"Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereşte; cel ce se smereşte, se îmblânzeşte; cel blând, păzeşte poruncile; cel ce păzeşte poruncile se luminează; cel luminat se împărtăşeşte de tainele Cuvântului dumnezeiesc."

Sfântul Maxim Mărturisitorul

Sfatul meu este sa nu judeci pe nimeni mai ales pe Preoti. Sa ne vedem de treaba noastra ca avem mult de lucru cu noi insine.

PACATUL, ESTE INTRISTAREA LUI DUMNEZEU.NE SCOATE DIN CUMUNIUNEA CU EL , DIN IUBIREA LUI CEA INCOMENSURABILA IN CUVINTE.ASTA AU PATIT PROTOPARINTII NOSTRI, INSA DUMNEZEU CARE ESTE IUBIREA INSASI , NU I-A LASDAT IN MLASTINA PACATULUI CI I-A ADUS DIN NOU IN SANUL SAU PRIN JERTFA SI SACRIFICIUL MANTUITORULUI HRISTOS.INVATATURA PE CARE TRBUIE SA O INTELEGEM NOI, ESTE ACEEA CA, NU TREBUIE SA RAMANEM IN PACAT CHIAR DACA EL APASA GREU asupra noaSTRA.SA CEREM AJUTOR MANTUITORULUI SI PREACURATEI SALE MAICI SI AJUTORUL SUNT SIGURA CA, NU VA INTARZIA SA APARA. MANTUITORUL CA OM A INVINS Pacatul, desi a fost si el incercat[ISPITA DE PE MUNTELE CARANTANIA].

[b]NU TREBUIE SA DEZNADAJDUIM , CI INTOTDEAUNA SA AVEM IN FATA OCHILOR MINTII PE HRISTOS MANTUITORUL CARE NE CHEAMA LA SINE .DAR SA FIM ATENTI;NE VREA INTREGIU , IN TOTALITATE.ASTA INSEAMNA CA, TRBUIE SA I NE DARUIM CU TOT SUFLETUL NOSTRU.ESTE ATAT DE FIERBINTE IUBIREA LUI INCAT DACA AM CONSTIENTIZA PE LOC AM AVEA UN FEL DE INCENDIU I8N SUFLETUL NOSTRU.

Iertarea este posibila doar prin pocainta, pentru ca pocainta este adevaratul raspuns afirmativ pe care il dam noi lui Dumnezeul Iertarii, al Iubirii si al Libertatii.

POCAINTAeste dezlipirea de patimi, este dezpatimirea. Sufletul nostru e mort, ingropat sub pacate, ca sub o lespede de piatra nepasatoare. Numai inmuind aceasta nepasare cu lacrimi fierbinti, facem sa vina Iisus si sa rostogoleasca deplin aceasta piatra, sub care zace ingropat sufletul nostru.

Dar piatra aceasta poate fi socotita si inima noastra impietrita prin pacate intiparite cu nesimtirea lor in ea. Invartosarea vine prin condensarea pacatelor in patimi, ca un ciment. Acestea au legat libertatea sufletului cu totul.

Nepatimirea ne permite sa ne miscam spre ceea ce e bun, spre iubirea lui Dumnezeu si a semenilor.

Aducerea aminte a focului vesnic stinge in noi caldura patimilor rele. Ne aprinde ravna de a dobandi fericirea vesnica. Nepatimirea crestinului este o ardere, o pasiune impotriva celor rele si pentru cele bune.

Dati-mi voie sa vin si eu cu un citat din Parintele Cleopa:
"Rabdare, rabdare, rabdare, rabdare, rabdare. Si iar rabdare, rabdare, rabdare, rabdare, ..."

pentru mine pacatul consta in faptu a nu face c crezi u k e corect adik nu mi se pare un pacat sa iau o pusca cu luneta si sa ma duc sa impusc dusmanii intr un razboi, in care scopul este apararea tarii, sau dak la conducerea romaniei(valabil pt orice tara) va veni o forma de conducere asemenea comunismului sau inchizitiei as fi primu care m as oferi sa i zbor creierii unui dusman al libertatii.

sry pt libajul care poate fi considerat nepotrivit de unii din voi

Ciudat nick ai. Se vede ca nu ai prea gustat din anii comunismului, cat despre inchizitie, ce sa mai vorbim...
Nu atat limbajul mi se pare nepotrivit, cat ideea.

