EXACT, scotiene!
Stii cum numesc eu, mai ales in lumina stiintei etologiei, acest comportament, gen de a crede, penibil de monologal, subiectiv si agresiv? "Latratul automotivant al subiectivismului confesional narcisist".
Cei care isi proclama credinta/ideologia in felul asta, fie ei crestini sau nu, catolici, ortodocsi, (neo)protestanti, etc., sunt pentru mine niste fiinte care latra, intru supunere si coeziune fata de cainele alpha. La aceeasi categorie intra si minciunile calomnioase despre alte credinte: cei care le-au lansat, fie si de la amvon, stiau perfect adevarul. Fac parte din strategia politica, veche decind regatele si cetatile, de stringere a rindurilor in jurul conducatorilor, impotriva "al;ora rai din afara". Ca aia din sectele exotice care pretind ca toti profanii sunt dusmani, si ce bine este "acasa", in turma. Pe astfel de believeri ii consider animale, iar credinta si mai ales modul lor de a crede, bune de aruncat la gunoi. Chiar daca, prin absurd, respectiva credinta poate fi cea mai aproape de Adevar, sau chiar Adevarul. Punct.

Theo,stiti ceva?Au fost lasate zile-n sir topice in care oamenii,chiar ortodocsi intre ei,s-au spintecat in cuvinte si jigniri,in atacuri la persoana,cu detalii personale sau din trecut.Daca aplici strict regulile forumului foarte bine,este dreptul admin dar atunci nu lasati deschise topice care evident ca nu vor aduce nimic bun,sau macar daca dupa ceva timp se transforma in altceva atunci inchideti-le.Cand a fost ales noul papa pe acest forum a fost ceva ce nici pe site-uri neoprotestante nu am vazut.De ce s-a lasat topicurile deschise cand era evident ce se va intimpla,a fost bine,a adus ceva bun?Putea sa se explice celui ce le-a deschis ratiunea inchiderii lor si cred ca intelegea.Se taia germenele conflictului de la radacina.Topice cuminti sunt ignorate in timp ce la prima samanta de scandal se umplu pagini intregi.

Comparati sectiunea de patrologie cu sectiunea dedicata vrajitoriei ca sa vedeti interesul oamenilor.M-am rugat de dvs,toti,ca un idiot,sa ajutati rubrica de patristica pe care toti o doreati.Nu imi faceati mie un bine,eu am programul meu disciplinat de studiu,dvs va faceati un bine.Nu pe mine sa ma ajutati ci pe cei care posteaza acolo.Nu a interesat aproape pe nimeni.Oameni buni habar nu am,sincer,ce va intereseaza pe voi dar foarte greu de inteles,eu nu imi dau seama ce va doriti.Uitati-va in ultimii trei ani cati dintre cei care postau pe forum aproape au disparut,din diferite cauze,pt nici nu au timp.Este locul vostru,restul suntem doar in trecere,faceti-l dupa sufletul si credinta voastra,sa fie frumos,luminos,sa te bucuri cand intri pe el.Ajutati pe aceia dintre dvs,ortodocsi,care se straduiesc.Asa mare piatra de poticnire suntem ceilalti pt dvs?Uite ca nu prea vom mai fi pe aici,acum puteti transforma acest loc in ceea ce va doriti,nimic nu va impiedica.Sa va ajute Dumnezeu.

Frate, hai ca ma bag eu la Patristica. Nu pleca, te rog. Bineinteles ca voi posta despre Parintii Asirieni, acei crestini pe care ii simpatizez. Voi incepe de poimaine (daca nu sun banat pina atunci).
Hai ca e tare: un pagin si un calvinist vor sa aniume sectiunea patrsitica, ceea ce altii, mai in drept, teoretic, au ...lene.

