Nu l-am facut pe dl. Erthorn mincinos, cred ca nu ati inteles dvs. (sau daca am uitat eu aratati-mi mesajul). Daca e vorba de citatul din Sf. Ioan, am spus de mai multe ori ca la mine nu se deschidea toata lucrarea de pe scribd, nu ca nu exista. DE altfel chiar eu am gasit lucrarea pe newadvent.
In schimb am spus de BC ca foloseste citate scoase din context, chiar falsificate (si chiar recunoscute in final de BC, de exemplu decretele pseudoisidoriene). Pentru ca si catolicii nu le nascocesc ei, ci iau ceea ce spune BC, teologii catolici.
Filetismul asta de care am auzit anul asta prima data de la un ecumenist ortodox e un fel de argument de fite. In alte locuri catolicii ne acuza de slavism, nu de grecotism. In fine, nu are importanta, problema e ca nu toti ortodocsii au idei ecumeniste, de genul toate cultele sunt bune. O sa observati ca nici toti catolicii nu au aceste idei.

Nu e nimic eronat, e doar o neintelegere. Parerea mea e ca trebuie mai intai sa incepi sa cauti adevarul de la interior si apoi de la exterior. dica sa citesti intai catehismul ceea ce e revelat, si apoi sa cauti cu judecata ta. Pentru ca de aceea ni s-a dat revelatia in Vechiul Testament si Noul Testament, pentru ca oamenii nu mai aveau cum sa afle adevarul. Si asa faceau cum se gandeau ei. Daca pornesti doar de la logica ta supra a ceea ce citesti rezultatul o sa fie zero, o sa iti creezi doar o religie bazata pe gandirea ta, pe ce ai inteles tu. Si e imposibil sa nimeresti exact adevarul, cum nu-l nimereau nici cei din Vechiul Testament si se inchinau toti la idoli.

Liberul arbitru e ceva logic si firesc, e diferenta intre om si animale, e parte a chipului lui Dumnezeu in om. Nu l-a inventat Tertulian, de fapt era vorba ca atunci l-a numit asa. De exemplu numeste cineva roata "roata", iar inainte ii spuneau "disc invartitor".
Fara liberul arbitru oamenii sunt doar roboti fara control asupra faptelor lor si a ceea ce gandesc. Adica daca cineva omoara un om nu e deloc de vina, doar nu are liber arbitru. E la fel in justitie, cu discernamant. Asadar Dumnezeu, Bunul Dumnezeu ar fi vinovat de tot raul facut de om, ceea ce e o enormitate.
Liberul arbitru inseamna ca suntem responsabili de ceea ce facem si de faptele noastre, dupa care vom fi judecati. In felul acesta, fara liber arbitru nimeni nu ar avea vreun pacat. Neoprotestantii se si considera asa, deja sfinti atata timp cat cred in Iisus.

Ma dezamagiti, domnule Catalin... Adica, un propagandist de talia dvs. nu stie ca filetismul a fost condamnat ca EREZIE in secolul XIX, si NU e un "argument de fitze"? (chiar, ce limbaj interesant intr-o dezbatere teologica...)... Si sa spui ca cineva foloseste citate scoase din context inseamna sa il faci, INDIRECT cum am spus, mincinos. Va proorocesc eu :P, veti sfarsi prin a deveni fie catolic, fei stilist. Hai sa o dam si pe umor, sa curatam emotiile negative. Forumul asta e asa de plin de laturi emotionale...si viata e asa de scurta...

Mr. Scott, incercati si un raspuns aici, chit ca problematica este ceva mai departe de textbooks? :)

Stiu f. bine ce pozitie ai avut si de ce, si pot sa vin cu citate.
Si a da vina pe altii pentru scaparile de caracter pentru care le avem e iarasi o scapare.

O greaseala nu se repara cu o abureala, niste scuze ar fi mai bine venite :)

Pot spune cum este la noi.Atitudinea fata de pacat nu este laxa.Mentalitatea noastra este perceputa ca fiind ciudata,dupa standardele actuale, tocmai datorita severitatii de origine calvina si puritana.Consideram ca un om sfintit va fi cunoscut dupa roade si ca exista o diferenta intre cel care crede ca este justificat si sfintit si cel care chiar este asa cum a aratat Apostolul Pavel: ,,Cei ce sunt ai lui Hristos Isus si-au rastignit firea pamanteasca impreuna cu patimile si poftele ei."

Avem mai mult criterii de apreciere in acesta privinta.Foarte multi nu au rezistat tocmai pentru ca nu li-se livrau iluziile dorite si au preferat calea mai larga.O predica calvina este usor de recunoscut.Este severa,pune accent pe Credinta si pocainta si este intransigenta fata de pacat.Stilul de viata predicat este unul simplu si auster.Foarte putini mai fac fata acestor cerinte,ca peste tot,din ce am observat.Dar se stia ca se va ajunge aici,pentru ca asa cum spunea Mantuitorul : ,,Dar acesta este ceasul vostru şi stăpânirea întunericului."(Luca 22:53) si mai stim ca va veni ceasul in care ,,Si m-am uitat si iata un cal galben-vanat si numele celui ce sedea pe el era: Moartea; si iadul se tinea dupa el; si li s-a dat lor putere peste a patra parte a pamantului, ca sa ucida cu sabie si cu foamete, si cu moarte si cu fiarele de pe pamant"(Apocalipsa 6:8).

