Problema este ca religia vine doar cu vorbe,paragrafe si citate din carti.
Eu vreau si fapte iar decand m-am nascut nu am vazut si eu o minune,sau cand m-am rugat nu am primit nicidecum ce mi-am dorit,si ce mi-am dorit a fost sa ma vindec de boala mea de inima ca sa pot sa-i ajut pe cei din jur, dar se pare ca nu am primit deloc ajutor.

Religia e doar teorie dar degeaba teorie cand practica e la pamant sa zic asa.

Si poate nu cred in Dumnezeu asa mult cum o faceti voi sau poate nu cred deloc,dar care este diferenta intre voi care credeti si noi care nu credem?va zic eu ca niciuna,daca ne luam dupa religie,biserica,preoti etc pai deja suntem plini de pacate indiferent daca noi credem sau nu credem.
Iar faptul ca sunt necredincios nu inseamna neaparat ca-s o persoana rea,sunt la fel ca voi numai ca nu sunt convins de existenta unei alte lumi.

App. o alta greseala este de sarbatori de Sf. Nicolae,Craciun si Paste cand copii sunt mintiti de catre parinti ca vine mosul si iepurasul si aduce cadouri.( din cate stiu eu parca minciuna este considerat un pacat ).Poate daca parintii spuneau copiilor ca de Sf. Neculai,Craciun si Paste se obisnuieste sa se dea cadouri ar fi fost alta poveste,dar asa copii is mintiti ca vine cutare cutare lasa cadouri iar cand se fac mari afla ca defapt nu vine nimeni si totul este o mica pacaleala/istorioara, dupa le mai zici si de Dumnezeu apoi or sa rada de tine in fata si or sa'ti zica m-ai mintit cat am fost mic dar acum am crescut deja nu te mai cred.

pentru ca omul n-are raspuns la toate intrebarile ,e limitat in cunostinte si nu poate spune ce se intampla nici cu el personal intr-o buna zi,de aceea alege varianta credintei intr-un dumnezeu sau intr-o constiinta universala care o depaseste pe a lui.Dumnezeu se spune ca a vorbit si cu primii oameni pe care ia creat si de atunci a pastrat aceasta legatura.,,in varianta crestina,,si e mai normal sa crezi in Dumnezeu decat sa nu crezi..si iata un ex pe care cred ca-l stii stateau doi prieteni si priveau cerul si unul era credincios si celalalt nu,cel credincios spune:ce minunata e creatia lui Dumnezeu toate astrele au drumul lor-miscari de rotatie etc...-au legile lor ,ar trebui sa existe si unul care a dat legile..la care cel necredincios rasp:la intamplare.a doua zi credinciosul a facut un minisistem solar din bile si sarma si prietenul lui vede si spune :mama ce faina lucrare,cine a facut-o??la care credinciosul rasp:esti nebun?la intamplare au sarit aici....si nu exista comparatie intre astre si niste fiare...e absurd sa nu crezi intr-un dumnezeu constient si rational dar ii pot intelege pe cei ce nu cred caci multi ani n-am crezut nici eu

Mancam pentru ca ne este foame. Credem in Dumnezeu pentru ca este potrivit firii sa se hraneasca cu Creatorul ei. Omul pentru acest lucru a fost creat, sa se impartaseasca de Dumnezeu pana la asemanarea cu El. Si dupa cum nu mai dorim sa mancam atunci cand murim, tot asa se intampla si cu cel mort sufleteste, nu mai cauta sa manance Trupul Domnului. Dar daca din moartea trupeasca nu vom fi ridicati decat la invierea de apoi, din cea sufleteasca ridicarea se poate petrece in orice clipa din aceasta viata.

da!
 

Excelent spus! Mi-a placut, adevarat! "Sa-i nastem!"

Nicolae44 pot sa zic ca sunt multumit de raspunsul tau,adica sunt argumente cat de cat logice si convingatoare, iar faptul ca nici tu nu ai crezut o perioada este oarecum de ajutor deoarece dupa cum ai spus si tu ne poti intelege mai bine pe cei ce nu credem.Oricum eu nu sunt necredincios in totalitate eu sunt prins doar undeva la mijloc intre stiinta si religie si incerc sa ma lamuresc de anumite lucruri sa ma conving cu adevarat de existenta lui Dumnezeu.
Eu inteleg ca e vorba de spiritualitate doar ca eu ma leg de mici "pasaje" ale religiei sa inteleg cum merg lucrurile,un exemplu ar fi cei cu handicap pentru ca vroiam sa vad unde este ratiunea,o alta problema ar fi toate religiile din lume cu diferite traditii ( spre exemplu nativii americani unde ei aveau religia lor, spiritele lor,bizonul alb etc,iar dupa vin cei albi si incearca cu tarie sa-i crestineze,e ca si cum ar veni cei cu sectele lor la noi,va dati seama pentru oamenii astia ce a inseamnat asta,pur si simplu le-a zdruncinat religia) Nicolae sper c atu sa intelegi ce vreau a zic cu toate astea. :)

Acum daca-mi dati voie sa va citez o mica istorioara din mitologia Lakota,cea care a adus indienilor Pipa Sacra.

