Iar toate astea il fac pe om dependent de noroc/ghinion. Iar norocul/ghinionul sunt ceva foarte instabil in univers. Daca existenta depinde de noroc/ghinion, atunci se poate spune cat de dezaxat e omul identificat cu niste precepte religioase. Pentru ca a fi religios nu trebuie sa fie o credinta anume, ci o savoare a intregii tale fiinte. Pentru aceasta trebuie sa depasesti conceptele mentale limitate unde intotdeauna va exista dualitate.

Buna, foarte interesant topicul deschis de catre tine si sincer un pic deranjant in acelasi timp. (prin expresii gen ''Va complicati viata degeaba'',''De ce credeti in ceva in care. .. nu stiu, in ceva ilogic?'' asta cred ca decide fiecare in parte, cum si in ce fel ''isi complica viata'' si daca si-o complica. Nu cred ca esti in masura sa judeci actiunile nimanui, iar ceea ce pentru tine este ilogic pt mine este perfect logic si invers)
Revenind la nelamuririle tale, eu cred ca daca intradevar vrei sa aflii, cel mai bine este sa mergi sa vorbesti cu un preot ( sunt biserici unde se tin diverse seminarii, pe diverse teme, sau pur si simplu discutii libere, la biserica Sf. Fanurie din Bucuresti se numesc ''De vorba cu tinerii'' si acolo preotii raspund deschis si pertinent la orice intrebare). Mult succes si te rog nu mai intra in polemica cu membrii care incearca sa-ti raspunda asa cum cred ei de cuviinta, tinand cont de faptul ca tu i-ai intrebat, nu ii mai lua peste picior.

Treaba cu crestinismul este ca:
Se manifesta personal/subiectiv(la fel ca toate celelalte) in urma unor trairi religioase puternice sau nu, bazate pe sentiment si mai putin pe ratiune.
Se crede si din frica de necunoscut/moarte(la fel si aici, ca toate celelalte religii)
Trebuie sa respectam credinta fiecaruia atata timp cat nu face rau celor din jur, problemele apar atunci cand credinta este prost inteleasa(adica nu se aliniaza ideilor general/oficial acceptate) si contravine legiilor aflate in vigoare.
Sigur ca nuante exista la fiecare in parte(d'aia este personala) dar trebuie intr-o oarecare masura sa urmeze si turma.

:))))))))))))))))))))))))

Vai ș-amar de el ateism agramat, revendicativ și pretențios...

:))))))))))))))))))))))))))))))))))

Adevarat!Dar tin sa mentionez ca credinta in adevarata divinitate se bazeaza pe demonstrati stincifice nu pe speranta.

Deci, sa vad daca am inteles.
Crestinii cred in Dumnezeu pentru ca le da speranta. Oare speranta nu ti-o poti face si singur? Adica, ce vreau sa spun... crezand atat ca cineva, divinitatea, te va ajuta, nu-ti maresti increderea in tine si in consecinta, ai speranta si reusesti in ce ti-ai propus? Repetandu-ti in cap "Doamne, ajuta-ma" sau ceva de genul asta, nu cumva iti fixezi ideea asta de a reusi si in final iesi invingator?
Parerea mea (in continuare) e ca oamenii l-au creat pe Dumnezeu, nu Dumnezeu pe oameni, referindu-ma strict la ce venerati/ idolatrizati voi (Dumnezeul din biblie). Teama, frica de a ramane singur, fara nicio mana intinsa sa te ajute, asta l-a creat. De-a lungul timpului totul a evoluat iar aceasta frica de a ramane neajutorat s-a marit iar oamenii au cautat iar raspunsuri, cele mai multe din ele fiind ilogice, imaginare.

Nu omule!!!Crestini nu cred in Dumnezeu!Crestini cred intr-un zeu salbatic,cum il poti numi Dumnezeu?
Nu e adevarat!!El ne-a creat pe noi si avem nevoie de el!!