Din punctul nostru de vedere orice credincios poate cere,prin rugaciune,ghidarea Duhului Sfant in intelegerea Scripturii.Nu consideram monopolul nimanui intelegerea ei dar acceptam ideea ca decizia apartine Celui de Sus.Acest duh de intelegere,dat de Cel de Sus poate fi recunoscut dupa mai multe criterii,toate se pot gasi in Sfanta Scriptura,printre care si cele aratate de Apostolul Iacov: ,,Intelepciunea care vine de sus este, intai, curata, apoi pasnica, blanda, usor de induplecat, plina de indurare si de roade bune, fara partinire, nefatarnica.".Noi nu avem cum sa excludem ghidarea spirituala pentru ca avem organizare prezbiteriana.

Noi consideram,cu privire la faptele bune,ca adevaratele fapte bune nu sunt cele izvorate dintr-un zel orbesc,la comanda cuiva,ca sa incerci sa-l cumperi pe Cel de Sus sau ca sa ai un pretext pentru a pacatui din nou.Prin urmare consideram faptele bune efect al Credintei si nu cauza.Adevaratele fapte bune ale Credintei le consideram pe cele izvorate din Duhul Sfant si anume: ,,Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranarea poftelor"(Galateni 5:22-23).

Cu privire la justificare prin Credinta,conceptiile noastre sunt bazate pe invatatura Sfintei Scripturi.,,Deci fiindca suntem socotiti neprihaniti, prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Lui Ii datoram faptul ca, prin credinta, am intrat in aceasta stare de har in care suntem; si ne bucuram in nadejdea slavei lui Dumnezeu."(Romani 5:1-2) iar conceptia noastra cu privire la mantuire este cea din Efeseni 2:1-10.Cu privire la sfintirea realizata de Duhul Sfant consideram ca reprezentativa pozitia Apostolui Pavel din Filipeni 2:12-13: ,,Astfel, dar, preaiubitilor, dupa cum totdeauna ati fost ascultatori, duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur, nu numai cand sunt eu de fata, ci cu mult mai mult acum, in lipsa mea. Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi si va da, dupa placerea Lui, si vointa si infaptuirea."

Consideram acest lucru,cu privire la sfintire,intrucat ,,Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfarsit viata vesnica."(Romani 6:22).Prin urmare,ceea ce trebuie sa facem este:,,Noi insa, frati preaiubiti de Domnul, trebuie sa multumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, caci de la inceput Dumnezeu v-a ales pentru mantuire, in sfintirea Duhului si credinta adevarului."(2 Tes 2:13).Nu este un scop de moment,superficial ci unul permanent: ,,Urmariti pacea cu toti si sfintirea, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul."(Evrei 12:14) avand in vedere ,,dupa stiinta mai dinainte a lui Dumnezeu Tatal, prin sfintirea lucrata de Duhul spre ascultarea si stropirea cu sangele lui Isus Hristos: Harul si pacea sa va fie inmultite!"(I Petru 1:2).

As mai dori sa precizez faptul că,oricat de habotnic li s-ar parea celor din prezent,noi consideram ca nu este de competenta creaturii sa judece deciziile Creatorului,totul fiind randuit dupa voia Sa: ,,Dar, mai degraba, cine esti tu, omule, ca sa raspunzi impotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a facut: "Pentru ce m-ai facut asa"? Nu este olarul stapan pe lutul lui, ca din aceeasi framantatura de lut sa faca un vas pentru o intrebuintare de cinste, si un alt vas pentru o intrebuintare de ocara? Si ce putem spune, daca Dumnezeu, fiindca voia sa-Si arate mania si sa-Si descopere puterea, a suferit cu multa rabdare niste vase ale maniei, facute pentru piere; si sa-Si arate bogatia slavei Lui fata de niste vase ale indurarii pe care le-a pregatit mai dinainte pentru slava?"(Romani 9:20-23).

Pentru aceste considerente am fost deseori perceputi ca fiind fanatici.Ne asumam acest lucru daca este spre Slava Lui.Daca nu,vom plati.Ar mai fi multe de spus dar timpul ma preseaza.Invatatura calvina si puritana cu greu pot fi cuprinse intr-o simpla postare si oricum nu stiu daca un forum ortodox este cel mai potrivit loc pentru acest gen de analiza.Fiecare sa se roage la Cel de Sus sa-i lumineze calea si cu Dumnezeu inainte.

Multumesc pentru sfat cu ingaduinta lui Dumnezeu, sper sa ajung sa ma mantui si sa-mi dea doar atatea zile cat am nevoie pentru mantuirea mea doar ..Dar daca vroiam sa stiu parerea sfiintilor cautam acolo ...poate am cautat si acolo dar sufletul meu inca tanjeste dupa parerea oamenilor simpli ..vreau sa stiu ce gandesc oamenii ...sau sunt singura smintita...dar daca chiar sunt si ar fi multi ca mine cred ca nu mi-ar place sa vad asta...totusi sper sa fiu printre putini care mai gandesc altfel decat cele scrise in catehism daca este eronata gandirea mea... Doamne sa fiu iertata, am dreptul sa caut ce ma nelinistete in interior... in suflet?

Multumesc pentru raspuns si sincer aceste cuvinte pe care le citez:
"Doamna,eu va pot spune,simplu si direct,ceea ce cred.Nu comentez ce cred alti oameni,Cel de Sus ne va judeca pe toti.Eu va spun ce cred eu."
Sunt cuvinte ce-mi ung sufletul si pe care mi le-as dori sa le aud de la toti credinciosi si la toate postarile acesta sa fie nota definitorie.
Cred ca nu avem dreptul sa rastalmacim, dar avem dreptul sper sa expunem ce gandim sau sa cautam raspuns la intrebarile ce ne framanta.

cel putin eu am incercat sa-mi corijez greseala, nu pot sa spun acelasi lucru despre tine ;)

Iata de ce consider Reforma, in partea ei AUTENTICA, adica calvina, prezbiteriana si puritana, un al doilea Pentecost.

