Nu mă consider mai presus de nimeni şi de nimic. Nici nu mă bat cu pumnul în piept că eu sunt mai nu ştiu cum decât alţii. Dar mă cunosc bine. Ştiu de ce sunt în stare. În plus, sunt într-o căsnicie fericită, am doi copii... Nu mă gândesc eu la aşa ceva.

Decat sa va mancati nervii si vremea 20 de ani, nu era mai simplu si mai sanatos, sa va vedeti de drum? Daca adulterul este pe locul 5, pe locul 1 mi-e si groaza sa ma gandesc ce se afla...Si ma abtin sa dau cu presupusul...

Da, pentru ca este contextul de asa natura incat o persoana decenta se poate comporta decent.

Dar masura adevaratei virtuti este atunci cand intr-un context "indecent" te poti purta decent sau chiar supradecent, incat cei din jur care stiu doar de "iti dau un mar daca imi dai un mar sau poate chiar doua" ar zice ca esti fraier(a).

Iar contextele, de cele mai multe ori nu depind de noi, mai ales ca stie diavolul cand unde si cum sa-si vare coada.

Cunosti situatia sub aspectul enuntat de mine ca sa poti arata ca nu este asa?
Sau ai ramas doar fascinata exclusiv de scena de la tribunal incat alte aspecte nu te mai intereseaza?

Poate ai observat ca spre deosebire de altii eu nu zic "eu asa as face, asa as drege, luati-ma de exemplu".
Am spus cum vad lucrurile dpdv spiritual.
De la teorie la practica e o cale lunga si poat ai observat ca am sfatuit si pe altii sa nu se supraestimeze.

Pai vezi. Poate stii si povestea cu socrate care i-a varsat nevasta apa in cap.
Si ce a zis dupa.

Nu e normal, e supranormal.
Cei care tind spre normalitatea conventionala sfarsesc in (sub)mediocritate spirituala.

Dar oare face si ea la fel?
Lipsa iubirii si a raspectului exista doar in momentul in care unul pune mana pe bata sau ridica palma?

Da, ai dreptate, poate ...
Ce usor ne grabim cu (pre)judecatile..

Nu m-am dat ca exemplu imi spuneam doar parerea. Dupa cum am scris ce e in sufletul fiecaruia doar el stie. Unii pot trece usor peste un necaz care pe altii ii darama. Pe mine adulterul nu m-ar darama, marturisesc sincer.
Pe langa necazurile pe care le-am avut asta mi s-ar parea Pepsi.

Pai tocmai Aline, lasa teoria( ca practica ne omoara) si spune concret : ai accepta sau nu adulterul si bataia?DA sau NU?Nu te mai eschiva si vorbeste despre cum ai face TU (nu dupa cum ar trebui dpdv spiritual), asa cum am facut toti pe acest thread!

Ca daca vrei iti tin si eu o teorie dpdv spiritual despre cum ar trebui sa iertam un adulter si o bataie crancena, de te las cu gura cascata! Dar hai sa fim sinceri si sa vorbim fapte nu vorbe!

Vezi tu, daca ar fi posibil sa ne luam unii dupa altii si asa sa ne gasim mantuirea, atunci Dumnezeu n-ar mai fi venit sa se jertfeasca pentru noi. S-au s-ar fi jertfit tot un om ca si noi, plin de patimi, pacate, orgolii, ambitii desarte..
Si ghici unde am fi ajuns?

Serios? Fa-o, sa vedem cat de convingatoare esti.
Chiar sunt curios ce argumente ai putea aduce in acest sens.

Pai atunci cand ierti din inima, E FIRESC sa nu mai existe frustrari, resentimente, reprosuri, ura, etc..acest "fenomen" NU SE NUMESTE SACRIFICIU!

Te eschivezi in continuare..

Pe locul 1,2,3 si 4 se afla acelasi necaz. Nu e ceea ce va imaginati

Prin sacrificiu înţeleg a renunţa la tine din iubire pentru cineva. În cazul de faţă, a renunţa la viaţa intimă cu soţul, care e oricum compromisă, din iubire pentru copii. Îl (o) ierţi, dar asta nu înseamnă că ceva nu s-a pierdut iremediabil. Accepţi, însă, să trăieşti fără ceea ce ai pierdut pentru că ai copii care te iubesc şi pe care îi iubeşti, şi nu vrei să îi lipseşti de tine. Dacă poţi face asta din toată inima, nu rămân resentimente. Însă tot sacrificiu se cheamă, pentru că implică şi o durere pe care ţi-o asumi.