Intr-un fel asa e. Dar mai trebuie tinut cont de suferinta celor inconstienti, suferinta care se mai amelioreaza daca exista o speranta, o credinta. Totusi, paradoxul este, ca (in ziua de azi)tocmai inchipuirea asta ii tine adormiti, incapabili sa se trezeasca din somn. E cel mai usor sa dormi iar inchipuirea asta vine si leagana pe deasupra, in timp ce dormi si vrei sa visezi frumos. Asta nu inseamna ca e realitatea. A fost necesara inchipuirea asta, pentru ca, constiinta sa iasa din stadiul de animalitate in care erau oamenii inainte, dar acum, daca acest nivel nu este depasit, criza mondiala cu care se confrunta omenirea o sa ii forteze pe multi sa depaseasca barierele mentale si conceptele rigide. Astfel se vor tria cei mai constienti si cu ajutorul lor se va crea noul pamant. Iisus a promis asta in ziua invierii, dar acea inviere inseamna trezirea constiintei, constiinta care era prea putin dezvoltata la vremea aceea, cand nu putea sa le vorbeasca decat prin simboluri. Daca citesti biblia, trebuie sa recunosti ca simbolurile existente sunt valabile oricand si pe masura ce constiinta creste, le poti interpreta mai aproape de adevar. Totusi, cand citesti biblia iti dai seama si cat de mult erau oamenii atunci in stadiul de animalitate adica aveau constiinta mica, prin urmare ei trebuiau indrumati usurel, pas cu pas ca sa nu se autodistruga.
Astfel a fost implantat germenele constiintei in om, iar cu cat constiinta s-a inaltat, suferinta va fi foarte mare pentru ca mai sunt oameni prinsi si blocati in constiinta aceea veche (adica continua sa doarma), si aceasta rigiditate nu le permite sa infloreasca mai departe. Au ramas ceva static, fix, ca o piatra. La vremea aceea, oamenilor trebuia sa le fie dezvoltata mintea ca omenirea sa isi poata continua drumul mai departe, dar acum cand mugurele constiintei a crescut, mintea trebuie depasita pentru ca devine un obstacol rigid, greu de trecut, pentru mai departe. In vremea aceea, lumea a fost transformata din stadiul de animalitate, la stadiul de om mai fin, mai iubitor, mai constient si mai intelegator. Dar acum lumea este din nou intr-o criza a evolutiei constiintei, spre urmatoarul pas care este depasirea mintii si dezvoltarea capacitatilor supranaturale adica comunicarea prin alte cai mai aproape de fiinta, mai aproape de Viata. Pentru ca omul trebuie sa ajunga sa fie transparent ca o piatra de diamant prin care poate trece cu usurinta lumina. De la inceputul lumii pana la Iisus Hristos, oamenii au construit un mare zid ce separa trupul de fiinta. Acel zid se putea darama numai printr-un sacrificiu imens al omului care a fost Iisus Hristos, intru inaltarea constiintei. Dupa Hristos, omenirea a ridicat un alt zid ce separa mintea de fiinta umana. Acest zid este diferit de primul find pe o treapta mai inalta, nu mai este nevoie de acel dramatic sacrificiu a primului, dar mentalul va cadea si opunerea de rezistenta va fi la fel de dureroasa pentru fiecare. De aceea, lumea si deschiderea vor merge mai departe, iar cei inchisi si blocati pe vechea constiinta trebuiesc cumva ajutati.
Diferenta dintre cei ce au ramas blocati si cei care s-au deschis prin inaltarea constiintei este ca cei blocati continua sa creada in Hristos iar pentru asta se sacrifica conform cu vechea constiinta, iar cei care si-au ridicat constiinta il traiesc pe Hristos in ei insisi, ca fiinte fara sa fie nevoie neaparat sa se sacrifice.
Totusi Iisus a facut promisiunea ca toti se vor mantui pana la urma doar ca diferenta va consta in modul in care vor ajunge la acest deziderat.
Cei care doar cred in El vor muri totusi si vor astepta adormiti pana in Ziua Judecatii. Sufletul lui Iisus este contopit cu sufletul lor (prin credinta lor) si deci, in acest somn inconstient ei vor visa Raiul, deci nu vor avea cosmarul iadului.
Cei care iL traiesc pe El nu vor muri pentru ca au intrat in constiinta Fiintei, barierele mentale au cazut, zidul a fost daramat si nu s-au mai scindat post-mortem.
Ideea de a crede in Iisus nu e identica cu a trai Fiinta Lui, e o diferenta de constiinta.
Daca constiinta nu urca, e necesar sacrificiul dureros a unui individ, pentru a o trezi si pe cea a unei mase de oameni. Daca constiinta urca la nivel individual, nu mai este nevoie de sacrificiul unuia pentru ceilalti. Pentru ca multi prefera sa doarma si sa viseze, e foarte dificil sa se trezeasca constiinta la nivel de masa. Reusesc foarte putini oameni, sa darame zidul interior, la nivel individual. Oricum in ziua de azi nu mai e nevoie de un sacrificiu unui individ pentru trezirea turmei. E de ajuns sa sclipeasca un punct mic de constiinta pe intreg pamantul si viata continua mai departe, iar cei ce nu se armonizeaza se triaza si cad singuri.