Sargent,
Vreau sa te intreb ceva

Unde te vezi tu in 5-10 ani? ce planuri ai de viitor?

nush unde o sa fiu peste 5 10. poate voi avea propia afacere in domeniu IT. ideea poate nu am exprimat o bine da sti cum e "scopu scuza mijloacele"

Am cateva intrebari despre anumite pacate si va rog, daca vreti si in masura in care puteti si va pricepeti, sa imi raspundeti…
Am citit in indreptarul pentru spovedanie realizat de Protos. Nicodim Mandita ca este pacat sa facem matanii sambata si Duminica, sa ne rugam cu ochii inchisi sau sa nu fim indreptati cu fata catre rasarit atunci cand ne rugam, sa o numim pe Maica Domnului “mireasa” (in multe rugaciuni si acatiste este numita asa), sa nu facem cele 7 laude. De ce sunt aceste fapte pacate?
Duminica nu se sta in genunchi? In saptamana luminata, se mananca peste doar miercurea si vinerea sau si in celelalte zile?
Va multumesc mult!
Doamne-ajuta!

Multumesc, Iosif!
De fapt, voiam sa intreb daca in saptamana branzei se mananca peste in toate zilele sau doar miercurea si vinerea?...
Din seara asta, de dupa vecernie, nu se mai mananca branza sau incepand de maine?
Multumesc mult!
Doamne-ajuta!

Eu incep de luni, ca pacatoasa de mine mananca dupa vecernie de obicei...
Sper ca n-am dat-o in bara.
Ce am mai "auzit" eu in legatura cu ochii inchisi la rugaciune, si am patit-o si eu, nu e bine sa iti imaginezi, si, cel putin la mine, imaginatia e mai libera cu ochii inchisi.
De metanii, cred ca nu se fac pentru a respecta ziua Invierii Domnului, in semn ca El ne-a ridicat din umilimta prin Inviere...

Pt mine pacatul insemna atunci cand ma mustra constiinta si nu am liniste sufleteasca si ma gandesc mereu la acel lucru pe care l-am facut. Nu am liniste pana nu indrept "problema" prin spovedanie. Dupa spovedanie incerc sa nu mai gresesc in acel lucru pe care l-am spovedit.

eh.. eu unul incerc sa indrept "problema" chiar facand ceva pentru a repara cat pot din raul facut

Lupta cu pacatul este lupta cu moartea. Cine vrea sa dea aceasta lupta alaturi de Hristos, folosind armele cele mai de pret ale Bisericii Sale, are sanse sigure de izbanda. In lupta aceasta insa inrolarea este asbolut voluntara. Nu e o lupta usoara, nu e o lupta lipsita de raniri, de greutati...insa e o lupta care incepe sa placa atunci cand si omul devine mai curajos!

Pacat in sensul crestin este o fapta sau un sentiment sau gand pe care biblia il interzice.
Ne trebuie un topic intreg sa definim asta?

Biblia nu iti interzice nimic! Biblia iti spune cum poti trai cu adevarat, cum poti sa fii viu acum si in vecii vecilor.

Biserica nu iti interzice nimic, Dumnezeu nu iti interzice! Biblia marturiseste adevarul, iar cel ce nu primeste adevarul ramane departe de Dumnezeu, lipsit de mantuire, adica ramane prizonierul suferintei si intunericului.

De ce spui ca Biblia interzice?