<< In vremurile de demult, istorisesc povestitorii Lakota, doi tineri vanatori au plecat sa vaneze bizoni.Zile la rand n-au vanat nimic cand,deodata,vazura venind inaintea lor o femeie tare frumoasa.Era imbracata intr-o piele de bizon alb si purta un sac cu baiera petrecut peste umar.Unul din vanatori, vazand-o asa frumoasa, vru sa o aiba.Dar nici nu s-a apropiat bine de ea, ca s-a preschimbat pe loc intr-o gramajoara de oase.Celalalt vanator pricepu atunci ca avea de-a face cu un Spirit foarte puternic si o conduse cu toata cinstea pana in tabara lui.Acolo, femeia cea obisnuita le darui o pipa cu vatra facuta din piatra rosie si le arata cum s-o foloseasca.

" Sa nu uitati niciodata ca pipa aceasta e sacra.Ea va fi cu voi pana la sfarsitul veacurilor.Vor fi patru epoci diferite.Va las acum, insa voi veghea asupra voastra in toate cele patru epoci si ma voi intoarce la sfarsitul veacurilor."

Pe urma puse lucrul la loc in sac si-l inmana capeteniei.Apoi se indeparta si se preschimba intr-un bizon alb care se topi in Prerie.
Pipa a fost pastrata din generatie in generatie de catre o familie aleasa anume.Pastratorul actual se numeste Arvol Looking Horse.El o pazeste cu strasnicie si locuieste in rezervatia Cheyenne River ( Dakota de Sud ). >>

Acum eu vreau sa va intreb pe cei de pe acest topic/forum cati dintre voi crede aceasta poveste?
Vreau sa aud parerea voastra apoi am sa va zic si parerea misionarilor.

P.S. Inteleg ca ce am scris eu n-are legatura cu topicul acesta dar intr-un fel pentru mine are, este vorba de religii.

Bun,asta este o parere foarte buna, uite si versiunea misionarilor.

" Misionarii,cei care i-au crestinat pe indieni, povestesc ca bizonul-femela alb nu era alta decat Fecioara Maria,cat priveste pipa sacra a indienilor,ea este pesemne o reprezentare a lui Hristos!"

Ideea este urmatoare,mai toate natiile de oameni au avut si probabil inca au zeii lor proprii si fiecare isi sustine propria varianta si religie si de aceea am ajuns sa cred ca totul pare o inventie care mai nou si preotii din ziua de azi sa mai faca cate un ban sau vba aia "spalare de creier" tu le arati pe unde iar ei te vor urma.
Inca din antichitate erau preoti care shantajau si se imbracau in aur,defapt si acum se mai practica purtarea hainelor stralucitoare.

Mai este si povestea razboinicei frantuzoaice Ioana d'Arc (Ferioara din Orleans) se spunea ca auzea voci ale celor sfinti si datorita acestor voci ea a purtat multe batalii si a iesit invingatoare,iar din cate stiu eu aceste batalii se lasau cu varsare de sange si morti.( nu cred ca cineva sfant ar fi d'acord cu aceste crime indiferent de situatie,asta ar incalca decalogul daca nu ma insel).

Sunteti sigur ca asta le-au spus misionarii crestini sau asa au asociat ei(indienii), in cultura populara? Tot ce-i posibil ca tribul sa fi dezvoltat un "crestinism popular", diferit de cel al Bisericii, asa cum exista si la noi, pe care Eliade il numeste "crestinism cosmic", doar in imaginarul popular romanesc exista numeroase elemente crestine intr-un scenariu necrestin, mostenit din substratul greco-roman si daco-getic ce s-au succedat. De exemplu, avem povestiri in care Sfanta Vineri , ce e o adaptare locala a zeite Venera e asociata cu Sfanta Paraschiva, avem povestiri legate de Maica Domnului s.a.m.d