Interesant punct de vedere!Peste veo 20 de ani sunt sigur ca o mare parte din oamenii se vor lumina.Va propun sa mai vorbim si atunci.Timpul va revele un adevar ascuns!!

Promisiunea lui Iisus fata de cei care cred in El, si cei care iL traiesc pe el si modul in care se va ajunge la acest deziderat e scrisa in citatul biblic "Eu sunt invierea si viata; cel ce crede in Mine, chiar daca va muri, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine nu va muri in veac" (Ioan, 11:25-26)
Cel ce va stii sa talmaceasca aceste cuvinte nu va cunoaste moartea.
De aceea exista fiinte omenesti, prin care nu mai este necesar somnul pana la ziua invierii, ci datorita constiintei treze a Fiintei reusesc sa faca pasul repede imediat dincolo de moarte.
De aceea se poate spune ca, exista fiinte umane care nu au auzit niciodata de Iisus dar care sa iL traiasca pe Iisus. Deplinatatea Fiintei.

Da, dar asemenea cazuri sunt foarte rare!Trebuie multa munca pana sa ajungi acolo,si cand ai ajuns in acea stare deja te poti numi un semizeu.

De unde stii toate aceste lucruri? Si multe altele pe care le-ai mai scris pe aici?

Nu le stiu. Este o realitate de a fi, de a exista constient. La inceput e un observator, un martor ce observa. Martorul acesta il are fiecare nu doar eu. Dar multi prefera sa il tina adormit ca e mai usor. E mai usor sa il tii ingropat decat sa il trezesti. Cu ce il tii adormit? Cu ganduri. Cu caramizi ce formeaza un zid gros si dens care devine durere. Durerea creste pe masura ce iti acorzi timp, cat mai mult timp psihologic. Cu alte cuvinte, gandind ratezi prezentul. Ganditul poate doar sa isi aminteasca si sa anticipeze. Nu poate sa fie prezent. Astfel esti prins in iluzia timpului psihologic. Viata nu poate sa aiba loc nici in trecut si nici in viitor. Viata este in prezent iar scopul tau, in aceasta lume este sa devii constient ce inseamna sa traiesti total. Sa fii prezent total. Daca nu iti seama de acest lucru nu ai cum sa traiesti. De ce nu vrem sa daramam zidul? Pentru ca e construit de mult timp, caramizile s-au adunat, iar prabusirea e foarte dureroasa. Astfel timpul a devenit generator de suferinta iar acum necesita o si mai mare suferinta pentru a darama zidul. Trebuie sa imbratisezi durerea, suferinta caderii zidului si sa te abandonezi. Daca reusesti sa te abandonezi total (moartea eului), durerea dispare pentru ca durerea nu este altceva decat depunere de rezistenta interioara, impotriva firescului vietii. Dupa ce te abandonezi (crucificarea), din centrul crucii renaste ceva, constiinta, ai depasit un prag, ai murit inainte de a muri. Daca in tine a murit falsul ceea ce ramane e viata. Daca insa nu te abandonezi in durere, depui rezistenta interioara si mai rau amplifici durerea, prin urmare daca nu te abandonezi durerii te poate prinde moartea inconstient. Durerea launtrica vine, in prima parte, ca mesaj Divin, ca undeva in atitudinea ta ceva este gresit. Cu ce gresesti? Nu e o greseala in sensul literal, mai degraba este o incapacitate. Faptul ca depui rezistenta interioara fata de firescul vietii. Esti rigid iar rigiditatea naste durere. Esti ca celula canceroasa ce nu se integreaza in totalitatea corpului, fara sa fie constienta ca distrugerea corpului duce si la distrugerea ei. Daca poti fi maleabil si flexibil, durerea nu se naste. Daca esti rigid (constiinta mica), durerea vine sa topeasca rigiditatea ta. Fara doar si poate, dupa durere esti mult mai transparent. Esti mult mai viu, mai flexibil si mai constient. Pana si corpul tau devine mai putin dens. Mai aproape de fiinta, de centru, si de acolo se naste tot.