Pai...sa furi este interzis prin lege...dar poti fura...desi te asteapta apoi ani grei de inchisoare. Spui ca aceasta fapta este interzisa prin lege
Sa nu crezi in Dumnezeu, comform bibliei, iti garanteaza o eternitate in iad. Dar aici nu mai spunem ca biblia iti interzice fapta, ci ca iti spune cum poti trai cu adevarat..

Deci, Biblia nu iti interzice nimic! Sf Pavel o exprima foarte bine, toate imi sunt permise, insa nu toate imi sunt de folos.

Iosif...pedepsirea comiterii unei fapte inseamna interzicerea ei...Cum am spus...poti conduce beat, dar numai pentru ca poti nu inseamna ca fapta nu mai e interzisa. Ca nu spun "interzis" pentru ca suna urat,este alta treaba.

NOI OAMENII SINTEM CREATI CU VOINTA LIBERA DE D-ZEU SI NOI INCLINAM BALANTA SPRE PACAT SAU SPRE VIRTUTE "O LUPTA-I VIATA DECI TE LUPTA CU DRAGOSTE DE EA CU DOR" A se citi cartea RAZBOIUL NEVAZUT de NICODIM AGHIORITUL,in care sint expuse armele luptei pentru cistigarea virtutilor contra pacatelor,DUMNEZEU SA NE AJUTE!

Pacatul ne face nefericiti, ne desparte de Dumnezeu prin aceea ca ne scoate de sub ascultare de El, de iubirea Lui, ne face incapabil sa Ii raspundem Domnului cu dragoste, cu respect, cu ascultarea de copil.

Pacatul e o rana a umanitatii, e o durere continua pe care o vindecam doar mergand pe drumul mantuirii, insotiti permanent de Doctorul sufletelor.

"Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste"este o maxima pe care am citit-o mai demult intr-o CARTE DE MAXIME SI CUGETARI.Adica e preferabil sa ascultam de ratiunile inimii si nu de cele ale mintii ca alea sint influentate de cel rau.ORY cred ca ti-ar placea sa citesti in legatura cu parerile tale interesante de altfel ,pe care le-ai expus aci ,un capitol intitulat BISERICA INTR-O IMPARATIE DIN LUMEA ACEASTA din cartea scrisa de EPISCOPUL DANIIL si intitulata dupa afirmatia SF.AP.PAVELdin ep. catre evrei "IISUS HRISTOS IERI, AZI SI IN VECI";ARE DOAR CITEVA PAGINI SI EU CRED CA NU TI-AR PAREA RAU SA CITESTI ACEST CAPITOL;si as vrea sa scrii impresiile tale pt mine si pt altii,dupa ce ai citit.

pacatul la modul concret este atunci cind ne mustra [pe fiecare dintre noi ]constiinta.De aeea este bine sa ne impacam cu PIRISUL NOSTRU ,adica cu constiita noastra, PINA SINTEM CU EL PE DRUM .adica pina mai sintem in aceasta viata.Si ne putem impaca cu pirisul alias constiina prin SPOVEDANIE mijloc prin care ni se iarta pacatul si constiinta nemaimustrindu-ne pt. el ne vom simti mai usori,mai luminati mai bine.