Te eschivezi sa pricepi :)

Ok! Nu mai comentez, că nu vreau să depăşesc limita bunului-simţ. Fiecare cu limitele şi demnitatea sa!

Eu nu inteleg un astfel de comportament...A ramane cica pentru copii, alaturi de un om care te-a tradat, pentru mine este de neimaginat..eu n-as putea sa dorm cu sarpele in casa...

Eu inteleg conceptul,adica sacrificiul unei femei care isi calca in picioare satisfactiile personale,nu se pune pe ea in centrul existentei ci pe copii,de aici rezultand si vietuirea langa un barbat cu care nu mai are aproape nimic de impartit,decat poate niste amintiri.
Sunt oameni si oameni,vedem f bine si aici pe forum,explicatiile sunt diverse,cazurile sunt diverse.

Sunt situatii in care tocmai lipsa de atentie,dragoste si comunicarea defectuoasa conduc spre relatii extraconjugale,deci cealalta jumatate nu este chiar nevinovata de starea de boala a cuplului!Aproape intodeauna intervin conflicte emotionale intre parteneri care-i determina sa caute alinare si intelegere la altii;sunt mult mai putine povestile cu libidinosi si obsedati sexual care umbla dupa cantitate.

Totusi am o dilema:cei care inca locuiesc impreuna de dragul copiiilor desi au o viata separata,oare mimeaza atat de bine caracteristicile unui cuplu fericit?Daca nu mimeaza si au activitati separate,oare modelul de"cuplu" pe care copiii il au in fata ochilor nu le va afecta conceptiile de viitor cu privire la cuplu/casatorie?

Cineva mi-a spus odata despre tatal sau rau"este de doua ori mai dureros faptul ca este tatal meu natural,as fi fost mai linistita daca stiam ca este vitreg,caci ar fi fost firesc sa fie rau".

''iertati-va unul pe altul asa cum v-a iertat si Dumnezeu 'n Hristos"
 

''Niciodata sa nu dai sfat nimanui, pana cand nu l-ai trait tu! Cel ce da' sfat, dar el nu l-a trait,este ca izvorul de apa pictat pe perete. Iar cel care vorbeste din experienta sa, seamana cu un izvor de apa vie!'' pr.Cleopa Ilie
...Urmarile unei vieti pacatoase sunt: orbirea mintii, inasprirea, nesimtirea inimii.Daca' la 55 de ani, sufletul femeii inca' mai alerga' dupa' cele lumesti (casnicia!?)...atunci se prea poate sa' fi auzit de Hristos si patimile Sale,doar intr-un mod confortabil.Oare daca' afara' ploua'...nu cumva e mai bine sa' stau in casa' si sa' ma rog la Dumnezeu,decat sa' ma amagesc cu intrebarea..Da!!? de ce ploua tocmai pe strada mea. Doamna,poate ar trebui sa' gaseasca modul de "supravietuire" in...Dumnezeu.Daca'-i pasa' de sufletul sotului atunci sa' lupte pt. mantuirea acelui suflet...daca'i pasa doar de ce simte trupeste(inseland te inseli pe tine),atunci sa' stea in rugaciune mai mult,pt.ca' : ''Mintea se inseala si adevarul se fura de prea multa dragoste si prea multa ura!''sf.Grigorie Teologul
...dar sa' nu uitam: "Nimic nu poate modela mai bine sufletul unui barbat, decât femeia de lânga el"sf.Sfântul IoanGdA

''Fara har, sufletul e asemenea unui dobitoc.'' Siluan Athonitul
 

''Cea mai inalta lucrare a mintii este neobisnuit de simpla; pentru capatarea ei ai nevoie decat de simplitate si credinta de copil. Dar noi ne-am facut atat de complicati incat tocmai aceasta simplitate este de neatins, de neajuns. Noi vrem sa fim mai destepti, vrem sa-i dam viata eului nostru, nu suferim lepadarea de sine nu, nu vrem sa lucram cu credinta.'' Sf. Ignatie Briancianinov

Arh.Arsenie Papacioc a spus :" merg catre indrazneala si afirm..ce ne-am face noi fara' dracul", si aceasta a fost o complectare la intrebarea unuia ca era chinuit de cel "rosu"

exista intrebarea : de ce!?...sa' fie raspnsul " Daruind vei dobandi ''
"Am vazut pe multi oameni cazand in pacat din pricina vorbelor lor, insa aproape pe nimeni din pricina tacerii" Sf.Ambrozie

Draga mea, pai asa si eu inteleg conceptul..Dar numai conceptul:-)Din pacate multe familii exista in acest grad de eroare..De parca acel barbat ar fi ultimul de pe fata pamantului sau o existenta fara un barbat alaturi ar fi o dezastru total..

