explic, am explicat deja cum stă treaba cu persoanele juridice, probabil că sunteţi singurul care n-a priceput.

Totuşi, în eventualitatea că doriţi să vă remediaţi lacunele evidente, vă recomand, în ordine, lectura Constituţiei, a Legii Asociaţiilor şi fundaţiilor, a Legii Cultelor, a Legii 10, a Legii 247, şi a Codului civil.

Cioc-cioc, se poate? Dreptul de proprietate = posesie, folosință, dispoziție și uzufruct?

O.U.G. nr. 64/2004, adoptată prin Lg. 182/2005. Pune mâna şi citeşte.

De altfel, puteţi vedea şi care este răspunsul justiţiei:

http://www.scj.ro/SC%20rezumate%2020...559%202004.htm

Nu - uzufructul este un dezmembrământ al dreptului de proprietate. Cele trei coordonate fundamentale sunt cele pe care deja le-am enumerat.

Și dacă "uzufructul este un dezmembrământ al dreptului de proprietate", celelalte trei (posesie, folosință, dispoziție) sunt atribute sau altceva? Atunci care este diferența dintre "dezmembrământ" și atribut / altceva? Nu sunt atunci și celelalte trei "dezmembrământ"e sau toate patru sunt atribute ale dreptului de proprietate?

Iată diferenţa:

1. Xcsulescu este proprietarul bunului y. Aceasta înseamnă că se bucură de toate cele trei atribute:
A. Posesia - adică are dreptul să ţină bunul la el, sa-l posede;
B. Folosinţa - adică are dreptul să folosească bunul, să îl utilizeze (să are pământul, să mulgă vaca, să se uite la televizor, să culeagă fructe din pom);
C. Dispoziţia - adică are dreptul să dispună de bun, să-l vândă, să-l doneze, să-l arunce pe gârlă, ce vrea el.

2. Ygreculescu primeşte de la xulescu uzufructul asupra bunului y.
Aceasta înseamnă că el are dreptul să folosească şi să posede bunul, dar nu să-l înstrăineze. Xulescu rămâne nud-proprietar şi are dreptul de dispoziţie asupra bunului, cu condiţia să respecte uzufructul lui Ygreculescu.

Dreptul de proprietate s-a "dezmembrat" temporar, deoarece anumite atribute ale sale au trecut în seama altui subiect de drept.

Iertare că insist:
Xcsulescu este proprietarul bunului y (apartament), bun pe care-l închiriază lui Ygreculescu care astfel primește dreptul de folosință asupra bunului y (apartament), deci Xcsulescu nu pierde dreptul de folosință, oare, pe perioada contractului? Și în acest caz, nu se întâmplă ceea ce ați afirmat mai sus: dreptul de proprietate s-a "dezmembrat" temporar, deoarece anumite atribute ale sale au trecut în seama altui subiect de drept, adică, atributul de folosință are aceleași caracteristici ca "dezmembrământ" - uzufructul (ca și în exemplul dat de dvs.). Și din acest punct de vedere, logic, de ce unul este numit atribut și celălat "dezmembrământ"?

P.S. Să înțeleg, oare, că e încă un caz în care logica juridică nu are nimic sau are prea puțin de a face cu logica naturală (aristotelică)?

Deoarece ceea ce numim "dezmembrăminte ale dreptului de proprietate" îmbracă forma unor veritabile drepturi reale.

Uzufructul, de exemplu, sau servitutea se înscriu spre opozabilitate în Cartea funciară; locaţiunea (închirierea) - nu.

În cazul închirierii unui apartament, nu avem de-a face cu dobândirea unui drept real de către chiriaş. El este doar titularul unei obligaţii de a face - proprietarul apartamentului este obligat să-i permită să locuiască acolo (în altă accepţiune, este titularul unui drept de creanţă împotriva locatorului) - cu toate consecinţele ce decurg de aici - apărarea uzufructului pe calea acţiunilor reale, posibilitatea de a-l dobândi prin posesie achizitivă etc.

OK, atunci să înțeleg că în cazul unui imobil, teren, proprietăți, în general, dacă obții drept de uzufruct (se poate așa ceva?) ești, practic stăpân pe acel imobil cu condiția să nu îl vinzi sau subînchiriezi?
Nu de alta, dar chiar vreau să mă lămuresc dacă există o diferență reală între "dezmembrămintele dreptului de proprietate" și atributele dreptului de proprietate.