Pentru unii crestinismul este doar informatie, pentru altii este viata. E firesc sa crezi ca oamenii isi complica viata, atat timp cat nu ai trait nimic din acea viata.

Nu ne complicam viata, dimpotriva, o imbogatim, ii dam nu doar daruri umane, ci si dumnezeiesti.

Eu adevarat iti spun ca, crestinismul de azi nu mai are nimic de a face cu Iisus Hristos. Oamenii (si sunt multi), la nivel individual, au constientizat acest lucru, dar autoritatile nu vor accepta niciodata. Si e normal, ei nu doresc sa le cada reputatia, rangul si locul de munca. Nu mai au nimic de a face cu Iisus Hristos, decat se mai leaga de vorbe atat cat mai pot. Au pervertit, manipulat si controlat din sete de putere. Totusi, crede-ma ca vor cadea de la sine, din interior. Pentru ca, asa cum orice institutie reprezinta un fals, orice biserica reprezinta un fals. Falsul cade de la sine, pustiit de golul ce a ramas. Care gol? Acela ca pana si unitatea crestinismului s-a divizat in j'demii de bucatele mai mici auto-intitulale crestine, dar care au propriul lor continut diferit. Pana si ierarhiile bisericii au realizat acest lucru, dar le e greu sa renunte la rangul lor. Oricum vor cadea fara doar si poate cat de curand, deja au inceput din interior sa se prabuseasca. Nu imi fac probleme.

Tangun, cele care le spui tu, sunt pura erezie gnostica. Ti se pare ca ai inteles lucruri grozave, dar te inseli crunt. Te afli intr-o inselare gnostica, e clar, se vede de la o posta. Ceea ce sustii tu sa nu ti se para ca e ceva nou sub soare. Ereziile gnostice erau in floare, mai ales, in primele 3 secole ale crestinismului. Studiaza atent scrierile Sfintilor Parinti din acea vreme, ei au combatut foarte mult ereziile, inclusiv cele gnostice, si poate vei intelege care este adevarul, de fapt.

Aceste erezii gnostice au reinviat in prezent sub acest curent si manunchi de idei "spirituale" care se cheama new-age. Se vede ca esti f influentat de aceste idei.

Iti dau un sfat prietenesc, nu te complica in legatura cu definirea lui Dumnezeu si Fiinta Acestuia. Pe Dumnezeu sa-L privesti simplu, cu smerenie si sinceritate. Complicatiile si explicatiile intortocheate sunt semnul mandriei si al ratacirii in care se afla omul, acest lucru sa-l stii clar.

Sfintii, care L-au trait pe Dumnezeu la masuri neinchipuite de noi, cei din sec 21, ne spun ca Dumnezeu este abis de smerenie si simplitate. La fel cum Fiinta Lui este o dragoste nesfarsita.

Daca esti interesat sa afli despre ereziile gnostice si scrierile Sfintilor Parinti, spune-mi, si eu iti voi sa citesti ca sa afli. In principiu, este vorba de colectia de PSB-uri (Parinti si Scriitori Bisericesti), sunt si pe net, le gasesti usor. Dumnezeu sa te ajute !

Spre deosebirea dintre noi, tu L-ai descoperit pe Dumnezeu de pe net si din carti nu din trairea interioara. Tu o spui si te dai de gol de aceea etichetezi fara niciun argument trait, ci doar aduci exemple de pe net si din carti. Nu isi are sensul...