Foarte corect! Subscriu!:-)

Eeei vezi, aici e tragedia pe care o ignora adeptii acestei solutii. Asa cum am mai spus pe acest thread, NIMENI nu poate juca teatru perfect.Sa mimezi o viata de cuplu fericita este imposibil.Pentru ca dincolo de cuvinte si de atitudine, copiii simt armonia/dizarmonia si echilibrul/dezechilibrul din familie.

Degeaba zambesti sotului/sotiei daca iti vine sa ii crapi capul pentu ca iti revine obsesiv in minte tradarea lui/ei.
Copiii vor fi VICTIMELE acestei alegeri gresite .Degeaba spun unii si altii diverse motive, ca singurul motiv care genereaza un astfel de comportament este LIPSA DE DEMNITATE prin faptul ca accepti sa fii carpa de sters pe jos .Am intrebat multe familii in aceasta situatie motivul pe care il au sa ramana intr-o astfel de casatorie, pentru ca eu nu inteleg fenomenul.Mi s-a raspuns invariabil: "pt copii.."..si era o tensiune la ei in casa de se ofileau si florile-n ghiveci..Dincolo de justificarea "pentru copii", cei la care ma refer mai au si alte explicatii " pai ce o sa spuna lumea/ pai din cauza banilor ca n-o sa mai descurc financiar/ lasa ca toti inseala dar nu toti sunt prinsi, etc"..Varii motive pentru a-si justifica in fata lumii, NEPUTINTA de a spune STOP unei casnicii ratate! Se imbata cu apa rece ca sunt niste eroi ca raman si indura umilinte si mizerii in familie, cand de fapt erou e cel care infrunta situatia si spune STOP JOC!

Spune Hristos că după o anumită vârstă nu ne putem căsători? Că nu-nţeleg. Nu cred că alerga după cele lumeşti, alea le putea găsi şi fără căsnicie. Probabil voia să nu îmbătrânească singură, să aibă pe cineva alături, ca să-i împărtăşească fericirile, tristeţile, dezamăgirile, succesele etc.

Dar dacă e să ne luăm după logica ta, de ce nu i-o aplicăm şi bărbatului? Până la urmă, el are aceeaşi vârstă şi după cum se vede, caută mai mult "cele lumeşti" decât femeia. Sau el e o excepţie pentru că e .... macho? :)

Unul din scopurile casatoriei este nasterea de prunci; dupa o varsta nu se mai poate... e valabil si pentru barbati, nu doar pentru femei.

Da, unul din scopurile căsniciei. Dacă o femeie nu se căsătoreşte până la 30 şi ceva de ani, moment în care se consideră prea bătrână pentru a mai face copii, nu mai are voie nici să se căsătorească?

Trebuie sa te contrazic!!Si gandurile pot fi controlate,exista metode.

Uimeşte-mă!

Un sfat cu adevarat intelept il poti gasi la un duhovnic. Depinde cum vrei sa privesti lucrurile: lumeste sau duhovniceste. Dupa judecata lumeasca, daca nu te respecta, ii aplici regulamentul si gata, te desparti de el. Daca, insa, te-ai hotarat sa-l ajuti sa se mantuiasca si el, atunci folosesti prilejul pentru a te apropia de Dumnezeu.

Sfanta Iuliana, dupa ce a nascut 13 copii, a dus o viata in curatie alaturi de sotul ei. La 55 de ani, fireste, nu esti batrana, dar nici tanara. Daca vrei sa te apropii mai mult de Dumnezeu, poti sa consideri ca acesta e pacatul lui si atat. Condu-l spre mantuire, daca n-ai si alte motive de divort. Fiecare om are si o cruce de dus, nu numai placeri. Duhul desfranarii este un duh rau, iar el fiind mai slab, nu-i poate sta impotriva. Roaga-te pentru el, daca il iubesti. Oricine poate cadea in aceasta ispita. Roaga-te lui Dumnezeu sa te ajute sa procedezi asa cum iti este de folos (mai ales duhovniceste).

Acatistul Sfintei Iuliana din Lazarevo

Acatistul Sfintei Maria Egipteanca

Nu ai auzit de meditatie,de vidul mental?Nu cred ca se cuvine sa dau tehnici pe acest forum ca o sa mi pun pe alti in cap.

