exact asta era si intrebarea mea :)

am scris mai sus si despre turta:

Ruperea turtei
Nasa comanda si plateste o turta impodobita cu diverse ornamente, comestibile sau nu, diferite impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta este rupta deasupra capului miresei si este data spre consum (invitatilor). Se spune ca aduce noroc celor care mananca din ea. Obiceiul se pastreaza din vremea Romei antice.

mai exista si explicatia cum ca nasa binecuvanteaza astfel mireasa si mai are semnificatia ca femeia sa fie buna ca painea Lui Dumnezeu.

pe de alta parte, in Ardeal stiu ca mai exista obiceiul ca in loc de marturii, invitatii sa plece de la nunta cu o caserola de prajituri daruite de miri. In Bucuresti asta nu se practica, insa mi se pare un obicei frumos ca nuntasii sa ramana cu o amintire de la nunta, fie ea sub forma unui obiect simbolic, eu spre exemplu as alege o iconita pe care sa le-o daruiesc cadou din partea noastra, fie cu prajituri pe care sa le manance a doua zi la masa cu familia povestindu-le ce frumos a fost la nunta si pomenind din nou mirii.

Da asa e, se dau prajituri de casa si o sticla de tuica sau vin. Unii decid sa se retraga mai repede, cam dupa ce servesc mancarea , nu stau si la "chef", deci n-apuca tortul de nunta, cred ca de aceea e obiceiul sa se dea prajitura. De regula se da o caserola, altii dau o mica prajiturica ceva asemanator tortului, la nuntile maghiare am observat ca se dau turte dulci in forma de inimioara, tot felul de atentii, e o forma de a multumi nuntasilor pentru prezenta. Sa stii insa ca la nunta unei fiice de preot ea a dat niste arahide glazurate si ceva bomboane frumos impachetate intr-un saculet de voal, banuiesc ca acelea reprezinta "marturiile" la care te refereai, deci se dau si in Ardeal, insa sunt exceptii, de regula se dau prajituri.

Sfantul Grigorie Teologul: POEM-INDEMN CATRE OLIMPIADA, LA CASATORIA SA



Copilul meu, acest dar îţi trimit

eu, Grigorie: îndemnul unui părinte este darul cel mai bun.

Nu aurul amestecat cu pietre preţioase,

podoabă femeilor nobile, Olimpiada, nici culorile

să nu împodobească un chip împărătesc cu ruşinoasă graţie,

fiindcă ele aduc peste chip un chip ce duce la pierzanie.

Iar veşmintele de purpură, aurite, strălucitoare şi sclipitoare,

să fie pentru cele cărora nu le ajunge slava unei vieţi

luminoase.

Tu să te îngrijeşti de cuminţenie şi frumuseţea ta va fi

minunată

chiar şi pentru ochii închişi. Purtarea este cea mai aleasă floare,

înfiptă în pământ, nezdruncinată, pentru cea cu bună faimă.



Cinsteşte întâi de toate pe Dumnezeu, apoi pe soţul tău,

ochiul vieţii tale, arbitrul sfatului tău,

pe care singur să-l iubeşti, căruia singur să-i încălzeşti inima;

cu atât mai mult cu cât el însuşi te iubeşte cu doruri line,

având o afecţiune neîmpărţită, sub lanţurile aceloraşi

sentimente.



Îndrăzneală să nu ai atât cât să urmeze de aici pofta bărbatului,

ci cât se cuvine, fiindcă există o săturare de toate.

Există o săturare a tuturor, dar pofta nesăturată e mai bună.

Femeie fiind, nu te împinge spre înfumurare bărbătească.

Nu-ţi afirma peste tot neamul nobil, nici nu te trufi cu eleganţa

veşmintelor,

nici cu înţelepciunea: căci înţelepciunea stă în a te supune

aşezămintelor conjugale.



Căci legătura căsătoriei pune în comun între cei doi toate.

Lasă de la tine atunci când soţul tău fierbe, ajută-l când e

chinuit şi suferă

cu vorbe dulci şi îndemnurile cele mai bune.

Căci nici cel ce hrăneşte lei nu domoleşte cu forţa fura fiarei,

când răsuflarea ei fierbe şi răcneşte, ci o îmblânzeşte

mângâind-o cu mâinile şi cu cuvinte blânde.

Niciodată să nu-ţi ocărăşti sau să-ţi vatămi cumva soţul,

chiar dacă ai fi foarte furioasă, fiindcă el însuşi îţi este folosul

cel mai mare.

Nici chiar dacă sfârşitul sfatului lui îţi este împotrivă; căci nu

se cuvine.

Fiindcă de multe ori demonul pune capăt sfatului înţelept.

Nici nu fi slabă, căci sabia e a celui puternic.

Nici nu lăuda pe cel ce nu este prieten bărbatului tău,

adresându-i-te pieziş cu cuvinte înşelătoare.

De altfel, purtarea simplă e lucru potrivit bărbaţilor şi

femeilor nobile, şi mai cu seamă părţii femeieşti.



Să ai în comun cu el toate bucuriile şi durerile,

comune şi grijile, fiindcă acest lucru sporeşte casa.

Dă sfatul tău, dar hotărârea să fie a bărbatului.

Suferă măcar puţin împreună cu el când se necăjeşte, căci

durerea prietenilor

e un leac plăcut al suferinţei. După care însă,

având un chip vesel, risipeşte îngrijorările inimii lui.

Căci pentru bărbatul întristat limanul cel mai bun e soţia.