Hristos nu are termen de valabilitate, nu exipra. Asa ca in cadrul Sfintei Liturghii ne impartasim cu Acelasi Hristos, cu Cel cu care s-au impartasit Apostolii.

Nu generalizati, daca ati intalnit un preot care nu-si indeplineste misiunea, nu inseamna ca toti sunt la fel. Si mai e ceva, chiar si prin acel preot pe care il vedeti ca fiind nevrednic, lucreaza Duhul Sfant. Deci si din mainile aceluia se daruieste Hristos.

Eu nu generalizez iar tu nu disimula. Hristos nu are termen de valabilitate, nu expira. Repet, crestinismul de azi nu mai are nimic de a face cu Iisus Hristos. Biserica nu are nimic de-a face cu El. Dar cat de curand, ierarhiile si politica bisericii se vor prabusi din interior.

Cel care s-a rupt de trupul tainic al lui Hristos, Biserica, poate afirma - "crestinismul de azi nu mai are nimic de-a face cu Hristos". Asa ca va accept afirmatia, dar faceti si precizarea ca nu mai participati la Liturghie, ca nu va mai impartasiti cu Trupul Domnului, ca sunteti lipsit de viata liturgica. Iar daca sunteti astfel, nu mai sunteti crestin. Iar nefiind crestin, e normal sa spui ca nu mai ai nicio legatura cu Hristos.

Ai interpretat invers. Din nou incearca sa nu disimulezi sau sa nu deviezi de la centru. Liturghia, impartasania cu Trupul Domnului trebuie sa aiba loc in interiorul fiintei, iar daca o faci in exterior ai pervertit actul interior. Ceea ce spui tu e la fel cu unirea a doua jumatati de sine, adevar pervertit proiectat la nivel exterior, printr-un act sexual care inseamna pervertiea uniunii interioare a celor doua jumatati de sine. Exact acest lucru a facut biserica. A pervertit actul interior proiectandu-l in exterior. In loc sa bei sangele lui Hristos, ca act launtric, Biserica a pervertit acest adevar interior, proiectandu-l in exterior: impartasania cu vin.

Cand va avea loc prabusirea completa a perversitatii bisericii, va iesi la lumina adevarata fata a capilor ce se folosesc de adevarul launtric, si cu care, proiectandu-l in exterior, manipuleaza sufletele inconstiente.

Iertare, dar sustii niste idei care nu au nicio legatura cu crestinismul. Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu S-a dat pe Sine Apostolilor la Cina cea de Taina sub chipul painii si al vinului. Sa inteleg ca Hristos a gresit, iar tu esti mai presus ca El?

Pentru ultima oara te rog sa nu mai disimulezi pentru ca acest lucru este perversiune. Nu transforma puritatea unui act launtric intr-o mascarada exterioara. Hristos stia ca ucenicii Lui sunt capabili sa inteleaga acel act launtric.Plecand de la acel act launtric biserica a pervertit ce era mai pur si mai inocent posibil.

[quote=Lilith23;366609... Atunci, din moment ce suntem oameni maturi şi conştientizăm (sau cel puţin ar trebui) că discuţiile astea nu vor duce la nimic, de ce să mai insistăm?[/QUOTE]
Tocmai asta e, că cei ce pun întrebările nu prea sunt maturi, acum încearcă şi ei să afle Adevărul.

Ok, te mai aşteptăm atunci. Până în 2032, te rugăm frumos, citeşte şi tu măcar Sfânta Scriptură şi încearcă s-o înţelegi.
A!
Şi nişte dicţionare.

slujesti fara voie,dar cui oare?
 

lumineaza-te,lumineaza-te,noule ierusalime,iata ca au invadat din nou slugoii intunericului,'din noi'.vreau sa apara ca luminatorii cei mari dar eu emit umbra[intunericul cel mai dinlauntru].se impedica si cad iar caderea lor va fi mare,picioarele lor sunt pline de rani de la lovirea tepusei in ascutisul ei.adevarat,adevarat va spun, si-au luat plata,uitati-va la ei sunt goi pe dinauntru si vintul pustiirii sufla prin toate gaurile suierind a paguba imensa.