Bun si toate aceste povestiri cu timpul probabil au fost modificate,amestecate,dezvoltate si asa au aparut tot felul de povesti cu si despre Dumnezeu, precum o idee de imbunatatii productia intr-o afacere,cineva vine cu o idee,mai vine cineva si uite asa se combina,se dezvolta si ajung dupa sa creeze acel ceva. :)

Uitati aici un mic exemplu cu bradul de craciun,are atatea semnificatii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pom_de_Cr%C4%83ciun

Citat:

În prealabil postat de Arktinen Susi (Post 443764) Bun si toate aceste povestiri cu timpul probabil au fost modificate,amestecate,dezvoltate si asa au aparut tot felul de povesti cu si despre Dumnezeu, precum o idee de imbunatatii productia intr-o afacere,cineva vine cu o idee,mai vine cineva si uite asa se combina,se dezvolta si ajung dupa sa creeze acel ceva.

Dincolo de aceste povestiri, exista insa realitatea pe care o puteti cunoaste raspunzand la intrebarea “de ce?” si la “cum?”. Intrebarea “de ce?” va cupleaza la realitatea nevazuta, intrebarea “cum?” la oglindirea acesteia in lumea vazuta.

"De ce" ce si "cum" ce?
Demulte ori mi-am pus intrebari simple ca acestea si nu am gasit raspunsuri la ele.
Sunt asa multe superstitii ca nici nu stiu ce sa mai cred,povesti cu fantome (sufletele care nu-si gasesc linistea),strigoi (care defapt nu exista),extraterestrii in care oamenii de religie zic ca nu exista (iar aici eu zic asa de ce existenta acestor fiinte terestre ar fi imposibila din moment ce este posibila existenta unei forte marete precum a lui Dumnezeu,dc extraterestrii n-ar exista daca Dumnezeu exista?)

Dar v-aţi pus întrebările care nu trebuie, şi probabil că şi răspunsurile le-aţi căutat unde nu trebuie.

Ce vă privesc pe d-vs, din punct de vedere religios, problemele strigoilor, fantomelor, extratereştrilor ?

Ar trebui să vă întrebaţi alte chestiuni, mai simple, mai clare şi infinit mai importante - ce sunt eu ? ce trebuie să fac eu ? fac eu ce trebuie să fac ? sunt răspunzător în faţa cuiva ? datorez ceva cuiva ? aştept ceva de undeva, şi dacă da, ce anume şi de unde (de la cine) anume ?

In c ema privesc toate aceste "creaturi" este pentru ca ii aud pe multi ca ba au trait expriente cua sa ceva si demutle ori ma contraziceam ca ori baga vrajeli ori le juca iamginatia feste,cat despre extraterestrii am zis doar daca este posibila existenta lui Dumnezeu de ce ar fi imposibila existenta a unor fiinte din afara planetei,la urma urmei universul este infinit,voi chiar credeti ca am fi singurii din univers?

Cat despre intrebarile cine sunt,de unde vin si care e scopul meu? exact acest tip de intrebari mi le-am tot pus.
Si simplu sunt om,vin din doua persoane care raspund al numele de tata si mama asa cum venim toti chiar si animalele au acest proces de inmultire si aici am sa fac o mica paranteza (de ce toate fiintele se inmultesc si sunt nascute asemanator cu procesul notru,al oamenilor?Dumnezeu parca poruncise nasterea in chinuri doar femeii nu si animalelor), scopul meu este acela de a nu fi ca toti ceilalti si de datorat nu cred ca datorez nimic nimanui, decat parintilor mei care si-au indeplinit sarcina de adevarati parinti.

Foarte bine. Dar sper că sunteţi atunci de acord că nici alţii nu vă datorează ceva dumneavoastră, corect ?

De exemplu, dacă ar fi să ne întâlnim pe stradă, iar eu m-aş hotărî să vă scuip în faţă, să vă dau cu spray lacrimogen, şi să plec cu banii dumneavoastră (sau, poate, să vă rup un deget de la mână, ca să mă distrez), aţi putea să fiţi supărat ? Doar nu datorez nimic nimănui, nici aproapelui iubire, nici legii respect...