"Cel ce crede, se teme si cel ce se teme,se trezeste'' sf.Maxim
 

amuzant!!...iar cu machho>>Tu ai zis, stii vorba aia din noul testament.Vezi tu "papusa' " eu nu ma' refeream ca' femeia nu se poate casatori sau sa' fie lipsita' de companie la batranete,dar...citeste mata, din epistolele Sf.Apostol Pavel, si vei gasi toate explicatiile.Numele meu este Marius, si acest machho ,nu vine de la macho!!,cum Tu ai zis,vine din alta' directie, dar precum se vede 'polenul' este perceput de simturile noastre,precum noi vrem. DA, Hristos spune asa : "lasa' mortii sa'-si ingroape mortii'' sai ... si mai spune" cel ce vrea sa' vina' dupa' Mine,sa'-si ia crucea sa..etc"poate asta este crucea respectivei doamne,ori sa' lupte pt. ai salva sufletul sotului,ori sa' mearga' cu aceasta' cruce,multumindu-i Bunului Dumnezeu pt. ea. Vezi tu draguta,eu vorbesc din ale mele, sunt vaduv de 3 ani si .... se poate.Se poate numai daca' nu cauti ale tale,se poate daca' cauti duh sfant si se poate daca' te lasi pe mana Domnului.La 38 de ani,poate nu e chiar usor sa' ramai vaduv si cu copii,dar...Multumesc Domnului ca' i-a dat numelui meu, o alta' forma' de....machHo.( nu mi-am permis sa' folosesc al doilea h,mai mare decat poate duce capul meu. Doamne ajuta'.
"Am vazut pe multi oameni cazand in pacat din pricina vorbelor lor, insa aproape pe nimeni din pricina tacerii". Sfantul Ambrozie

"Cel ce crede, se teme si cel ce se teme,se trezeste'' sf.Maxim
 

undeva..de demult,s-a spus : " ceea ce Dumnezeu a legat,omul sa' nu dezlege"
...este normal sa' fie greu de perceput acest "mesaj",cand omul cauta' sa'-si dezvolte propriul "management" ,propria constructie.Nu e vina ta,Melissa!?, nu e vina mea!?...dar daca' unul din noi se schimba', atunci peste generatii(daca' Domnul da' viata' mai departe)...omul,sau mai bine zis Omul, va strange egoismul sau cu acest "eu nu inteleg, eu nu vad unde e problema, eu nu a-si putea ..etc". Poate,asa cum spun parintii nostri traitori in Hristos, tocmai acest "eu"...ne departeaza' de Hristos, de Dumnezeu,care...a spus "EU sunt CEL ce sunt".
Hai, sa' vedem si din alte "forme", uite deja avem tehnologie HD.Hai!!..sa' vedem ca' de fapt noi traim cu sarpele in casa', atat eu cat si tu, noi traim cu sarpele la sanul nostru,el are diferite forme si nume, inselare,egoism,ura', neincrederea,parere de sine,chiar si prostie.Asta este lumea care am format-o ca paravan ca sa' nu VREM sa' vedem sarpele,care este in tampla noastra'....si care ,de multe ori rade de naivitatea noastra'. Dar, s-a spus clar : "Crede si nu cerceta...", daca' tocmai asta vrea sarpele,ca el sa' fie vazut in altii dar nu in noi,dar...sa' ne duca' la "extremitatea" : eu nu a-si trai cu sarpele in casa',cand ORICE casa' are sarpele ei.
''Omul sfatuieste pe aproapele precum stie; iar Dumnezeu lucreaza în cel ce aude, precum acela a crezut.''

Eşti atât de coerent încât n-am înţeles absolut nimic! Eu nu vorbeam de numele tău şi nici de viaţa ta! Nu văd legătura!

Daca biserica dezleaga casatoria pentru adulter ( si pentru orice desigur si inca de 3 ori), inseamna ca se poate dezlega.Ca doar nu incalca tocmai biserica cuvantul Domnului.

Din contra, Iisus a spus sa cercetam! Nu sa nu cercetam.

In ceea ce priveste sarpele pe care il invocati din fiecare casa, e simplu. Daca tot avem fiecare "sarpele" nostru, si nu constientizam ca e sarpe, de ce sa mai crestem inca unul care stim clar ca-i sarpe? Fiecare cu serparia lui domnule Machho! Imi ajung probleme mele, de ce sa mi le asum si pe ale altuia, numai ca sa-mi umplu timpul, cu un barbat care ma inseala si ma bate mar? E absurd din punctul meu de vedere.