Mai ramanea sa spui ca insasi ortodoxia are de pierdut din aceasta cauza si acum ortodocsii nu mai pot fi luminati. Cand pleaca un eterodox sau un ortodox cu vederi moderniste se aduna cativa cu aceleasi conceptii sa il boceasca, in schimb nici nu se observa ortodocsii care pleaca de pe forum, mai ales daca nu impartasesc fratietatea ecumenista.
Dl. Mihnea am vazut ca in ultimele zile avusese o discutie in contradictoriu cu tine si cu celalalt user catolic, el sustinand o pozitie traditionalista, voi una modernista a credintei. E posibil sa fi contribuit si asta la decizia sa de a pleca? Apoi, pe forumul catolic a fost banat o data (atat stiu eu, eu ajunsesem acolo dupa ceva timp), pe forumul acesta nu a fost niciodata. Desi nu de putine ori a facut afirmatii denigratoare la adresa ortodoxiei, un joc cu focul. Dar acestea pe mine nu ma deranjeaza prea mult, in schimb celalalt user catolic nu se referea doar la ortodoxie, ii batjocorea si pe userii ortodocsi care nu erau de acord cu el nu de putine ori. Si nu a patit nimic mult timp, abia a venit intr-un tarziu o banare (ma refer la cea dinainte). De exemplu du-te tu in vizita la cineva si incepe sa ii persiflezi si insulti sa vezi ce se intampla. Sau, ca sa fii mai riguros, adopta si tu aceeasi pozitie si limbaj pe forum si vezi daca vei primi laude din partea adminului.
Sunt useri chiar neoprotestanti care nu au fost banati (Dorina), altii care spune ceva diferit de ortodoxie, tu nu ai fost, dl. Mihnea nu a fost, etc. Dar cei care ii ataca si pe userii care nu impartasesc credinta lor gresita nu spun ca nu merita sa fie banati, mai ales daca nu vor sa se schimbe. Tu il lauzi pentru ca esti subiectiv, esti in aceeasi tabara.

Cata, care aceeasi tabara? Sunt ceea ce si tu si Mihnea ati numi "apostat", si sunt fericit si mandru cu asta. Pot fi, acum, extrem de obiectiv in privinta certurilor voastre denominationale. :)
Inca ceva: daca Mihnea in ciuda, dezacordului cu Mihai, a luat pauza ca forma de protest pentru ca Mihai a fost banat, cu atit mai mare e nobletea sa. Pentru mine, intre edictul de la Tessalonic si "marea epurare" dictata de Stalin nu e e vreo deosebire. Dar chiar si asa, stiu sa apreciez nobletea. Indiferent de credinta sau necredinta purtatatorului. Uite, apreciez la tine ca nu te-ai purtat ca subomul de neica, care ne-a atacat pe multi, si personal, si spiona aipiurile. (Daca il vad vreodata pe el sau pe porcul de popa al sectei sale pe strada, o sa ii resetez manual nitel. Just for the fun of revenge). Tu esti, ca fel de a crede, practic imaginea in oglinda a lui Mihnea. :P :))

precizare
 

M-am gindit mai bine: dupa ce postez ce i-am promis Scotianului, voi face si eu ca Mihnea si d-na nutucutu.
Sunt solidar cu Mihai, dar alesem alta cale de a o exprima, si anume prostestul explicit. Se pare insa ca retragerea/tacerea sunt mai graitoare. Asa e.
Oricum, ca pagin nu prea mai am ce spune pe un forum crestin, oricum nu as fi ascultat, mai ales de latraii confesionali de serviciu. Voi posta despre parintii asirieni, strict ca informatie pura, apoi voi lua o pauza pe durata nedeterminata (dar va zic ca va fi mai mare de un an).
Zeii sa ne dea intelepciune tuturor!

Eu n-am văzut citatul din semnătura lui MihaiG pentru care se presupune că a fost banat. Însă am înțeles că toată lumea e de acord că a fost ofensator și că n-ar fi trebuit să facă acest gest.

Dar dacă el a făcut o greșeală, nu este un gest de noblețe să te solidarizezi cu cineva în greșeala lui.

Dacă alții au avut abateri cel puțin la fel de grave și n-au fost sancționați, nu știu. Probabil depinde și dacă au fost raportate.