Mare pacat este ca oamenii nu reactioneaza asa cum ar trebui la suferintele semenilor care au nevoie de mila , de intelegere si de ajutor material .
Sa nu ma intelegeti gresit ,nu spun acest lucru referindu-ma la problema mea actuala .
Nu , problema mea actuala o las deoparte , deocamdata .
Ieri am citit multe mesaje scrise pe acest forum . Am citit mesajele fiecarei persoane scrise la diferite teme de discutie . Am vrut sa cunosc modul de gandire al fiecaruia , pt a intelege mai bine unele lucruri .
Am constat ca sunt persoane care isi schimba modul de gandire de la o discutie la alta si nu in bine .
Cand un om este cazut la pamant incearca sa-l ridici ,nu trece cu indiferenta pe langa el , nu toti care sunt cazuti la pamant sunt din cauza ca au baut putin mai mult .
Daca vezi ca un om sufera din lipsa de dragoste ,de mama ,de frate ,de sora , de nevasta (sot ) , de o iubita (iubit ) nu ii spune ca nu esti singurul care sufera , ci cauta sa-l intelegi si sa-l ajuti sa treaca peste acest sentiment dureros .
Daca vezi un om trist ca plange , incearca sa-i stergi lacrimile , nu cauta sa fugi de el ,lasandu-l (cum zice uneori romanul ) in voia lui .
Ma uit in jur si nu imi place ce vad . Vad o lume materialista . Banii fac din oamenii monstrii , pt bani oameni sunt in stare de orice , chiar sa si ucida .
Nu este un pacat ca banul are o asa mare putere asupra oamenilor ?
Daca ai bani si o duci bine , ai pe toata lumea aproape . Ai devenit sarac , nimeni nu vrea sa mai aiba de a face cu tine .
Poate sa ia ceva de la tine , nu conteaza cat de sarac esti , sta langa tine pana obtine acel lucru . Dupa ce si l-a insusit , adios , nu-l mai vezi , pana nu afla sau stie ca iar are ceva de luat de la tine .

Acum sa va povestesc o intamplare nefericita din viata mea .
In toamna anului 2002 m-am imbolnavit , aveam mari probleme cu colecistul (firea) si imi aparuse pe fata si pe gat o eruptie tare urata .
Incet , incet am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau . Au inceput durerile de cap , nu suportam lumina si am intrat intr-o stare de depresie .
Stiam ca depresia , durerile de cap si lumina ma deranjau din cauza acestei probleme ivite , dar nu gaseam raspunsul la eruptiile aparute .
Am mers la foarte multi medici specialisti din tara dar majoritate medicilor imi dadeau fel de fel de diagnostice , care mai de care grave si nu imi spuneau nimic concret . Ba o ca este lupus , ba ca este este de la sindromul Raynould , ba ca este de la boala reumatologica , (poliartrita reumatoida ). Toate aceste drumuri facute pe la medici m-au facut sa imi doresc ca Dumnezeu sa imi ia zile ca sa nu mai sufar .
Am cheltuit toate economiile familiei nostre , facand diferite analize care tin de imunologia corpului . Zeci si zeci de milioane de lei mi s-au dus pe fel de fel de tratamente , care au fost in zadar facute .
In aceasta perioada grea prietenii si apropiatii au inceput sa ma evite si sa caute sa nu mai intre in contact cu mine .
Au inceput barfele . Ca am o bolala grava si ca ii pot contamina si pe ei .
M-am izolot in casa si plangeam ore in sir . Nu mai vroiam sa mananc ,nu mai vroiam sa traiesc .
Cand ma simteam putin bine , citeam fel de fel de carti de medicina . Cautam un raspuns la boala care imi distrugea viata .
Sotul meu ,vazand ca ma simt rau si ca oamenii fug de mine , ca nu am pe nimeni care sa stea ma i des cu mine , se ruga de sefii lui de la serviciu sa il lase sa vina in timpul serviciului sa vada cum ma simt .
Aceasta stare a durat vreo 6 luni de zile . In primavara anului 2003 , sotul si medici m-au convins sa ma operez ,crezand ca poate de la aceasta fire imi vine aceste probleme . M-am operat in Cluj , la clinica nr 1 , la un medic cu un suflet de aur si foarte intelegator . Cu toate ca m-am operat eruptia nu disparea . Am consultat din nou inca un medic alergolog din Cluj . Acesta m-a sfatuit sa fac tratament medicamentos ,sfatuindu-ma sa iau niste medicamente antialegice mai bune ,dar mult mai scumpe in comparatie cu cele pe care le luase pana in acel moment . Ceea ce am si facut . Incet , incet eruptiile au disparut si eu mi-am revenit la normal .
Am inceput sa ies pe afara sa vad reactia oamenilor la noua mea infatisare .
Ce credeti ca mi-au auzit urechile ? Gurile rele au facut din aceasta problema a mea un subiect de barfa la ordinea zilei si diagnosticul pe care mi-l daduse aceste persoane erau unul foarte grav , spunand ca mai am putin si mor .
Nu este un mare pacat ceea ce au facut oamenii cu privire la problema mea de sanatate ?
Nu este un pacat ceea ce au facut si cei apropiati mie ?
Eu nu as face asa ceva nimanui , pentru nimic in lume !
Atunci ma simt bine , cand ajut omul la necaz . Nu am cautat niciodata sa fac un bine , gandindu-ma ca voi primi o resplata .
Rasplata pentru binele facut vine de la Dumnezeu .