Scurt pe doi, deci dupa tine, Dumnezeu a dezbinat Biserica.
Presupunand, ipotetic, ca cea Romano-Catolica din care s-au rupt sus-amintitii ar fi Biserica autentica.

Si daca astia sunt "al doilea pentecost", inseamna ca aia care au ramas in urma ce sunt?

Pana la urma, tu esti romano-catolic sau nu?

Am mai intrebat parca..daca da, din ce ramura? Traditionala (ma inoiesc)? Carismatica (probabil)?

Fratia ta, nu mai pune etichete. Nu sunt in vreo "aripa". Sunt eu, pur si simplu. O sa vezi pe alte topicuri explicatiile pentru atitudinile si postarile mele.

Link te rog, nu am la dispozitie o zi intreaga pentru a le cauta, tu le stii mai bine.

Mi se pare ciudat a cineva care se declara catolic (romano-catolic?) sa-si desfiinteze in halul asta propria confesiune.

Nu sunt propagandist, e doar ceea ce scrie in catehism, adica ceea ce trebuie cunoscut de orice ortodox. Din cauza ca sunt mai multe pareri diferite desi e forum ortodox trebuie afirmate toate acestea, mai simplu ar fi ca orice user sa trebuiasca sa citeasca la intrarea pe forum catehismul.
Despre filetism v-am spus ca ma auzit anul asta, deci si ce este. Am spus ca e un argument de "fite" in sensul ca e folosit de unii ecumenisti (probabil preluand de la neoprotestanti) in sens eronat, ca nu exista doar o Biserica, sau ca romanii nu e nevoie sa fie ortodocsi.
Filetismul e de fapt sa spuna cineva ca din BOR sau BO pot face parte doar romani, daca ar vrea sa intre un maghiar de exemplu sa nu fie primit ca nu e roman. Mai inseamna si schimbarea Predaniei bisericeşti cu tradiţia populară sau naţională. Aici e scris cate ceva: http://mihaildohot.wordpress.com/200...l-este-erezie/
In acel caz de care vorbiti nu am spus ca acel citat era scos din context. Si nu era citat fals, epntru ca nu se dadeau citate din decretele pseudoisidoriene. Am spus in schimb ca acel citat era scos din contextul operei Sf. Ioan Hrisostom, dar nu din intentia celui ce l-a postat, ci pentru ca asa il gasim pe unele site-uri catolice, fara sa se dea si citatele din sfant care arata ca nu e asa.

Nu am cum sa ajung apostat decat daca se intampla ceva negativ. Pentru ca am observat ca cei ce renunta la ortodoxie in general sunt cei care nu prea erau practicanti sau care nu stiau prea multe despre ortodoxie inainte sa se converteasca. N-am spus ca toti, ci marea majoritate, cel putin cei pe care i-am intalnit (multi erau chiar atei). Sfintii au sustinut de fapt acelasi lucru, nu era niciunul ecumenist si nu s-au lepadat apoi de ortodoxie.
Asta doar ca sa raspund la mesaj, separat de gluma. Tot in acest spirit va doresc si eu sa ajungeti la lumina adevarului, adica la ortodoxie.

Stiti ca in ultimele zile au fost atei sau nu stiu ce erau care isi creau nick-uri doar pentru a spune niste prostii, de aceea exista o suspiciune fata de un user nou.
Eu va spuneam doar ca mai inainte trebuie sa cititi ce spune BO si apoi sa cercetati stiind astfel unele lucruri. De exemplu daca stati si va ganditi logic si rationati fara sa citit istoria nu aveti cum sa nimeriti ce s-a intampalt si anii doar daca va ganditi dvs. E imposibil, nu-i asa? In acest caz neavand date despre ce credem nu avem cum sa nimerim, iar oamenii vor spune si ei ce au inteles. Iar altii sunt si alte credinte, de exemplu Scotianul e protestant, cum scrie la profil. Fiecare va spune ce crede el in cultul sau, iar daca noi nu stim mai nimic o sa adunam pareri si o sa ne iasa doar o varza cu multe pareri. :)

Multumesc pentru grija ta si sfaturi ...
Chiar asa fiind, parerea mea vis a vis de acei ce vin doar cu prostii pe aici , cred ca un ortodox, trebuie sa afiseze duhul blandeti in orice discutie si nu imi lua in nume de rau ca-ti vorbesc din propria mea experienta...
Am parasit o biserica a mea de suflet, la care mergeam de o viata as zice, 10-15 ani ca nici macar nu mai stiu, tocmai din cauza atmosferei create ca urmare a faptului ca toti credeau ca sunt foarte imbunatatiti si te certau vadit si pentru cele mai mici amanunte cu un duh de cearta parca...Dumnezeu sa ma ierte, nu spun pentru a judeca, ci doar sa arat ca asta m-a indepartat pe mine si se poate intampla si cu altii poate care si-ar dori sa vina la biserica, dar intr-o astfel de atmosfera va fi foarte greu sa ii apropii..Toti cautam pace si liniste sufleteasca la biserica...iarta-ma te rog...chiar si aici ...
Mi-am revenit cu greu si mi-a luat cred ca doi ani sa-mi gasesc o biserica, la care sa pot sa intru iar..atat am stat departe de Dumnezeu ...Iti spun din suflet .. mai bine adopti acel duh de blandete si stii ca duhul umilit si inima infranta nimeni nu o va urgisi...decat sa indepartezi pe cineva care Dumnezeu il vrea langa El...ca doar pentru cei bolnavi a venit in lume si s-a rastignit...Tocmai cu acestia trebuie sa fii mai atent decat cu toti..
Eu sunt mama si spun ca daca adopt acea pozitie de zbir pierd si am abandonat ideea...duhul blandeti ma ajuta mult mai mult si daca eu gresesc ceva, mi se imputa imediat..
Asa ca un exemplu de conduita impecabila, va fi un exemplu demn de urmat cred eu...
Dumnezeu sa ne ierte si sa ne calauzesca pe toti!