Unii s-au solidarizat cu Luther, altii cu Hitler, altii cu Ellen White, altii cu Arie, altii cu sfintii, etc. Sa urmezi pe cineva e usor, e efectul de turma, nu e mai bine sa il urmezi pe Hristos?
Am intalnit mai multi catolici care dupa ce s-au covertit la catolicism ca urmare a unei intelegeri ecumeniste a crestinismului (adica toate cultele sunt la fle de bune, sau macar ortodoxia si catolicismul) si-au diluat tot mai mult credinta. Cineva ajunsese sa se indoiasca de crestinism si incepuse sa fie atrasa de hinduism si religiile orientale.
Sfantul Ignatie Briancianinov avea dreptate:
"Evanghelia ne invata ca prin cadere noi ne-am agonisit o ratiune pervertita, ca ratiunea firii noastre cazute, oricat de valoroasa ar fi prin natura, oricat de ascutita ar fi prin invatatura lumeasca, isi pastreaza caracterul capatat prin caderea in pacat, continua sa ramana o ratiune pervertita. Trebuie sa o lepezi, sa te dai pe mana calauzitoare a credintei si, sub aceasta conducere, la timpul sau, dupa o insemnata nevointa intru evlavie, Dumnezeu daruieste robului Sau credincios ratiunea Adevarului sau Judecata Duhovniceasca.
Ceea ce numiti dumneavoastra ratiune sanatoasa noi, crestinii, cunoastem ca este o ratiune atat de bolnavicioasa, atat de intunecata si ratacita, incat vindecarea ei nu poate avea loc decat prin retezarea cu palosul credintei a tuturor stiintelor si cunostintelor care o compun, si prin lepadarea lor. Daca insa vom socoti ratiunea ca sanatoasa, considerand-o astfel pe baza a ceva necunoscut, sovaielnic, nedeterminat, mereu schimbator, atunci ea, ca "sanatoasa", va renega neaparat pe Hristos. "

O mică observaţie: când ai început să îţi dai seama că e ceva nesănătos în mintea ta, e tentant să îţi imaginezi (apărîndu-ţi boala, în loc să o tratezi smerit la doctor) că ai aceeaşi nesănătate ca orice om, fiind căzut prin Adam şi Eva ca tot omul.
Şi totuşi, sunt căderi şi căderi...
Unii oameni sunt mai puţin (sau mai mult) sănătoşi la minte decât alţii...
Altfel spus, suntem toţi bolnavi, dar în grade/măsuri/forme de manifestare diferite. Ca urmare şi tratamentul are alte priorităţi, variante etc.

Este iluzie să mă ascund după faptul că toţi oamenii sunt bolnavi şi astfel să lenevesc, surîzînd, în netratarea bolii mele. Chipurile, eu fiind creştin.
Creştinismul nu e un paravan unde coc bolile, ci dimpotrivă: o bolniţă.
Nu îmi scuz boala pe motiv că sunt creştin. Ci mă grăbesc să o identific cu precizie şi trec la tratament. Creştineşte, doftoriceşte.

Printre altele, se poate ridica şi o problemă de igienă. Publică. Adică una care ne interesează pe toţi.
Iar de aici până la etică şi morală nu mai e decât un pas...

Asta cred că e valabil aşa, în general...

Aveti dreptate, ca idee, domnule profesor. Insa, daca doriti, puteti dezvolta? Va referiti la mine? Daca da, afirm ca nu am de explicat "pentru ce" sau "cum" am facut "apostazie". Totul se reduce la asta: ideea de turma, fie ea urmatoare unui adevar sau, ipotetic, chiar si Adevarului (adevarul complet), imi este straina. O resimt ca un claustrofob un lift blocat. Sau, pur si simplu, cum priveste orice om normal care doreste sa fie liber, lovitura de stat a unei junte oarecare. Cum bine ati punctat pe acest forum, e un razboi stupid intre subiectivismul lui X si Y, unde fanatismul este marlanul care se impune cu pumnul in masa si palma peste gura. Evident, din perspectiva fanatica, "ai celorlalti" prin definitie nu au calitati; sunt nu-tocmai-oameni. Cel putin, spre asta tinteste peisajul dezolant al majoritatii postarilor. Nu ma deranjeaza....pina la un punct. Acel punct la care aderenta-confesionala-practicata-ca-galerie-de-meci dezumanizeaza. Atunci, da, ii consider pe believeri animale.
Cu stima.