Daca m-ai injura probabil as trece cu vederea depinde de starea care o am,daca mi-ai rupe un deget poate as fi nervos si te-ash lua la fuga :)),daca m-ai scuipa probabil tot te-ash lua la fuga dar nu ti-ash face nimic poate doar cere o explicatie-doua,iar in ce priveste sa urasc,eu nu pot sa urasc,poate urasc pe cineva pe moment dar nu-s genul sa poarte pica pe cineva,vezi fiecare gandeste si actioneaza dupa mentalitatea lui e in ADN asta,fiecare mosteneste pe cineva,daca tatal meu ar fi fost un criminal probabil as fi avut si eu tentative de genul pentru ca asta e adn-ul,unele persoane se nasc cu temperament agresiv altele pasnic,altele sutn prinse la mijloc.
Asa e si cu relatia de cuplu,degeaba ziceti voi ca a zis Dumenzeu sa ne casatorim sa facem copii si ca e rau sa divortzezi,va-ti gandit defapt ce este iubirea?de unde vine?nu din inima ci din creier,iubirea e un sentiment,mie azi imi place o persoana dar maine poate nu voi mai simti nimic pentru ea,pentru ca dragoste cu sila nu se poate asa ca nu are rost sa incerci sa simti ceva pentru ea daca corpul tau nu se simte atras de acea persoana si sa ma corectati daca gresesc,dar totul pleaca din creier.(frica,iubire,frig,caldura etc).
Cum se face ca pe lumea asta exista virusi,bacterii,cu ce scop au fost create de Dumnezeu?totul duce intr-un fel la o pura intamplare si o evolutie.
Poate da e posibil sa ma insel si sa scap anumite amanunte deoarece este adevarat nu am cum sa demonstrez inexistenta lui Dumnezeu poate exista, dar nici voi nu-i puteti dovedi existenta, poate ambele tabere gresim sau ambele avem un gram de adevar in ce zicem.Oricum ar fi eu va multumesc pentru efortul vostru de a-mi raspunde la intrebari,pentru mine inseamna enorm si va multumesc.

P.S. puteti sa va adresati cu pronume personal la adresa persoanei mele daca doriti,depinde cum va este mai usor :P

intr-adevar esti pe o cale buna ,a cautarilor, a framantarilor si ceea ce e important vorbesti sincer, deshis si vei capata raspunsuri si credinta adica capacitatea de a le crede.imi amintesc ca inainte de a-L crede pe Dumnezeu ma suiam pe acoperis si stateam cu ochii la stele si vorbeam cu cineva ziceam nu mai stiu exact cum dar vroiam sa mi-i se descopere cum ar veni seful extraterestrilor.eram convins ca exista o ratiune mai superioara omului care ne ghideaza sau doar ne observa macar.cautam raspunsuri.si credeam ca ma poate auzi acea fiinta sau fiinte.mii au vazut ozn-uri si sa crezi, sa stii realitatea e un mare privilegiu.pe timpul lui Ceausescu la stiri ne arata daca va amintiti ce greu o duceau copiii din Africa asta ca sa vedem ce bine o duceam noi fata de ei.plangeam cand vedeam si ziceam ca un Dumnezeu Atotputernic daca ar fi existat n-ar fi ingaduit aceste chinuri.cand l-am cunoscut pe Dumnezeu, curios ca m-am cunoscut pe mine si atunci a inceput aventura adavarata a credintei ,o viata noua

Tu cum l-ai cunoscut pe Dumnezeu,sau cum iti dai seama ca ai ajuns sa-l cunosti si ca exista?
uite daca e imi poti da add arktinen_susi@yahoo.com sa vbim mai amanuntit asta daca ai timp,chiar imi place felul tau de a explica,e plin de logica si sens.

multumesc de adresa .e ciudat si interesant totodata .sincer sa zic erau multe in capul meu atunci cugetarile studiile,framantarile,nu mai credeam in sfintenia nimanui(mai ales a fetelor)si probabil toate au avut partea lor de orientare.dar cel mai mult cred ca a fost urm.fapt:vroiam sa-mi iau viata...dar de ce? de nebun. imi dau lacrimile acum cand ma gandesc..unii se omoara pt o iubita sau iubit cei mai multi de fapt,altii pt ca le-au esuat afacerile dar eu pt ca nu mai vroiam sa muncesc.era o injosire pt mine.am avut mari probleme.si in armata nu m-am omorat doar pt faptul ca eram hotarat sa mai omor cativa inaintea sinuciderii...dar nebunia s-a mai ameliorat .....m-am gandit, deci rationam ca oricum o sa mor intr-o zi, e singurul lucru de care orice om e foarte sigur ca se va intampla, numai nu stie cand si cum si gandul sau frica poate la ce e dupa viata asta m-a facut sa caut sa stiu intai si dupaia sa ma omor sa vad daca ajung bine dincolo...si am inceput cautarile ...lipsa informatiei exacte te poate face sa crezi eronat despre cineva...in armata venise un misionar la un coleg si m-a vazut pe mine si a intrebat cine sunt?colegu i-a zis lasa-l ca-i nebun....dar misionaru a zis ca nebunii sunt specialitatea lui si pot sa afirm ca atunci in urma dialogului am crezut in existenta istorica a celui ce-si zice Isus despre care vorbeau toti in slujbe sarbatori.desi eram contrariat cum ??daca asta a fost asa bun de ce urmasii Lui sunt asa de rai?