Filetismul este extensia nationalismului in Biserica, o hula de netagaduit. Niciodata vreun catolic, calvin sau miafizit nu a privit cu dispret nationalist infatuat coreligionarii de alta extractie etnica. Daca aveti o adresa e email, va trimti cartea "Vulturii Pindului" ...sa vedeti ce inseamna scarboasa ortodoxie greaca asec. XIX-XX...

E o erezie, nu stiu cat de mare e si cat de importanta, parintele Galeriu spunea ca: "Filetismul este o marginală pro*blemă bulgărească a secolului trecut. Nici un adevărat creştin nu va pune nu zic naţiunea, dar nimic altceva mai presus de Dumnezeu."
Probabil importanta mai mare a fost data de unii ecumenisti (sau neoprotestanti) care au incurcat filetismul cu BO, spunand ca exista doar BO sau ca doar in BO se afla adevarul ar insemna filetism. Ceea ce e o eroare mai mare decat chiar filetismul.
Un articol pe care l-am gasit acum al Parintelui Galeriu, in care se aminteste si filetismul: http://www.rostonline.org/blog/razva...-i-naiune.html

Mai spuneti: "Niciodata vreun catolic, calvin sau miafizit nu a privit cu dispret nationalist infatuat coreligionarii de alta extractie etnica."
Aici va cam inselati, sunt exemple chiar recente. Sa spunem ca ce s-a intamplat in Croatia cu ortodocsii sarbi nu ar intra in tema, pentru ca unii erau catolici si altii ortodocsi (desi catolicii nu-i considera pe ortodocsi mult diferiti de catolici).
In schimb in Ucraina chiar preoti greco-catolici au insemnat pe credinciosi sa-i prigoneasca pe polonezi, tot catolici. Ca sa nu dau iar detalii, am scris mai amanuntit aici: http://www.forum-catolic.cnet.ro/vie...stasi&start=10

Acele persoane (sau poate era doar una singura) nu spuneau prostii in sensul ca erau atei (sau poate erau alte culte sau chiar ortodocsi), ci era un fel de bataie de joc, deci mai mult de atat.
In legatura cu ceea ce ai spus, asta mentionam si eu in mesajul acesta: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...714#post383714

Sunteti ca in poveste acu cei 3 calugari care au decis sa pastreze legamantul tacerii si unul a vorbit la un moment dat, al doilea a sarit imediat "nu trebuia sa vorbesti" iar al treilea de colo: "dintre voi toti, doar eu am pastrat legamantul".

S-au certat, nu s-au certat, se credeau nu se credeau, si dvs. ati gresit una ca i-ati judecat, a doua ca v-ati crezut mai buna decat ei si ati plecat.

Pai aici e mai simplu ca oriunde, nu-ti plac discutiile de pe un topic, nu intri.
Dar sa intri si sa te plangi de o discutie la care nici macar n-ai primit invitatie..

Iar eu va intreb, daca ati sti ce inseaman cuvintele astea, "duh umilit si inima infranta", i-ati mai fi judecat pe ceilalti cu aere de superioritate, ati mai fi plecat din mijlocul lor inchipuindu-va ca sunteti mai buna decat ei?

Poate stiti povestea cu cizmarul care era mai mare decat marele calugar antonie, ia repetati ca el: "toti se vor mantui doar eu voi pieri (pentru pacatele mele)" si vedeti daca mai aveti chef sa judecati pe cineva ca e asa si pe dincolo si nu se ridica la inaltimea aspiratiilor care le aveti in dreptul lor.

Si intelegeti ca aici nu se judeca oameni ci probleme care tin te credinta, daca unii se simt jigniti ca ideile lor sunt criticate, este partea a doua, insa cand e vorba de idei care duc pe om departe de Dumnezeu, datoria celor care cunosc este sa spuna ceea ce stiu, altfel se fac partasi la pacat.

Cei care se indeparteaza pe astfel de pretexte nu sunt cei mai inclinati sa fi venit la Dumnezeu dupa chemarea Evangheliei, adica ei vin la Biserica sa primeasca, nu sa dea, sa fie tratati cu diplomatie nu sa-i trateze pe ceilalti cu diplomatie, sa gaseasca pace nu sa ofere pace...sa-i invete pe altii ce e aia smerenie, nu sa se smereasca ei..

Cred ca mai aveti de crescut pana sa intelegeti ce insamna cuvintele respective.

Stii, in crestinism exista ceea ce se cheama "testul femeii cananeence".
Si ea vroia sa vina la Dumnezeu..oare cum a primit-o Dumnezeu si de ce?
Tema pentru acasa.