Nu. categoric nu. Ce-ţi veni? (parcă ai mai zis ceva asemănător şi zilele trecute, la treaba cu sărăcia; de ce?)
Doar scrisei că zic aşa (meditînd la om, la omul căzut, la omul ecumenist) în general...:)

Puteţi cădea dvs în apostazie cât poftiţi... că tot nu-L veţi convinge pe Hristos să înceteze de a vă mai iubi!
Oamenii da, vă vor acuza, vă vor judeca, vor încerca să vă evalueze potrivit ideilor lor despre Dumnezeu (pentru că, vorba Sfântului Grigorie al Nyssei: "conceptele creează ideoli despre Dumnezeu; doar uimirea pricepe ceva"), dar El nu va face asta niciodată!
Personal n-am de gând să vă conving să vă întoarceţi la confesiunea x sau y, nici n-aş avea dreptul de a încerca (chiar dacă să presupunem că mi-ar sta în putinţă) să vă influenţez în vreun fel credinţa.
Aş vrea doar să vă împărtăşesc un gând personal, pe care i l-am scris, acum câteva luni, domnului Mihai G, atunci când îşi punea întrebări legate de eshatologie:
să nu confundăm niciodată creştinismul cu "creştinismul", creştinismul autentic cu ideologiile omeneşti desemnate cu acelaşi nume, pentru a fi mai uşor acceptate. Să încercăm a-L înţelege pe Hristos Dumnezeu aşa cum este El de fapt, nu aşa cum ne imaginăm noi că ar fi. Hristos n-a venit în lume pentru a propovădui doctrine şi ideologii religioase, nici pentru a întemeia instituţii care să-I revendice Evanghelia drept proprietate personală, nici pentru a crea 30000 de grupări mai mult sau mai puţin creştine!
Hristos, Dumnezeul nostru, a venit în lume ca să ne spună şi să ne arate (prin sacrificiul Său suprem pentru fiecare dintre noi) că El ne iubeşte, că El este unicul Adevăr absolut (Adevăr viu şi ipostatic, nu ideologic şi instituţionalizat). El a venit tocmai pentru a aduce libertatea spirituală şi de conştiinţă, gândirea neîngrădită de prejudecăţi, definiţii şi reguli arhaice. Hristos a răsturnat toate prejudecăţile fariseilor şi - aşa cum atât de convingător arăta domnul Andrei Pleşu în lucrarea sa consacrată "Parabolelor lui Iisus" - Şi-a rostit mesajul divin în aşa fel încât să nu poată fi transformată în ideologie.
V-au dezamăgit actele reprobabile comise, de-a lungul timpurilor, în numle credinţei?
Şi pe Hristos L-au dezamăgit!
Să nu asociem niciodată fanatismul cu adevărata credinţă, fiindcă cel mai cunoscut Adversar al fanatismului şi dogmatismului teologic (atenţie: n-am spus dogmatică, ci dogmatism!) este Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, Dăruitorul şi Apărătorul suprem al libertăţii noastre!
Domnul să vă ocrotească!

Isaia55, 8-9:
8.Căci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile Mele ca ale voastre, zice Domnul.9.Şi cât de departe sunt cerurile de la pământ, aşa de departe sunt căile Mele de căile voastre şi cugetele Mele de cugetele voastre.

Să ne revedem, cu bine, pe 28 mai 2014!
 

Aştept cu bucurie să reveniţi pe forum, domnule doctor, fiindcă apreciez în mod deosebit mesajele dumneavoastră!
Fraternaliter in Christo,
Laura Stifter

Am vazut ca ai scris ceva de apostat data trecuta, probabil influentat de discutia ta cu dl. Mihnea. Daca te ajuta cu ceva "apostat" din punct de vedere ortodox e si cel ce se converteste la alt cult, nu doar cel ce devine pagan sau ateu. Asadar erai apostat si inainte, si la fel si dl. Mihnea, daca te consoleaza cu ceva. :) Numai daca revii la ortodoxie nu mai esti apostat, adica ti se iarta. Apostat nu e cel care s-a nascut pagan si nu a fost botezat ortodox, de exemplu.
Pravila: http://www.crestinortodox.ro/carti-o...lui-81876.html
"Apostasia mireanului este lepadarea de credinta, inlocuind-o cu alta credinta desarta sau eretica, ca un revoltat. (Fac. 14, 4; II Cor. 13, 6; F. Ap. 5, 37; 21,21; Tes. 2,3; I Tini. 4,1)."

Exact, subscriu întru totul atât în privinţa calităţilor domnului doctor pe care le-aţi evidenţiat (se vede că sunteţi psiholog), cât şi în privinţa ideilor exprimate de dvs referitor la antiteza dintre Ortodoxie şi ortodoxism, dintre creştinii ortodocşi şi duhul intoleranţei habotnice ortodoxiste, bun colaborator cu fratele său din cealaltă extremă, duhul relativizării credinţei.
Cu atâta intoleranţă, în curând, se vor retrage cei mai inteligenţi şi bine informaţi useri de pe forum... păcat.