Acum cred ca ma intelegeti de ce eu inteleg omul care sufera si care are o problema de viata .

Pacatul este in fapt actul de excludere a lui Dumnezeu din viata noastra!

Da, frumos si filozofic spus de mii de ani. Acum sa ne gindim ce facem sa scapm de pacat, mai ales cum ne luptam cu forta asta colosala care se numeste firea noastra. Cum ies prin lume cum se si lipesc vre-o doi trei draci de mine de nu mai scap de ei,la fel ca scaietii, deci ce-i de facut, dar practic nu filozofic?
Iosife,
Cum ne trezim?
Cum scapam de uitare?
Cum devenim mai constienti?

Frate, cum sa te trezesti?
IN primul rand, mai pleaca urechea si in alta parte:) Omul trbeuie sa asculte si de cei din jur, nu numai de sine insusi. Cine asculta doar de pofetele lui, atunci n=are nicio sansa.

Ne trezim atunci cand ne evaluam corect! Acela e primul pas, trezirea, cand te vezi asa cum esti, fara inflorituri!

Apoi, al doilea pas e cautarea solutiei....iar de aici fiecare pe cale!

Am mai citit eu pe undeva pe-aici,ca pamantul este stapanit si condus de satana,"se stie"...Poi daca este asa,atunci Dumnezeu ce rol mai are pe pamant,sau cum se mai evidentiaza Intelepciunea sa printre pamanteni???Sau de ce se mai ostenesc crestinii???
Numai aberatii!!Observ ca,din prea multa smerenie sau credinta,cum vreti voi sa-i spuneti,ca numai mintea celor care debiteaza asemenea lucruri stie,ati picat in extrema cealalta,astfel incat i-L renegati pe Dumnezeu,cu nestiinta,prin "Slavirea" si situarea satanei pe un podium atat de privilegiat care este societatea umana.Ce-nseamna asta,nu vedeti ca mai mult se vorbeste de satana decat de Dumnezeu,de ce-i conferiti atata sens si-atata intaietate prin interminabilele teorii aduse pacatului.S-a ajuns sa se considere pacat si simplele reactii firesti care sunt zambetul sau voia buna,nu vedeti cata marinimie i se confera existentei satanei pe pamant,prin implicarea lui in tot???Si-atunci unde mai este Dumnezeu?Ce sa fac sa nu ma deznadajduiesc de-atata asuprire pamanteana din partea celui necurat?Caci nu poate sa mai izbuteasca un suflet in atata bezna exprimata printre oameni...crestini.
Oameni buni,lasati-l pe satana si bucurati-va de atatea lucruri prin care se identifica Dumnezeu in jurul nostru,adica in tot,chiar si-n neputinta si greseala noastra ,fireasca de altfel,prin care Dumnezeu cu intelepciune stie ce-a vrut sa realizeze in noi.Traiti ca niste oameni printre oameni,si nu mai aduceti spiritul negurei eterne si-a decaderii prin atatea si-atatea teorii consacrate,de fapt celui rau.Lasa ca Dumnezeu nu judeca chiar atat de aspru precum o face teoriile multor dintre crestini,si El nu este atat de neindurator precum este exprimat in legi si defaimari "spirituale".
Am mai spus eu,desclestati-va sufletele de-atatea prejudecati si atatea sminteli si o sa vedeti ca va veti simti mai liberi si mai usurati in comuniunea proprie cu Dumnezeu.

ory:Am mai citit eu pe undeva pe-aici,ca pamantul este stapanit si condus de satana... Numai aberatii!!