Atunci cand vezi ca esti doar o persoana care ispitesti pe cineva sa faca pacate, nu stiu daca trebuie sa ramai in preajma acelei persoana. Cert este, ca eu am preferat dupa umila mea gandire sa plec, ca un las, pentru a nu fi marul discordiei si mai ales pentru a nu fi tentata sa ii judec si eu. Realmente parerea mea este ca nimeni nu poate intr-o astfel de conjunctura sa se fereasca de a gandi ceva rau cel putin sau inima lui sa nu se pietrifice macar pentru moment. As fi o pacatoasa sa spun ca am ajuns la o astfel de desavarsire si sunt o pacatoasa prin natura mea ..recunosc ca inca ma macina gandurile pacatoase si ca sunt o pacatoasa cu o inima invartosata.
Aici trebuie sa primesti invitatie ca sa vorbesti Alin?
Alin daca da, atunci te rog sa ma ierti si cei carora le-am provocat chiar si cel mai mic rau si neinsemnat le cer iertare si mai ales o sa cer voie in cazul ca asa trebuie sa fac cand atasez ceva ...daca pot vorbi inainte..
Da este o idee buna..
Asa nu voi vorbi neintrebata, ca tine deltfel, iarta-ma discutam cu altcineva pe tema si subiectul din discutia mea.
Dar pentru mine ideea este ca de la oricine am de invata si este valabila in continuare, asa ca multumesc ca ai intervenit.
Cat duh umilit si cat este infranta inima, cred ca doar Dumnezeu este in masura sa spuna, eu sunt departe de a fi cel ce masor, sau cantaresc, sau apreciez...
Iar conduita impecabila este foarte departe de mine..
Sa nu faci imprudenta sa ma ei etalon de masura, ca Doamne fereste ce poate iesi ..smintesti oameni dupa.
Sunt o pacatoasa care inca se lupta cu gandurile care tot isi fac lacas in minte, sunt o pacatoasa care inca nu are acea dragoste care a facut sfiinti din oameni, sunt inca o femeie singura ca nu pot si nu stiu cum sa ma manifest inca intr-un cerc de oameni si prefer sa fug.
Cineva mi-a zis ca si asta este un duh ..duh de singuratate ...daca asa o fi, cu acesta ma lupt cel mai mult, sunt si raman si acum singura si nu stiu cat va mai dura..
Socializez greu, ca nu cred ca cineva are reteta mantuiri si consider ca fiecare trebuie sa se convinga ce este in sufletul lui, si sa vada ce greseste, si sa se autoeduce..vezi cata mandrie am ??..Vreau sa ma fac singura sfanta de la mine putere si nu cu sfatul altora..accept decat sfatul duhovnicului .
Iar a da sfaturi este ca si cum orb pe orb ....stii tu asta poate... sau doar este o idee iar preconceputa a mea..mi-o asum in cazul acesta totusi???..
Eu aici am intrat pentru a putea socializa macar virtual ...pentru a spune ce simt, ca intr-un cerc din acela, in care fiecare spune ce simte, pentru a depasi temerile si a putea sa te intaresti ...
Iar daca ti-am dat raspuns acum fara sa-ti cer voie, sa-ti raspund intr-un fel prin dialog... iarta-ma te rog ...sa-mi spui si pe viitor cand o sa vreau sa-mi exprim parerea vis a vis de ce discuti tu la nevoie tac... spune-mi ca o sa fac cum doresti..acelasi lucru este valabil si pentru cei ce nu vor ca eu sa spun ceva in legatura cu subiecte initiate pe anumite topicuri ..si nu o sa mai comentez la comentariile lor..daca mi se va cere asta...
Deocamdata este un site unde vad ca toti pacatosi pot avea acces ..si m-am gandit ca ce mai conteaza inca unul la numar, am intrat si eu ca musca in lapte..vreau sa vad iese ceva din asta ...
Dar poate exista un anumit standard pe care eu nu l-am vazut scris undeva ..la care ar trebuie sa te ridici ca sa poti interveni intr-o discutie...si asta este posibil..atuci fii dragut si explica si mie intre ce grade se incadreaza, sa stiu si eu pe viitor ..eu nu am luat lectii de catehizare ...trebuie sa ai si trese cumva..?
Si stii care este culmea la mine ca am crescut pana la varsta pe care nu o pot numi "onorabila" de 49 ani si tot nu nu reusesc sa stiu nimic, nu invat nimic..fac eu ce fac si uite tot seman discordie..
Este cineva pe aici in jurul caruia nu s-a creat discutii sau a fost impecabil prin conduita lui?
Va rog invatati-ma si pe mine ,,acel cineva", ca mai stie doar Dumnezeu cate zile am si mor needucata ca sa ma exprim frumos..ca stiti voi mai bine ce cuvant mi se potriveste... poate..
Doamne iarta-ma pe mine pacatoasa..si aici Doamne tot asa mi se intampla?
Si in gura de sarpe, cred de m-as ascunde aceste duhuri vin dupa mine...fa-ma odata vrednica sa le fac sa taca Doamne, sau macar ia mie glasul din gura mea pacatoasadaca ti-am gresit, ca tu ne-ai dat o gura sa te laudam pe Tine Doamne. Slavita fie Sfanta Treime si Prea Curata mea Maica care inca ma iubeste asa pacatoasa cum sunt...
Doamne ce jertfa mareata ai facut pentru mine... ca te-ai jertfit pe cruce pentru prima si cea mai mare dintre pacatosi ce sunt eu si tot ce am facut pana acum nimic nu este. Nici Ava Parinte nu sunt capabila sa spun..Daca am spus un cuvant de lauda Tie si atunci a facut-o pentru mine Duhul Sfant, ca eu nu am fost in stare, deci vrednic este de lauda, iar pentru mine iertare cer.

Cine ispiteste si cine sa ramana? Cam ambigua formularea.

Deci tu erai marul discordiei? Pe ce motiv?
De judecat oricum i-ati judecat.

Este posibil, dar in cazul asta conteaza ce faci imediat DUPA acel moment.
Daca tine mai mult decat cateva minute - pentru ca exercitiul judecatii trebuie sa fie indreptat si spre propria persoana (sau in primul rand), ceva nu e in regula..

Depinde care sunt cauzele..
Fobii? Temeri?

Este un paleativ, nu o solutie.

Ideea e simpla, forumul nu este cu acces exclusiv ortodox, sunt si ne-ortodocsi care expun idei ne-ortodoxe.
Daca un ortodox ia apararea perspectivei ortodoxe si nu putem contribui la aspectul asta, macar sa nu-l criticam reprosandu-i ca "e lipsit de dragoste".