Sper si eu ca nu te referi si la ortodoxie, ca o ideologie omeneasca intre alte ideologii omenesti.
Corect, a venit ca sa instituie Biserica Sa, ca oamenii sa se poata mantui cu ajutorul Sfintelor Taine. Din pacate de-a lungul timpului unii au tot parasit Biserica luandu-se dupa initiatorii cate unei ideologii omenesti, facand la randul lor o grupare pe care au denumit-o apoi biserica crestina, astfel ca unii nu mai stiu unde e adevarul, ajungand in timpurile moderne sa creada ca e peste tot, si acolo unde e adevar, si unde e neadevar. Majoritatea celor convertiti de la ortodoxie pe care i-am cunoscut plecasera datorita unor conceptii ecumeniste pe care le avusesera inainte.

1. Consideraţi că l-aţi convins în acest mod?...
2. Erezia şi apostazia sunt două păcate diferite. Scurt şi simplist spus, erezia este pervertirea credinţei, iar apostazia este negarea ei în mod public.
Cu alte cuvinte, a cădea în apostazie înseamnă a te converti la ateism sau la o altă religie, a te lepăda de credinţa în Dumnezeul Cel adevărat - Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
Erezia şi apostazia sunt păcate împotriva credinţei (încadrate, aşadar, în aceeaşi categorie), dar între ele există diferenţe semnificative.
Doamne ajută!

1. Nu m-am referit nicidecum la Ortodoxie!
2. Probabil că dvs. înţelegeţi prin "ecumenism" ceea ce eu aş denumi mai degrabă "relativism religios". Dacă-i aşa, sigur că nu pot fi de acord cu o astfel de ideologie, cu relativizarea credinţei noastre.

1. Daca te referi la miile de culte crestine inseamna ca suntem de aceeasi parere.
2. Ti-am scris si data trecuta la ce ma refer. Daca nu ai reusit sa citesti atunci , reiau fraza: "Dupa acel raspuns m-am si ghidat, din cate imi dau seama tu crezi ca ecumenismul ar insemna doar un sincretism, o amestecare a invataturii, dar poate doar la inceput s-au gandit si al asta, acum este unitate in diversitate. Adica fiecare cult sa isi pastreze invatatura, dar toate sunt la fel de bune. Sau un ecumenism mai moderat, ca ortodoxia e cea mai buna, dar si celelelalte sunt bune, chiar daca nu la fel ca ortodoxia. La aceste conceptii ma refer cand spun de ecumensim."

1. Eu i-am spus adevarul, consider ca fiecare om are dreptul sa stie adevarul, as face un pacat daca nu l-as spune. De convins nu ai cum sa convingi pe nimeni, pentru ca e o usa care se deschide din interior, nu din exterior. Dar daca le spunem etrodocsilor ca si cultul lor e la fel de bun cine mai vine la ortodoxie si de ce sa o faca?
2. Eu am dat ce scrie invatatura ortodoxa din Pravila, iar acolo scrie si de adoptarea unei credinte eretice. Din aceasta definitie poate vei intelege ce ti-am tot scris eu in mesaje pana acum. Convertirea la alt cult inseamna lepadarea de ortodoxie, considerata si ca o lepadare de Hristos. Biserica este Trupul lui Hristos.

Va rog sa ma scuzati pentru greseala. Era legat de faptul ca eu condamn bogatia, anume cea nedrept agonisita, si ca prefer saracia relativa, saracia decenta. O spusesem si public si privat.

"Bogăţia,, anume cea nedrept agonisita" e clar ce înseamnă. Sau aproape, pen'că ar trebui să ne lămurim ce înseamnă "nedrept": nedrept că mi se pare mie, sau nedrept că respectivul bogătan a supt sângele poporului?

Dar pe bune dacă înţeleg ce-i aia "saracia decenta".:39:

Nu sint in masura sa va raspund intrebati administratorii acestui forum, ideaia mea este ca daca te primesc in casa la mine nu te apuca sa ma judeci sau mai rau sa ma jignesti ca te dau afara.

Doamna Vasi, "scotianu" pune problema foarte bine.
Cel mai mare rau care exista in Biserica suntem noi insine. Ptr ca daca indrazneste careva sa ne faca o mustrare sarim ca arsi si dam cu el de pamant...in numele si vartutea staturii de crestin.