Da, asa scrie in biblie. Si daca vrei sa mai aprofundezi, poti citi si in Sfintii Parinti si in Sfanta Traditie.
Poate ar fi necesar sa facem un topic pe aceasta tema, ca de prea mlte ori am auzit din partea unor useri ca se indoiesc de existenta diavolului, necunoscindu-i nici rolul pe pamantsi indoindu-se de ispitele pe care ni le trimite.
Cum sa lupte cineva cu ispitele, daca nici nu crede in ele?!?

Pacatul e tot ce face omul si-i aduce placerea. De asemenea daca nu asculti de cele 10 porunci. Daca vrei sa sti daca ceea ce faci e pacat, cauta un ghid de spovedanie, acolo sint mai mult de 400 de pacate. O sa poti sa afli daca pacatuiesti sau nu; dar sa sti ca tot omul pacatuieste. E bine sa-ti cunosti pacatele, sa le spovedesti si daca duhovnicul iti da canon (medicament pentru suflet), trebuie sa-l faci. Dupa aceea iti spune duhovnicul cind te poti impartasi.:)

ancah,surprinzator ca ti-ai amintit ca tu ai specificat cele amintite de mine...N-am spus ca nu cred in existenta diavolului,bine-nteles ca eu cred ca exista,dar nu cred in puterea lui mai mult decat in puterea care l-a creeat ,de fapt si pe el si tot ceea ce este pe pamant si-n cer.Refuz sa-i dau atata sens si satisfactie ca ar cuprinde intreg universul cu...cu ce?,ce are el atat de valoros si demn de luat in seama,ce putere are acesta ...daca Dumnezeu nu i-ar da-o?Deci,chiar daca suntem pacatosi si neputinciosi,vreau sa cred ca Dumnezeu este cel sub protectia careia se afla intreg pamantul,si diavolul doar o unealta prin care se incearca si se perfectioneaza caracterul si scopul nostru pentru desavarsire,nicidecum un conducator si dominator de popoare.Nu-mi place,efectiv,sa-i conferim atata sens pe care nici nu-l are si nici nu-l merita.El nu conduce nimic,el nu are o imparatie si o materie creeata de el insusi,el este un produs al Domnului care a decazut si s-a instrainat de lumina care i-a fost data ,initial.El nu are puterea unu Creeator,si nu poate stapani,el doar incearca sa-si alimenteze intunericul cu slabiciuni iremediabile,dar nu cu tot felul de nimicuri pe care le aduc crestinii la rangul de "pacate foarte grave".
Crede-ma,sotul meu a citit o biblioteca de carti religioase,aproape de fiecare data cand se ducea la plimbare cumpara o carte si le-a aprofundat si le-a cercetat,le-a simtit si cuprins cu mintea si cu sufletul...iar acum crede ca si mine,mult mai realist si mai onest,pentru ca viata si spiritualitatea,din pacate se dovedesc a fi mult mai vaste decat anumite pareri constranse de "necunoscut" si atat de controversate fata de realitatea launtrica si cotidiana a societatii.
Multi dintre crestini marturisesc ca lumea este stapanita de diavol...dar nu fac nimic in acest sens,sa o salveze cumva...a!,da,se roaga!dar cu ce folos cand sufletul le ramane ancorat in defaimari si judecati nemiloase la adresa semenilor,ce folos cand nu vad pe cel infometat si-si aduna averi nemasurate pe pamant?,ce folos ca urasc cu atata patima pe cei care nu le impartasesc credinta,sau conceptiile proprii despre aceasta...Nu,ei doar se roaga pentru ei,pentru ca sa le fie bine ,nu doar pe pamant ci si in cer.Eu cred ca mai frumos este sa crezi din dorinta de a merge la Domnul,de a-i vedea maretia,decat pentru a merge in rai...in raiul promisiunilor.Doamne iartama,si iertati-ma si voi,dar am trait printre multi...multi oameni credinciosi(in opinia lor),multi oameni cu straie de ingeri pamanteni dar cu atata prostie in fiinta lor,cu atata rautate si dezgust,cu atata fatarnicie si materialism,cu atata patima si minciuna in vorba si gesturile lor,cu atata nepasare in faptele lor ...incat mi s-a facut lehamite de teorii si iar teorii aruncate-n vant de credinciosi fara vre-un temei real in sufletu lor,sau cu un temei presupus dar ireal.De aceia am inceput sa cred mai mult in spiritul liber al omului,al calitatilor si defectelor pamantene.
Uite,acum cateva zile a venit la mine doi calugari,cunostinte,de altfel,unul era monah iar celalalt ieromonah(preot),si frati dupa sange.I-am primit cu caldura,i-am ospatat si i-am facut sa se simta cat mai bine in casa la mine,dar...dupa ce au plecat a doua zi,s-au dus la biserica si au spus pe-acolo,tot felul de tampenii invetntate sau pur si simplu concepute eronat,despre mine si familia mea,au mai spus si;"eu m-am dus acolo cu ispititul si proasta ne-a dat drumul la usa!".Nici macar nu stiu ce vrea sa spuna parintele care-l cunosc de zece ani,si fratele sau,nici nu ma intereseaza,si data viitoare am sa-i dau la fel drumul la usa ca si cum nu sa-ntamplat nimic,fiindca am suferit si-am trecut atat de multe lucruri in viata,prin sita mintii incat nu are rost sa le pun la suflet.Totdeauna am auzit acestea din partea acestui calugar,dar niciodata nu i-am spus nimic si mereu l-am primit in casa cu aceiasi caldura.Este practic problema lui(mai mult despre unul dintre ei este vorba),si stiu ca nu poate sa conceapa mai mult...si mi-e mila de haina care cu mandrie o poarta si considera ca este normal sa se poarte asa.Multi din tagma lui se poarta si gandeste la fel,nu avem ce le face...nici macar ei nu sunt vinovati,parintii lor i-au educat mai slab si conducerea monahala se ocupa de personalitatea lor in egala masura.