Poate nu suntem toti atat de capabili sa sincronizam forma cu continutul dar atunci macar sa privim la continut.

Discordie e prea mult spus, v-ati exprimat un punct de vedere, ati primit altul, de ce atata stres?

V-ati exprimat foarte frumos, doar ca nu cred ca ati avut dreptate sa-l criticati pe catalin2.

Multumesc Catalin pentru raspunsul tau si mai ales ca esti in asentimentul meu cu acesta postare http://www.crestinortodox.ro/forum/s...714#post383714
Daca am creat impresia proasta la inceput imi cer iertare Catalin.
Sper sa nu mai fie cazul si ceea ce spun sa fie interpretat gresit.
Dumnezeu sa ne lumineze sa vedem deslusit, ca adevarata problema sta defapt la cel rau care ne impinge la acte necugetate sau vorbe necugetate.
Important este sa recunoastem cand gresim.
Si ceva ce-mi place mult, sper ca Dumnezeu sa ajute sa facem asa precum spune:
CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL - SFATURI DUHOVNICESTI despre dragoste, intrajutor

"Să puneţi întotdeauna gândul cel bun!
Intre iubirea sincera si interes"
“Atunci când cineva vede un lucru care îl poate sminti să nu judece, ci să zică în sinea sa: “Cu fapta nu sunt de acord, dar nu ştiu ce împrejurări l-au silit să facă lucrul acesta, ce circumstanţe atenuante are; şi se poate să fi interpretat greşit fapta acestuia“. Nu putem cunoaşte cele ascunse ale omului."

__________________________________________________ _________________________
Faptele tale vorbesc atat de tare, incat nu mai aud nici ce imi spui.

Catalin are dreptate.
De la dogma nu se permit abateri.
Ganditi-va ca pe timpul primului sinod ecumenic, parintii au patimit si au murit pentru o singura litera, omousios in loc de omiusios.
Adica de o fiinta si nu doar asemenea, cum ziceau unii arieni.
Ei au aratat ca termenul corect este "de o fiinta" si nu au facut nici o abatere desi diferea doar o litera.
Asa si cu nestorianismul. Este erezie.

S-a dovedit, in urma unor cercetari, din sec. XX incoace, ca
 

...Kyrillos si Nestorius au spus acelasi lucru, dar in forme diferite. Nu o spun eu personal, ci teologi si istorici ai religiilor, apartinatori de toate confesiunile, inclusiv catolici si protestanti, si chiar istorici atei, cu atat mai independenti.
Se pare ca Nestorius NU a fost vinovat de dioprosopismul real si radical, care a inflorit mai tarziu in Biserica Asiriana dupa sinodul din 489, deci NU a invatat, cum il acuza Proclus din Cyzicus, despre un Cristos "bicefal", adica dioprosopic, chipurile un soi de adoptionism cu tenta arianista. Nu. El si Sfantul Chiril de Alexandria (Patriarhul si Papa Kyrillos al Alexandriei si Africii) au glasuit teologic la fel, dar totul, in ce priveste sinoadele ecumenice III si V, a fost o banala lupta bizantina pentru putere. Deasemenea, negru pe alb, Nestorius a acceptat si titlul si dogma de Theotokos, desi documentele in care s-a vadit asta au fost in mare parte distruse. S-a vazut, foarte clar, ca indata dupa Edictul de la Milano, Biserica a trecut prin ce trec toate grupurile, partidele si organizatiile care ies din intunericul aspru al persecutiei in lumina lina a puterii: divizarea in factiuni, fie ele aparute in jurul unor scoli de gandire, factiuni intre care se dezvolta rivalitati cronicizante. "Destinul natural al puterii este fragmentarea" - Frank Herbert.
In postarile viitoare voi aduce linkurile si documentele necesare unei asemenea demonstratii. Incercati sa renuntati, cei dintre domniile voastre care sunteti mai iuti in raspunsuri dure, la reflexul falsei evlavii subiectiv-partinice/sectare si la lozinca infaibilitatii sinoadelor ecumenice din primul mileniu crestin. Va rog, rabdare: NU intentionez, sub nici o forma, sa atac credinta ortodoxa, ci doar sa revizuiesc atitudini si sa reconsider fapte, spre a demonstra anumite adevaruri.
P. S. Dupa ce voi posta aceste lucruri, si dupa ce voi raspunde apoi colegilor adventisti privind intemeierea Bisericii lui Cristos pe cuvintele Scripturii (manusa aruncata de dl. osutafaraunu, pare-mi-se), nu voi mai posta pe forum. Voi face asta din solidaritate cu fratele meu intru Cristos si Sfanta Biserica Catolica, Erethorn, care a fost banat intr-un mod cu totul neintemeiat si injust.

Spui: " Incercati sa renuntati, cei dintre domniile voastre care sunteti mai iuti in raspunsuri dure, la reflexul falsei evlavii subiectiv-partinice/sectare si la lozinca infaibilitatii sinoadelor ecumenice din primul mileniu crestin."
Vezi, asta e problema si tu nu o constientizezi, nu deranjeaza cand cineva are o conceptie gresita si si-o expune, ci cand incepe sa o impuna, si mai ales ca urmeaza atacuri si jigniri, asta fac de obicei ecumenistii de pe forum. Tu spui de falsa evlavie subiectiv-partinice/sectare, practic i-ai catalogat pe unii. Mai spui in tot mesajul sa incercam sa renuntam la invatatura ortodoxa si sa venim la invatatura ecumenista. Expui apoi unele conceptii ecumeniste, sinoadele au fost o lupta pentru putere, s-au format mai multe factiuni, cele cu putere mai mare au triumfat. Adica nu adevarul a triumfat, ci cele ce au avut mai multa putere, de aceea avem doctrina asta astazi, exact doctrina ecumenista, dogmele nu au importanta.
Asta cu expunerea unor conceptii nu e o problema, e placut sa discuti civilizat, dar unii ecumenisti au prostul obicei apoi sa-i considere pe cei ce nu vor sa accepte conceptiile ecumeniste fanatici, incuiati, neiubitori, farisei, sectari, etc.