Cat priveste jignirile, ni le facem noi in sine.Cand noi, ca si ortodocsi dam cu pietre si blamam pe cel pe care Dumnezeu l-a pus si l-a ingaduit sa pastoreasca Biserica sa, numindu-l mason si eretic--auzi ce nebunie, Biserica lui Hristos sa ajunga a fi condusa de masoni si eretici?--, blamam pe cei pe care o intreaga tara ii cinsteste ca sfinti, incercand prin fel si chip sale intinam memoria..iata, asadar, doar o minuscula particica prin care am vrut sa arat ca diavolul lucreaza cu mult mai mult succes prin a dezbina biserica lui Hristos, prin ortodocsi decat prin neortodocsi. asadar, raul cel mare ne vine din interior.

Aşadar, răul cel mare ne vine din interior. - afirmaţi, cu drept cuvânt, după opinia mea părelnică.

Cred că e adevărat ce spuneţi, pentru că în interior sunt văzduhuri cu mult mai populate şi disputate decât pe cerul de deasupra capului,
unde abia dacă se ciocnesc două avioane sau două ciori ameţite odată pe an...:)

Se pare că neglijăm cu putere abisul, cosmosul, tăriile lăuntrice din fiecare om...

(Dacă în psihopatologie ne temem uneori de ceea ce se numeşte "introversie marcată", în lumea ruptă de Biserică sau formal alipită eu mă tem tocmai de contrariu: de extroversia marcată, nesfârşit întreţinută şi foarte febrilă. Printre altele, acest lucru cred că se datorează şi mişcării de luare în derâdere a psihologiilor abisale, care ar fi putut avea rolul de lansator incipient al necredincioşilor către lucrarea duhovnicească de sine, o desţelenire pe urma căreia ar fi putut să prindă mai lesne sămânţa Cuvântului, mai apoi. Dar oamenii, incomodaţi de descoperirile nu prea măgulitoare ale putregaiului interior omenesc, s-au repezit să arunce cu piatra în cercetătorii adâncurilor sufleteşti şi iată urmarea: o lume extrovertă, dăruită cu toată energia atenţională şi volitivă unui spectacol extern tot mai spumos şi mai ruinător pentru omul lăuntric.)

"Saracie decenta" = a avea strictul necesar pentru nevoi de trai sanatos si perfectionare profesionala, nothing more. Capisci? Daca eu am chef sa traiesc modest, cineva isi pierde linistea pe chestia asta? Ma indoiesc.
Prima datorie a unui om, crestin sau nu, religios sau nu, este cunoasterea de sine. Daca nu stiu ca trebuie sa ma opresc cu nazuintele si straduintele la un anume nivel, atunci risc sa imi rup gitul. La figurat, desigur, dar desori se ajunge la implinisrea si a sensului propriu al acestei expresii. Si ar fi aiurea.

Păi tocmai conform definiţiei tale, omul respectiv nu-i deloc sărac. Şi nici decent că doar are tot ce-i trebuie.:21:

Hai braileanule, e logic ce am zis: daca am cum sa ma hranesc, imbrac, sa imi platesc facturi&impozite, si am divaisuri pe care sa imi scriu programele, atunci am strictul necesar, si nu ma intereseaza, de exemplu, sa am masina sau enpse case, sau enspe proprietati, sau maaaari sume de bani, de-a dreptul ametitoare. Ce sa fac eu cu, sa zicem, zece la a sasea euroi? Mi-as trage un server ca lumea, ceva tablete facute la comanda, si restul as da la saraci. Nu sunt nici dendi, nici ghei, sa alerg dupa tzoale, nici afemeiat, sa arunc banii pe curve. Mincarea e mica mea pasiune non-profesionala, dar nu in sensul ca halesc o piata agroalimentara pe saptamina.

dacă ai tot ce îţi trebuie, eşti indecent?
nu este vorba de tot ce vrei, ci de tot ce îţi trebuie.

Uite ca am schimbat avatarul daca asa e vorba,eu nu critic credinciosii catolici si nici nu fac diferenta intre icoane, eu critic pe capii lor care isi fac de cap.(preotii si bishopii catolici). Si da am avut ocazia sa vad si un dosar al unui preot ortodox care a malestat copii, asa ca dracu umbla peste tot.Nu stiu de ce a fost banat Mihnea adevarul e ca in nenumarate rinduri am fost jigniti de un fost ortodox.