Eşti stăpân pe el cu condiţia să îi conservi substanţa (adică să nu distrugi lucrul şi să nu-l transformi în altceva).

Poţi să-l închiriezi, să-l foloseşti, să-i culegi fructele civile sau naturale, etc., dar nu poţi să-l vinzi, deoarece vânzarea este act de dispoziţie.

Nudul proprietar poate să-l vândă, dar poate să vândă doar ceea ce are, adică nuda proprietate, astfel încât noul nud proprietar nu va avea mai multe drepturi decât el, iar tu te vei bucura în continuare de dreptul de uzufruct.

Încă o dată - prin "dezmembrământ al dreptului de proprietate" înţelegem un atribut al dreptului de proprietate care se desprinde de celelalte atribute şi dobândeşte calitatea de drept real.

De obicei, aceste drepturi reale sunt mult mai stabile şi au o existenţă mult mai îndelungată decât un simplu drept de creanţă al chiriaşului, ele durând de multe ori până la moartea uzufructarului.

Diferenţa dintre cele două, precum şi logica care stă la baza lor, trebuie căutată în anumite condiţii socio economice care au dus la adoptarea acestor uzanţe legale.

Iată un exemplu - eu doresc să gratific sau să plătesc pe cetăţeanul Y, oferindu-i o casă de locuit. Totuşi, nu doresc ca această casă să părăsească definitiv patrimoniul meu, în ideea că într-o zi copii sau nepoţii mei o vor moşteni.

Atunci îi donez lui Y uzufructul asupra casei. Până la moartea lui, Y va beneficia de casă ca un adevărat proprietar, dar fără să aibă dreptul să o vândă; eu nu-l voi putea niciodată scoate din casă.

Dar la moartea lui Y, casa va reveni în în patrimoniul meu sau al moştenitorilor mei.

Vă mulțumesc mult și iertare dacă v-am ocupat timpul cu astfel de probleme pe un site creștin!

Doamne ajută!

Nu "BC" a construit biserica ca nu au venit Papa de atunci sa puna vreo caramida la respectiva cladire,si din ce zic aceia terenul nu a fost donat de BC,deci nici macar terenul nu a apartinut BC.
Apoi respectiva cladire s-a terminat de construit in 1886 se pot cauta acte sa se vada cine a donat terenul,daca BC a donat vreun ban pentru constructia cladirii.
Daca se vedea ca obstea (adica membrii parohiei care atunci tineau de BRU) au fost singurii care au contribuit la constructie cu munca,bani,si la intretinerea parohiei si se gasesc acte cu cei de faceau atunci parte din respectiva parohie si se arata ca majoritatea urmasilor acelora de au construit biserica sunt acum la BOR,biserica mi se pare normal sa treaca in proprietatea parohiei BOR.
Biserica nu apartinea "BC" ma indoiesc ca in acte e trecut ca proprietar BC ci probabil e trecut ca proprietar parohia aceea a BRU.
Biserica apartinea parohiei,nu era catedrala episcopala sau mai stiu eu ce.
Daca aproapte toti membrii parohiei au trecut la BRU mi se pare firesc ca acea cladire de le apartinea cand erau in BRU acum sa le apartina si daca sunt in BOR.

Eu am aratat legea data de dnul Ion Iliescu si modul in care s-a gasit sa fie "corectata" adica sa fie alterata ca era foarte buna cum s-a dat initial.
Si am aratat si legea data in 1943 de guvernul de atunci care era o lege dreapta.
Majoritatea celor din BRU sunt inselati de draci si cauta nod in papura crestinilor ortodocsi,sa iasa scandal.
Normal ca in Romania comunitatea (obstea) exista ca persoana juridica,chiar daca nu s-a inregistrat ca persoana juridica.
Ca normal daca obstea unui sat avea o padure in proprietate si nu era inca legi date atunci sa reglementeze situatia,padurea le-a ramas in proprietate chiar daca s-au inregistrat mai tarziu proprietari in comun a acelei paduri.