Cine o considera prea batrana? E mai grea nasterea dar cu ajutorul lui Dumnezeu, se poate!

Am spus că SE consideră prea bătrână. Ea pe ea. E verb reflexiv.

Un sfat bun il poti afla de la duhovnic.
Imi cer iertare daca ofensez prin sfaturi ce tin de domeniul Abc-ului vietii crestine, dar uneori chiar acestea sunt trecute cu vederea.
In primul rand, la vreme de incercare se face o spovedanie temeinica, dupa un indrumar de spovedanie (nu dupa ureche).
Apoi ar fi bine sa te impaci cu toti ( inclusiv sa o ierti pe "cealalta") si asa pregatita poti sa starui in rugaciune.
Ai incredere in Dumnezeu, ca toate incercarile ne sunt date spre folos, daca stim sa cerem ajutor de la El.
Am o cunostinta care a trecut prin ceva similar si lucrurile s-au aranjat de la sine.

Dar repet, nu te lua dupa pareri forumistice. Mergi la duhovnic. El va intelege mult mai bine situatia, acolo gasesti sfatul si sprijinul.

''mintea este ochiul sufletului"
 

nici nu vei vedea, si nici nu era nevoie sa' intelegi,pt. ca' oricum esti copila'(daca' mai esti!!?)... la cei 17 ani ai tai...esti de seama copilului meu...si nu cred ca' tu si cu mine ,avem ceva de discutat.......
''mintea este ochiul sufletului"... si la tine este inca "gaura' .. Cei de jos nu pot pricepe mintea “nebunului întru Hristos”,

:)) Cine ţi-a zis că am 17 ani? Şi dacă nu avem de discutat, am să te rog să ai amabilitatea de a nu mi te mai adresa pe viitor. Mai ales că nici n-ai idee cu cine vorbeşti, după cum se vede!

Multumesc Doamne!!...,ma' bucur ca' nu voi mai fi nevoit sa' discut cu persoane din alte confesiuni....din amabilitate:Doamne Ajuta'. ( ps. imi pare rau pt. neintelegeri,dar nu eu am inceput discutia cu tine, tu ai intrat la comentariul meu despre Doamna de 55 de ani, nu ai 17 ani, te comporti ca la 17 ani, nascuta' in 1992..ai 19 ani...tot pe acolo, cu cine ma' pun!!?, mie frica' doar de Dumnezeu,daca' mi-o fi frica' acum, ce ma' voi face cand voi fi nevoit sa'-l marturisesc pe Iisus Hristos,poate chiar cu viata( ai putea!!?)...(cu timpul vei vedea ca' viata nu e chiar asa simpla', si nu prea e bine sa' ne jucam cu cuvintele. viata' frumoasa'...

Degeaba trantesti cu citate peste citate daca in halul acesta jignesti un om!!! Intradevar tu nu esti jos, esti sus! Dar numai daca te urci pe un scaun!

Sunt de acord cu d-vstra'..."este absurd sa' stati cu un barbat care inseala si bate ( pe bune!!?, scuze de indrazneala',sau va' referiti la general). Ma' rog...iarta'-ma' pe mine nepriceputul,Doamne( undeva ma' refeream doar la faptul ca' eu daca' a-si fi in locul aceluia,a-si prefera ca sotia mea sa' lupte pt. mine,cu rugaciuni, cu explicatii,cu exemple...ca eu sa' ma trezesc, si atunci ca multumire,cu siguranta' o iubeam si mai mult.Ganditi-va' putin,Iisus Hristos,nu a patimit pt. noi, atunci poate ca' asta e crucea celui care ia bataie si e inselat.( eu a-si fi preferat sa' ma insele si sa' ma bata'..dar sa' stiu ca Domnul ma' mangaie.Undeva se spune, in zile de necaz nu cautati ajutor de la oameni,ca Domnul sa' va' poata' mangaia).Sincer, eu nu invoc nici un sarpe, dar stiu de la bunici ca' spuneau:fiecare casa' are sarpele lui,o fi doar la tara', ca' na la bloc unde sa' locuiasca' "serparul".Acum...despre celalalt "sarpe"...care va' mananca' zilele..."strivitii capul",daca' nu puteti duce aceasta' cruce, pt. ca este o cruce sa' stiti,precum e si la altii,poate cu probleme de sanatate,poate in lipsuri si saracie,poate in singuratate.

dar D-na Melissa, haideti sa' ne amintim din Noul Testament : unde spune,Iisus, cercetati. Cand EL, si lui Toma i-a spus "adu degetul tau incoace si pune-l in coasta mea"...cu un "ton" de ...crede si nu cerceta. Si apoi,daca' trebuie sa' ne luam dupa' biserica' cu ..pana' la 3 dezlegari(cum a-ti spus,eu stiam ca biserica face pana la 3 cununii,ori adulterul e putin diferit,corect!?)atunci de ce sa' nu ne luam dupa' biserica',care tot ea ne invata'.."Credeti si nu cercetati). D-vstra' faceti precum doriti,dar eu CRED DOAMNE..ajuta' necredintei mele. Doamne ajuta'.