Domnul M. Dragomir nu a fost banat, ci a hotărât să se retragă pentru 1 an de pe forum, în semn de solidaritate cu domnul Mihai G care a fost banat.

Măi Teddy tu nu eşti român? Dacă ai tot ce-ţi trebuie nu eşti sărac. Poate modest în comparaţie cu alţii, dar nu sărac decent. Hai să nu inventăm noi aiurea expresii fără logică.

Doamne ajută!
1. M-am referit la diverse ideologii infiltrate, de-a lungul vremii, în creştinism (inclusiv în Ortodoxie), ideologii străine de credinţa creştin-ortodoxă autentică, dar strecurate în gândirea unor credincioşi... Cum? "prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor spre uneltirea rătăcirii", ne-ar răspunde, poate, Sfântul Apostol Pavel.
De exemplu, colegul de forum cu pseudonimul theodor_de_mopsuestia scria că nu mai poate fi creştin şi, între alte argumente, menţiona şi faptul că, în numele credinţei, s-au comis crime şi alte silnicii. De aceea i-am spus că toate acele fapte reprobabile NU pot fi asociate cu creştinismul, ci ţin de anumite ideologii omeneşti ai căror iniţiatori, pentru a se impune, au invocat credinţa creştină în sprijinul opiniilor şi acţiunilor lor.
Dacă, totuşi, insistaţi să menţionez exemple pentru ceea ce consider a fi ideologii infiltrate în mintea unor creştini, aş putea enumera, între multe altele: sincretismul religios specific mişcării New Age, etno-filetismul (condamnat ca erezie la un Sinod panortodox, în anul... cred că 1874, în orice caz în a doua jumătate a sec. al XIX-lea), anumite idei străine de duhul evanghelic despre relaţia lui Dumnezeu cu noi (de exemplu, raportarea la Dumnezeu ca la un Stăpân şi Judecător Care ne-ar contabiliza orice abatere nesemnificativă de la regulile bisericeşti etc) ş. a. Am menţionat aceste exemple nu în funcţie de gravitatea lor, ci în ordinea în care mi-au venit în gând. :)
Alte exemple de idei observabile la mulţi creştini, pe care personal le consider pur omeneşti, fără vreo legătură cu Evanghelia (poate mă înşel...):
a. doar creştinii ortodocşi se vor mântui, toţi ceilalţi semeni ai noştri (semeni pentru care S-a sacrificat Hristos) urmând să meargă în iad (pentru că aşa am stabilit noi);
b. gândirea liberă, simţul critic, voinţa proprie şi imaginaţia sunt de la dracu' şi trebuie numai decât anihilate;
c. copiii morţi nebotezaţi, deşi nu au păcate personale, ratează mântuirea (ca şi cum Hristos n-ar putea face o excepţie în cazul lor, în sensul de a-i mântui fără Sfânta Taină a Botezului, luând în considerare moartea lor prematură şi, mai ales în cazul pruncilor avortaţi, incapacitatea lor de a-şi conştientiza situaţia şi de a se apăra);
d. Biserica este o instituţie divino-umană;
e. învăţătura Bisericii ne mântuieşte (când, în realitate, ne mântuieşte doar Persoana lui Hristos! Învăţătura Bisericii este corectă, revelată, dar nu ne mântuieşte o învăţătură, ci o Persoană, Cel Care a transmis învăţătura);
f. înţelegerea relaţiei cu Dumnezeu în termeni juridici (specifică teologiei catolice şi diferită de perspectiva ortodoxă, care este una terapeutică, nu juridică);
g. ideea că dialogul cu semenii noştri care nu ne împărtăşesc convingerile ar constitui, pentru noi, un pericol spiritual etc.
Am fost obiectivă, menţionând, în lista de idei... proscrise, mai multe idei preluate din dialogurile cu ortodocşii şi doar câteva (poate doar una singură) din alte confesiuni creştine.
În orice caz, cercetând "sine ira et studio", vom observa că toate ideile enumerate mai sus (faptul că Dumnezeu i-ar arunca în iad pe toţi cei care nu gândesc exact ca noi, înţelegerea Bisericii strict în sens instituţional etc etc) sunt clar contrazise de Evanghelie şi de scrierile din epoca Bisericii primare.
Cred că, dacă vom căuta răspunsuri pentru căutările noastre spirituale în istoria primelor trei secole creştine, vom spori duhovniceşte enorm... Citiţi măcar "Canonul Ortodoxiei" de diac. prof. dr. Ioan I. Ică Jr şi-mi veţi înţelege punctul de vedere, veţi înţelege de ce m-am îndrăgostit atât de mult de gândirea primelor generaţii de creştini şi am tendinţa de a verifica orice idee teologică, experienţă duhovnicească etc cu ceea ce ştiu despre gândirea şi viaţa spirituală a acelor creştini.
Cred că cel mai bine mă înţelege Pelerin Spre Răsărit... Am avut noi recent, la un alt topic, o scurtă, dar constructivă discuţie pe această temă. :)
Doamne ajută şi numai bucurii!