Nu exagerez! Baiatul.. asta . de care e vorba .. a cam lasat-o moale cu scoala de pe vremea lui Ceausecu. A dat in cap la cativa. unul l-am vazut eu (partea cu "nunceak"-u. restul il stiu ca baietii vorbeu), (baietii cu care marka loviturile! ) , Cand.. calugaria pe el.. si dupa aia.. Doamne Ajuta!

Ii sarutam mana prin manastire! fereasca DUMNEZEU!

Oricum ramine mic copil pe linga pacatele si viata prin care au trecut altii inainte de a deveni Sfinti

ASA este! dar e unul dintre cei care .. in manastiri ai nesansa sa-i saruti mana! Mana cu care a crapat alte capete! Eu nu as face asa ceva!

In cazul lui nu stiu , nu-l cunosc, dar in cazul Sfintilor, nu mai saruti mina criminalului sau a tilharului care a invirtit nunchak-ul si crapat capete sau s-a prostituat, sau a fost un vames corupt pina-n maduva oaselor, ci a omului lui Dumnezeu,nu al lumii, al unuia care s-a mintuit si nu mai este ca noi cei pacatosi. Acel trecut nu mai exista, nu-l mai afecteaza, nu numai uitat, a fost sters complet -Deleted-

Hmm, interesant,chiar fascinant,... si cum a ajuns sa se apropie de Biserica? care a fost momentul cheie, sper ca nu a avut vre-o revelatie fiind in coma alcolica sau din batai de strada?
Cum a ajuns la minastire? si cum a fost primit? tii legatura cu el? ce face el ca ascultare, ce munci? sunt foarte curios...