Inainte de 1945 au fost procese unde trecand niste crestini ortodocsi din BRU in BOR si BRU cerand cladirea bisericii,tribunalul nu i-a dat castig de cauza BRU,cand s-a dovedit ca respectiva cladire a fost construita de inaintasi celor de trecusera din BRU in BOR etc.
A se vedea de exemplu un caz citat in acest studiu,desi studiul realizat de acel judecator,mie imi pare partinitor,ca dracii il inseala pe acel judecator sa favorizeze BRU in ceea ce scrie acolo,neluand in seama situatiile diferite de la caz la caz:

http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=147

La subpunctul 5 unde zice "Practica interbelică în materie":
"
Într-o altă speţă s-a statuat că personalitatea juridică capabilă de drepturi şi obligaţiuni a unei biserici, o formează nu edificiul, care este locul de întâlnire al credincioşilor unei religii, nici averea care este afectată pentru întreţinerea ei, ci comunitatea credincioşilor acelei religii, care găsesc în edificiu mijlocul, putinţa de a-şi manifesta credinţa lor, iar în avere mijlocul de a o cultiva şi întreţine. Dacă o comunitate religioasă îmbrăţişează o altă religie, ipso facto, bunurile aservite unui cult trec la acea religie; actul autorităţii administrative care constată acest lucru este un act de guvernământ. Reclamantul în calitate de preot al bisericii greco-catolice din Vereşmort - la Tisa a posedat un imobil, intimatul, în baza ordinului Ministerului Cultelor No. 13723/924 a luat în posesiune acel teren, ca aparţinând bisericii ortodoxe din Vereşmort, deoarece toţi locuitorii aparţinând bisericii greco-catolice din Vereşmort au trecut la ortodoxism. Biserica greco-catolică din Vereşmort a încetat de a mai exista, prin trecerea tuturor credincioşilor acelei biserici din Vereşmort la ortodoxism, fiind acum recunoscută de Ministerul Cultelor ca biserică ortodoxă. Trebuie evidenţiat că trecerea de la un cult la altul era sancţionată, reglementată, la acea vreme, printr-un act administrativ de autoritate publică. Rămânea în vigoare recursul în anulare în contra hotărârilor judecătoreşti definitive, date cu exces de putere sau fără competenţă. Preotul greco-catolic nu mai avea calitatea de reprezentant al acestei biserici decât atâta vreme cât fiinţa juridică a acestei biserici mai avea existenţă legală.
Având în vedere că biserica propriu-zisă şi averea afectată ei din Vereşmort aparţinând comunităţii locuitorilor din acea localitate, credincioşii religiei greco-catolice, reprezentantul acestei religii, era în drept a o administra atâta vreme cât această comunitate religioasă exista; dacă însă întreaga comunitate a credincioşilor acestei religii trecea la religia ortodoxă - ipso facto - biserica (edificiul) şi bunurile afectate întreţinerii ei trebuind să servească manifestării şi cultivării religiei adoptată de comunitatea credincioşilor căreia îi aparţinea, au trecut în administrarea reprezentantului religiei adoptate, adică al bisericii ortodoxe, care a luat în posesie averea ce i se cuvenea. Această transmitere s-a făcut în baza recunoaşterii noului cult al locuitorilor din comuna Vereşmort de către Ministerul Cultelor ca reprezentant administrativ al guvernului, îndatorat a lua toate măsurile ce contribuie la păstrarea liniştei şi ordinei în Stat. Această măsură având un caracter de generalitate interesa liniştea şi ordinea tuturor credincioşilor din localitatea Vereşmort şi era considerat ca un act de guvernământ ce nu aparţine instanţelor judiciare de a-l cenzura. Aşa fiind, când judecătorul nu a ţinut seama de ordinul Ministerului Cultelor a săvârşit un invederat exces de putere şi în acelaşi timp recunoscând reclamantului dreptul la posesia averii bisericii, ce încetase de a-i mai aparţine, conform măsurii luată de Ministerul Cultelor, în mod implicit a înlăturat eficacitatea unui act de guvernămant, ce nu aparţinea competenţei sale."

Mie imi pare nespus de absurd sa se dea cimitirul BRU,adica oamenii care au trecut la crestin ortodoxie sa nu mai poata fi inmormantati alaturi de parintii,bunicii,strabunicii lor ca asa au inselat dracii pe un judecator sa dea sentinta.

Dar ca oamenii care au trecut la catolicism sa nu mai poata fi inmormantati langa bunicii lor, cum vi se pare ?

Completare: lângă bunicii lor, catolici ca şi ei

Pai nu inteleg de ce cimitirul trebuie sa fie in posesia BOR sau BRU,de ce sa nu poata ramane si in posesia greco-catolicilor si a ortodocsilor (adica a comunitatii de acolo) si fiecare sa aibe acces la mormintele sale.
Acum referitor la paza,gard si cele ce sunt comune pentru aceasta trebuie sa dea si greco-catolicii si crestini ortodocsi bani sa fie intretinute,iar mormantul sa si-l intretina fiecare.
Care au trecut la crestin ortodoxie sa fie inmormantati cu preot crestin ortodox,care au ramas la greco-catolicism sa fie inmormantati cu preot greco-catolic.