Tot pentru Cătălin2
 

Am citit ambele mesaje, dar acum trebuie să fug... Nu voi uita să vă răspund. :)
Doamne ajută!

Iată o postare pe care aş trece-o, elogios, în contul anului, nu al zilei!
O nedumerire, totuşi: în ce sens Biserica nu este divino-umană? Am nevoie de o explicare, te rog frumos. Doamne ajută!

Altă nedumerire: dacă drepţii Vechiului Testament, toată omenirea, era-n iad până la Jertfa Mântuitorului (fiind nevoie ca El să sfărâme porţile iadului), de ce ar trebui să ne aşteptăm la excepţii DUPĂ aceasta? Uităm oare că starea actuală a omului este căzută tocmai păcatului originar? De ce n-ar fi făcut Fiul o excepţie şi ÎNAINTE de întruparea Sa? :39:

Cred ca raspunsul e tot in mesaj. In sensul ca unii privesc Biserica strict institutional. Or Biserica este o comunitate vie alcatuita din membrii care se straduie sa urmeze poruncile lui Hristos, care sunt condusi de aceeasi dragoste si au aceeai idealuri.
Caci ce ar fi Biserica fara credinciosi? Or o institutie poate sa existe chiar daca nu are nici un membru- e suficient un fondator. Pe cand Biserica Lui Hristos este cu mult mai mult decat o institutie ,este o comunitate activa, mereu in cautarea de adevar, o comunitate unita in jurul Jertfei Euharistice.

Ma tem ca n-ati aprofundat sensul Intruparii Mantuitorului.
Apogeul dragostei Domnului este atins tocmai prin Intrupare si respectiv prin Moarte si inviere.
Aceasta dragoste isi avea temei in dorinta de a-l readuce pe om in stare initiala, ba mai mult decat atat de a-l aduce la stare ptr care a fost creatasemanarea cu Dumnezeu.
Ei, aceasta dragoste doreste ca toti oamenii sa se mantuiasca, aceeasta dragoste e cea care stabilestii ca paganii care nu il cunosc pe Hristos vor fi judecati in baza legii morale(deci daca vor fi judecati si vor fi gasiti ca pastratori ai legii morale, din cauza imprejurarilor neavand acces la invatatura de credinta adevarata- vor fi mantuiti). Asadar, daca Domnul da posibilitatea paganilor sa se mantuiasca, doar in baza tinerii legii morale, oare nu cu atat mai mult va mantui pe acele suflete care nu au apucat sa se bucure de lumina zilei, fiind ucisi miseleste de parintii lor?
E drept ca in rai multe lacasuri sunt. Si in functie de vrednicia lor, unii vor sta in mai multa lumina. Dar cei care nu vor lua locurile fruntase, nu inseamna ca nu vor fi in rai.

Lucrurile/ evenimentele din Vt nu se pot compara cu cele din Nt si mai departe tocmai datorita acestui apogeul al dragostei divine concretizat: Intruparea-Moartea si Invierea.

Posibil. Să fiu eu singurul care e aiurea!

Exact; multumesc, Dumitru, ai spus-o cum nu se putea mai limpede.
Dragose, tu esti ami sarac decit Tiriac, eu mai sarac decit tine; un tip dintr-un camin muncitoresc, mai sarac decit mine, iar decit toti, la nivel de saraqcie absoluta, e un aurolac. Cu exceptia ultimului caz, toate sunt saracii/bogatii relative.
De la un programator de elita ma asteptam la o logica mai rapida. :P