Acum legat de tema, au mai fost incercari din acestea facute cu scopul de a se uni ortodocsii cu monofizitii. Chiar s-a semnat un tratat cu o invatatura mai pe ocolite, dar unele Sinoade au condamnat aceasta invatatura, spunand ca si monofizitii trebuie sa marturiseasca tot invatatura ortodoxa, nu a lor si noi a noastra (fanaticii si incuiatii din punct de vedere ecumenist). Au existat chiar imparat si patriarh care au incercat sa impace cele doua tabere, asa s-a nascut monotelismul, iar martiri au fost Sf. papa Martin si Sf. Maxim Marturisitorul.
Spui ca patriarhul Nestorie nu ar fi aderat la aceasta invatatura, dar el e considerat cel ce a creat-o, nu numai ca a sustinut-o. la inceput a fost arianismul. Apoi a venit Nestorie cu cele doua firi. Eutihie a combatut nestorianismul si a cazut in extrema cealalta arianismului, sustinand ca Mantuitorul nu a avut doua firi, ci doar cea divina. Apoi apare monotelismul, ca incercare de impacare, sustinand o singura vointa.
Ceea ce scapi din vede e ca in acele vremuri erau si sfinti, la sinoade au participat sfinti, nu erau doar tabere care se infruntau. Acestea sunt conceptii ecumensite preluate de la neoprotestanti, care recunosc doar primele trei secole crestine. Asteptam si link-urile, mai bine citate pentru ca nu se citesc link-uri lungi.
Poti ramane pe forum (dar daca tu aprobi ce a facut Erethorn ma intreb cum), trebuie sa renunti la a mai impune fortat conceptiile tale ecumeniste si sa-i ataci pe altii din cauza acestora. Dar poti face asta?

Sunt dovezi clare...
 

..ca Patriarhul Nestorius NU a fost vinovat de erezie. In ce a aramas nears de catre fanatici din opera sa, admite foarte clar dogma si titulde Theotokos. Totul a fost o intriga politica bine pusa la punct de "faraonul crestin" Chiril, cu sprijinul Pulcheriei si altor doamne de la Curte, care practicau o mariolatrie efectiv desantata, aproape ca si acea secta care gatea turta Maici Domnului. In cele ce urmeaza, voi dovedi aceasta, prin postare operelor deopotriva ale cofieilor din scolile de gandire rasaritean-siriace, cat ami ales ale exegetilor independenti confesional, deci nici ortodocsi, nici catolici, nici nestorieni sau miafiziti, ci (neo)protestanti si atei, care au scris si descris fenomenologia culiselor Sinoadelo Ecumenice din primul mileniu.

Afirmatii ca "sunt dovezi clare" nu tine loc de dovezi.
Mai bine prezentai intai dovezile pe urma concluziile.

Si totusi nu pot sa gasesc ciudat cum tocmai ateii si neoprotestantii sunt la tine autoritatea ultima si reperul absolut in materie de discernamant..

Totusi, daca sunt dovezi istorice, adica care tin de acea perioada, ce mai cauta ateii si neoprotestantii in ecuatia asta?

Frate Alin, tu esti o persoana foarte realista. Cu siguranta, mai realista decat mine. Este interesant, dat fiind acest fapt, ca pui acea ultima intrbeare. Nu stii ce putere are spiritul partinic, sau daca vrei mai arhaic, "partinitor", in investigarea oricarei probleme date? Mai ales cand e vorba de ingemanarea unor interese materiale si ideologice/spirituale. Cuvintele-cheie sunt "independenti confesional". Evident, categoriile enuntate nu au vreo problema cu abordarea subiectiva a istoriei Ekklesiei. Ca doar nu crezi ca, prin absurd, daca s-ar descoperi, in cazul partii catolice, dovezi clare ca Sf. Augustin a fost membru al vreunei societeti secrete/secte obscure, cu precepte si scopuri anticrestine, sau ca a practicat in secret maniheismul, s-ar proceda pe bune la uriasa reevaluare, si rescriere la propriu care ar rezulta cu necesitate de aici. Sau, in cazul partii ortodoxe, prin absurd, dovezi ca lupta pentru putere intre fractiunea pro-greaca si cea "filetista avant la lettre" din Biserica Rusa a dus, de fapt, la schisma rascolnicilor... Sau, in cazul partii protestante, daca s-ar descoperi ca Luther a fost mason. Sau, in cazul evolutionistilor atei, ca teoria evolutiei a fost primita de Darwin la initierea sa intr-un grad foarte inalt, ca misiune... Oricare din gruparile/confesiunile numite au calcaiul ahilean al subiectivismului propriu si al orgoliului, intr-o chestiune sau alta. In cazul de fata, pe care il discutam, (neo)protestantii si ateii sunt in pozitia cea mai independenta sau obiectiva, daca vrei. Chiar daca maine, sa zicem, ar aparea dovezi sustenabile stiintific, din acea vreme, cum ca de fapt Chiril de Alexandria a fost eretic monofizit, tu le-ai accepta? Sau ai spune ca e un counterfeit ecumenist? :) Sincer, si eu refuz contestari majore la adresa autorilor siriacofoni, si recunosc ca sunt subiectiv. :) Incerc, totusi, cum vezi, sa fiu obiectiv cat pot.
Vechii mongoli aveau o vorba, care, tradusa intr-o exprimare mai moderna, suna cam asa: "fiecare om este zavorat in inchisoarea propriului subiectivism".