Da,mai toti au probleme din iubire si eu am patit sa iubesc mult o persoana si acum o iubesc cu toate ca am mai injurato de nervi ca m'a lasat pt altul,eram chiar foarte nervos si suparat si am stat si m-am gandit ca nu e sfarsitul,n-are rost sa fiu trist o viata intreaga din cauza unei persoane pentru ca defapt nu m-am nascut sa stau dupa fundul uneia si nici alta nu s-a nascut sa stea dupa fundul meu si am stat si m-am gandit chiar foarte bine de ce sa fiu trist cand am prieteni si familie care chiar tin la mine dar cel mai mult m-a linistit gandul acela c ain lume unii n-au maini,picioare,sau probabil au parintii morti dar in ciuda acestor tragedii ei totusi stius a zambeasca iar asta m-a facut mai puternic si desi nu cred asa mult in lumea de apoi totusi asta nu ma opreste sa nu ma gandesc la cei din jur si sa doresc sa-i ajut.
Am observat ca atunci cand intrebi pe cineva daca e credincios el zice ca da,dar cand vine vorba de moarte nu stie pe unde sa mai fuga sa nu moara,iar pe lang asta am mai observat ca cei credinciosi pacatuiesc de 2x mai mult decat ateii si/sau rockerii etc,deoarece acesti"credinciosi" nu fac nimic altceva decat sa ii judece pe cei ce nu cred sau pe cei ce asculta rock facandu'i satanisti si toate cele si ma enerveaza ca nu'si vad de ale lor si nu dau bun exemplu de credincios aa poate ne'ar face si pe noi sa credem.
Eu recunosc pacatuiesc ca orice om dar deoarece nu am credinta mare tot ce fac eu nu consider pacat si daca ar fi sa consider pacat ceva din ceea ce fac atunci probabil as fi lipsit de pacat deoarece pentru mine pacatul inseamna sa vrei sa faci rau cuiva,sa faci rau cu intentie asta e pacatul pentru mine nu ceea ce scrie in biblie,ce facem noi facem cu un scop,pana si criminalii omoara cu un scop.
Vezi tu aici e ca la scoala,fiecare "profesor" isi sustine doar ideea lui principala ii pasa doar de "materia" lui nu si de altele,adica medicii merg pe principiul lor,preotii pe a lor,oamenii de stiinta pe a lor si asa mai departe,fiecare tinde sa aiba dreptate fie ca e sau nu asa. :P
Daca ar fi dupa religie ar trebui sa ne inchinam doar lui Dumnezeu si sa ascultam numai muzica bisericeasca asta din punctul lor de vedere,dar suntem fel si fel de oameni cu ganduri si gusturi diferite,poate unul e mai fericit sa creada si sa se inchine lui Dumnezeu,pe mine ma incanta mai mult faptul de a calatori si de a-mi face prieteni in toata lumea,de la nativi americani pana la japonezi sunt fel si fel de scopuri pe lume,dac anu le facem acum,atunci cand,visurile nu sunt degeaba,fiecare are o dorinta iar viata e prea scurta ca sa nu le traim,vedeti nu doar religia conteaza pe lumea asta,asta se intampal cand nu vezi dincolo de deceptii sunt fel si fel de lucruri la care nu stam sa ne gandim si nu le luam in calcul,Dumnezeu poate da este bun,dar de ce vede pacat aproape in tot in ceea ce facem?de la fapte pana la gand,repet pacatul ar trebui sa fie acele fapte care le faci cu rea intentie,de exemplu vine unu peste tine in casa cu un pistol tu te panichezi si de frica ii arunci cu ceva in cap si-l omori atunci cazul asat devine pacat,dar tu ai omorat fara sa vrei.

D'aia, ca asa trebe.:37:

Nice one, asta este explicatia si solutia tuturor intrebarilor si problemelor,cred ca nimeni n-o putea spune mai bine.

Aruncati doar o privire http://www.peteava.ro/id-695613-prah...ria-episodul-1