Cica romanu' catolic ori ortodox bre, ori de care alta "culoare confesionala", asadar, cica, ca cand, n'are ce face, isi bate "puradeii" cu ...'n cap, si baga mare una cu remorca, su'n florin mizel...zis si rom(b)u-salam...si, uitasi bre, dup'aia tabara pe cintirim.:8:
Love'n iu bre !

Eu am mai scris un mesaj, vad ca nu s-a trimis. Nu are importanta ca trecerea s-a facut prin fortarea de comunisti. Abia dupa 1990 BRU a revenit in legalitate, deci atunci oricine putea liber sa readere la acest cult. Nici faptul ca neavand biserici acestia nu se mai pot intoarce in BRU nu e corecta. Fata de 1992 s-au reprimit mai multe biserici greco-catolice sau s-au construit. Si totusi, numarul greco-catolicilor a scazut la recensamantul din 2002 fata de cel din 1992. In plus, in localitatile unde exista neintelegeri chiar fostii greco-catolici nu vor sa cedeze biserica devenita ortodoxa.
Problema e ca bisericile nu sunt un bun ca cele obisnuite, nu se pot valorifica altfel, pot fi folosite doar in scopul religios. Iar vechea BRU, sub aspectul numarului de credinciosi, e acum sub 10% actuala BRU si peste 90% membrii ortodocsi. Acestia folosesc si bisericile vechii BRU.
Daca facem o paralela fortata, sa presupunem ca in vest cativa catolici trec la ortodocsi. Ei reclama toate bisericile de dinainte de Schisma, avand si documente ca Roma si o parte din Italia au apartinut o perioada de Imperiul Roman de Rasarit. Nu e absurd?

Ce bine ati reusit sa sintetizati atitudinea BOR...

si ortodocsii cum au fost fortati sa treaca la BRU?


aaaa ... da ... stim, a mai scris un user catolic ... romanii au aparut ca popor catolic

Cei din BRU nu sunt catolici,sunt tot crestini ortodocsi chiar daca administrativ tin de BC.

Pe jumătate e adevărat. Adică sunt şi ortodocşi şi catolici. Prima denumire a fost "ortodocşi uniţi cu Roma". "Unit cu Roma" înseamnă catolic. Ca să nu se creeze confuzie cu celelalte Biserici care îşi spun ortodoxe şi, pe de altă parte, din spirit naţionalist, a doua denumire a fost Biserica Română Unită. Astăzi, tot mai mult câştigă favoare denumirea de "Biserica Greco-Catolică".

Cu cimitirele situaţia este în felul următor. Există două feluri de cimitire, în funcţie de proprietarul lor: cimitirele statului, administrate de primării, şi cimitirele cultelor, administrate de culte. Mai nou, există şi cimitire particulare, administrate de investitori privaţi. Cimitirul despre care vorbim aici face parte dintre cimitirele parohiale, apărute în jurul bisericilor, de departe situaţia cea mai frecventă în mediul rural. Prin urmare, este un cimitir al unui cult. Al cărui cult, va stabili instanţa.
Chiar şi cimitirele de stat sunt într-un fel împărţite pe culte. De exemplu, în Bucureşti avem cimitirul Bellu care e ortodox, cimitirul Bellu catolic care e catolic, mai sunt luterane, mozaice, etc.
Singurele cimitire mixte din punctul de vedere al cultului le-am întâlnit la foarte puţinele cimitire private.
Dar, să presupunem (de dragul ipotezei) că se ajunge la o înţelegere între BOR şi BRU privind această chestiune. Dar cu casele parohiale cum facem ? În casele parohiale s-au instalat preoţii ortodocşi, ca şi când ar fi casa lor şi nu a comunităţii. Cum se poate împărţi o casă parohială în două ? Se retrage preotul ortodox în jumătate, iar în cealaltă jumătate fac catolicii cateheza lor ?

Pai sa se inteleaga frateste romanii crestinii ortodocsi care tin de BOR de acolo cu romanii crestini ortodocsi care tin de BC,adica cu cei din BRU referitor la case si la biserici.
Normal ca au si unii si alti nevoie de biserica si de case parohiale,aci si statul ar putea sa ajute la constructie ca biserica are valoare sociala.