Imi scapa logica prin care atei si neoprotestanti pot fi declarati "independenti confesional".

"Evident" nu e un rationament logic.

Si ma intreb pe ce baze cineva care crede in dictorul "fiecare om este zavorat in inchisoarea propriului subiectivism" se poate crede pe sine insusi liber de aceasta - pentru ca daca nu s-ar crede altfel n-ar incerca nici sa-i "elibereze" pe altii.

Eu zic sa revenim la baze: cine confera omului libertatea si cine il inrobeste de fapt?

Referinte:
Galateni cap. 5
Ioan cap. 8
1 Petru cap. 2
etc.

Ateii si neoprotestantii nu sunt deloc obiectivi, ci cei mai subiectivi. Ateii (unii din ei, bineinteles) au ca intentie discreditarea crestinismului, inclusiv prin evidentierea faptului ca Biserica a gresit si s-a inselat. Neoprotestantii (unii din ei) au in intentii evidentierea filozofiei lor, adica faptul ca dupa secolul III (unii chiar dupa Apostoli) urmasii au gresit, Biserica a intrat intr-o ceata si abia aparitia neoprotestantilor a redescoperit lumina. Asadar ambii sunt cei mai subiectivi.
Monofizitii (miafizitii) condamna si ei invataturile Patriarhului Nestorie, recunosc primele trei sinoade, inclusiv titlul de "Theotokos", de fapt toti s-au separat la sinodul IV, de la Calcedon.
Monofizismul s-a nascut din combaterea nestorianismului, Eutihie (cel ce a conceput aceasta erezie) a participat la sinodul III si l-a combatut pe Nestorie. Din cate stiu nestorieni sunt putini, sunt cativa in Siria, Iran si Irak. La sfarsitul sec. XIX o parte a trecut la ortodoxie, iar in secolul trecut a survenit o schisma in cadrul lor.
Asadar, in concluzie, monofizitii sunt separati de nestorieni, sunt impotriva invataturii nestoriene.

In cazul catolicilor au aparut mai multe greseli si ascunderi ale adevarului dar nu s-a intamplat nimic, nu s-a schimbat ceva pentru ca nu aveau cum.
In cazul BO nu are cum sa apara nici prin absurd vreo dovada ca a gresit, decat in partea umana a Bisericii. Pana acum nu s-a intamplat sa se descopere ceva gresit, nu exista vreo contradicite in dogma, pentru ca spunem si in Crez: "Cred intru Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica". Capul Bisericii Ortodoxe este Hristos si credem ca Biserica este infailibila in partea ei divina, in aceasta intrand si dogmele. La partea umana desigur ca nu credem asta, doar catolciii au transferat infailibilitatea si la oameni.
De exemplu un caz in care s-a aratat chiar de istorici si teologi catolici ca BC s-a aflat in eroare pana acum: in perioada interbelica chiar isorici catolici au aratat ca Sinodul 879 a fost gresit apreciat ca talharesc, pentru ca papa aprobase hotararile sinodului. La fel si defaimarea Sf. Fotie, pe care Papa il recunoscuse. Dupa Schisma catolicii de atunci au falsificat istoria de atunci, spunand ca papa nu aprobase sinodul si ar fi valabil sinodul 869. Dar cu toate aceste dezvaluiri nu s-a schimbat nimic in BC, tactica a fost sa se faca ca uita iar. Si asa si acum sinodul 869 e unul din sinoadele ecumenice in BC, desi fusese anulat la sinodul 879.
La fel, dupa adoptarea infailibilitatii papale s-a descoperit ca unii papi nu numai ca au gresit, dar au fost condamanti si ca eretici.
Neoprotestantii de fiecare data cand apare un citat in Biblie care ii contrazice cauta sa il explice, sa ii schimbe sensul, niciodata nu gasesc vreo greseala.
In ortodoxie nu s-a gasit pana acum asa ceva si nu se va gasi pentru ca este singura Biserica, divino-umana. Celelalte culte sunt doar umane, supuse greselii. In legatura cu rascolnicii, nu are importanta de ce au intrat in schisma, nu trebuiau sa intre, la fel ca stilistii.

Catalin, te-ai intrebat daca nu cumva din moment ce interfata intre umanitate (ca specie si entitate spirituala colectiva) si partea divina/harica din Biserica este partea umana, care in mod evident este pasibila de eroare, mesajul Domnului poate fi "parazitat", "bruiat", "deformat"? Cu alte cuvinte, ca si Biserica greseste, dar multumita asistentei divine, isi revine, ramanand in Har?

Oamenii da, Biserica nu.
Acum depinde si ce intelegi tu prin Biserica.
Daca incerci sa te raportezi la definitia Scripturistica a Bisericii, n-ai mai emite asa usor sentinte..

Dar te inteleg totusi, daca e sa te raportezi la biserica romano-catolica ca fiind Biserica, e mult mai usor sa te indepartezi de acea definitie si e mult mai usor, chiar evident sa recunosti ca "Biserica" greseste.

De fapt chiar din acest punct a inceput Luther, insa in loc sa se intoarca la Biserica a facut o alta "Biserica" la fel de gresitoare iar greseala lui s-a tot amplificat si replicat dand nastere de copii tot mai eronate.

Daca s-ar fi raportat la ADN -ul corect (nu cel virusat) istoria crestinismului occidental ar fi fost cu totul alta si poate ca si istoria actuala a lumii ar fi fost alta.

Astept totusi un raspuns si la mesajul anterior de pe acest topic.