Din cauza unei erori a site-ului, nu am putut să pun corect anul în care m-am născut. Sunt din 90, am 21 de ani, sunt căsătorită, am doi copii şi muncesc. Deci cred că ştiu şi eu câte ceva despre viaţă. Te rog să nu mai emiţi judecăţi despre comportamentul meu. Dacă eu mă comport ca la 17 ani, măcar scriu mai corect decât un copil de clasa a V-a, ceea ce nu pot spune despre tine. Mă rog, nu despre asta e vorba. Şi nu am spus că trebuie să-ţi fie frică de mine. Prin "nici măcar nu ştii cu cine vorbeşti", mă refeream doar la faptul că nu ştii nimic despre mine (ai doar o dată de naştere eronată), deci niciun drept să mă tratezi de sus.

Şi ca să-ţi răspund: nu, nu aş mărturisi cu viaţa pentru Iisus. Aş renunţa la viaţă pentru copiii mei, soţul meu şi pentru principiile mele după care-mi ghidez existenţa şi la care n-aş renunţa nici în ruptul capului.

Ştiu că viaţa nu e simplă, crede-mă! Cu cuvintele nu mă joc, ţin prea mult la ele (fac parte din meseria mea), motiv pentru care menţionez mereu importanţa scrisului corect. Poate pentru unii va deveni enervantă chestia asta, dar mi se pare un lucru elementar ca un adult român să ştie să scrie şi să se exprime corect în română.

Acum, dacă mai ai ceva de-mi zis (deşi sper că nu), poţi să-mi scrii un MP, că nu e cazul să o luăm pe arătură şi să deviem de la subiectul acestui thread (nu că n-am fi făcut asta deja)! Din respect pentru autorul său şi pentru ceilalţi utilizatori care sunt aici să discute, nu să asiste la o ceartă publică.




Ah, încă ceva...

Aş putea să zic ceva foarte urât, dar ceea ce ai spus tu îmi provoacă silă.

8. Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine.
9. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă.
10. Iar celor ce sunt căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat!
11. Iar dacă s-a despărţit, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul său; tot aşa bărbatul să nu-şi lase femeia.

1 Cor. cap. 7

11. Iar de văduvele tinere fereşte-te. Căci, atunci când poftele le îndepărtează de Hristos, vor să se mărite.
12. Şi îşi agonisesc osândă, fiindcă şi-au călcat credinţa cea dintâi.
13. Dar în acelaşi timp se învaţă să fie leneşe, cutreierând casele, şi nu numai leneşe, ci şi guralive şi iscoditoare, grăind cele ce nu se cuvin.
14. Vreau deci ca văduvele tinere să se mărite, să aibă copii, să-şi vadă de case, şi să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară.

1 Tim. cap. 5

"În Pateric se spune că la avva Pimen s*a dus un frate si a zis: „Ce să fac, părinte, că*mi vin tot felul de gânduri rele în minte". Si avva Pimen a răspuns: „Opreste vântul! (bătea vântul). Întinde bratele si pieptul si opreste vântul!". Si el a zis: „Nu pot să opresc vântul!". Si părintele a continuat: „Asa cum nu poti opri vântul, asa nu poti opri gândurile rele! Dar altceva poti să faci, si anume, cu un gând bun să înlături gândul cel rău!". Deci, statornicirea în gânduri bune va duce la înlăturarea gândurilor celor rele.
Cand a venit la noi Episcopul Gherasim al Ramnicului a spus ca nu este pacat ca vin gandurile rele{ca toata lumea este ispitita si nu poti sa le opresti} si este pacat numai daca ne invoim cu ele .
Adica eu nu pot sa opresc pasarea sa se aseze pe streasina casei mele dar sa nu isi faca cuib eu o pot opri..Asa si cu gandurile rele..sa nu-si faca cuib in mintea noastra"

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...?t=1821&page=2