Îngrijeşte de ţesut şi de lână, şi meditează la

cuvintele lui Dumnezeu, iar de cele din afara [casei] să se

îngrijească bărbatul.



Nu pune de multe ori piciorul în afara uşilor [casei], nici nu

ieşi

la distracţii obşteşti şi în mulţime dezordonată, căci aceasta

desfiinţează ruşinea chiar şi la cei ruşinoşi amestecând ochi cu

ochi,

iar pierderea ruşinii naşte toate relele cele mai mari.

Îţi poruncesc să pui piciorul în întruniri bune împreună cu cei

înţelepţi,

ca să-ţi întipăreşti în minte şi oarecare cuvinte nobile,

fie spre pierzania răutăţii tale, fie ca legătură a virtuţilor.

Casa să-ţi fie şi oraş şi vatră sfântă. Să nu fi văzută

de alţii decât de rubedeniile curninţi sau de preot

şi de bătrâni, care sunt mai buni decât tineretul, iar nu de femei

care-şi ţin nasul pe sus şi au chip de femei uşoare;

nici de acei bărbaţi evlavioşi pe care bărbatul tău îi ţine în

afara casei

chiar dacă-i socoteşte respectabili. Căci ce lucru îţi este atât de

folositor

ca un soţ ales, pe care singur să-l iubeşti?



Ai cuget înalt, dar nu te mândri cu aceasta.

Laud acele femei pe care bărbaţii lor nici măcar nu le cunosc.

Nu te grăbi la ospeţe de nuntă sau la zile de naştere,

unde sunt pofte, dansuri şi râs,

şi glume proaste; căci acestea încântă şi un om cuminte

ca o rază ce degrabă topeşte ceara.

Nu ţine în casa ta ospeţe cu băutură

fie că e de faţă sau nu bărbatul tău ireproşabil.

Pântecul care ţine măsura va stăpâni poate asupra patimilor.

De distracţii mă tem şi eu, se teme şi soţul tău.

Să nu laşi să-ţi palpite genele în chip lasciv,

nici să se umple de mânie; căci aceasta e o ruşine pentru muritori,

şi încă şi mai mult pentru femei, şi face faţa respingătoare.



Urechile să aibă podoabă nu mărgăritare, ci primirea

cuvintelor nobile, iar peste cele rele să fie pusă cheia minţii;

şi aşa, atât deschise, cât şi închise, urechile vor fi curninţi.

Pudoarea feciorelnică să picure roşeaţă neprihănită soţului tău

când priveşti la el sub pleoapele tale; roşeşte pentru cei ce te

privesc,

dar ai ochi orbi şi pogoară în jos sprâncenele.



Dacă ai limbă neînfrânată, vei fi mereu nesuferită soţului tău,

căci o limbă neruşinată va face rău chiar şi celor inocenţi.

E mai bine să taci, chiar dacă lucrul te îndeamnă la cuvânt,

decât să vorbeşti, atunci când împrejurarea opreşte un cuvânt

lipsit de rânduială.

Cuvântul tău să fie pururea dorit. Picioarele ce păşesc cu

aroganţă

au o cuminţenie mincinoasă; chiar şi în paşi poate să fie trufie.



Primeşte şi aceasta: Nu avea o dorinţă nedomolită a cărnii,

nici nu te complace mereu în patul nupţial. Convinge-ţi soţul

să respecte zilele preasfinte. Căci pe cât se pare,

a te supune aşezămintelor dumnezeieşti e o icoană a marelui

Dumnezeu,

pentru că Însuşi Fiul, pe când era încă fără trup, a dat

aşezământul conjugal neamului nostru şi făpturii pe care a zidit-o cu mâna Sa, pentru ca în vreme ce unii se duc şi alţii vin, naşterea

să continue şi neamul schimbător al muritorilor, ca un râu

curgător,

nestatornic din cauza morţii, să rămână statornic prin naşteri.



Dar ce mai continui spunându-ţi acestea?

Căci cunosc eu însumi un îndemn negreşit mai bun decât al

meu.

Acesta îţi este, preaiubită, Teodosia. Să-ţi stea deci înainte

pururea ca icoană însufleţită a oricărui cuvânt şi a oricărei

fapte,

un Chiron* feminin sub legământul căsniciei,

care te-a primit de la tatăl tău şi te-a plămădit cu obiceiuri

alese,

soră geamănă a neprihănitului arhiereu

Amfilohie, pe care [la moartea sa] l-am trimis la Dumnezeu

împreună cu Tecla preacurata,

vestitor răsunător al adevărului, slava mea.



Şi dacă ai primi vreun cuvânt cu cuget înalt de la cărunteţile

mele,

îţi poruncesc să-l păzeşti în ascunsul inimii,

ca prin el să poţi ajuta şi pe soţul tău, nobil cetăţean,

şi mândru chiar, având în tine o slavă preaînaltă.



Acum ţi-am dăruit acest dar. Iar dacă doreşti lucrul cel mai

folositor

să te faci viţă mult-roditoare şi să vezi pe fiii fiilor tăi,

ca de tot mai mulţi să fie lăudat marele Dumnezeu,

prin Care ne-am şi născut şi către Care se cuvine să şi mergem

de aici.

vad intreg textul cu patratele :40:

Dar acum?Tot asa il vezi?

Setează în browser setul de caractere pe "ISO-8859-2" şi o să fie ok.

acum il vad bine.

Dragos, lucrez in online si nu inteleg de ce trebuie sa fie obligat cineva sa-si seteze ceva in calculator doar pentru ca altii vor musai sa scrie cu diacritice. daca nu exista o unitate intre programe care sa le afiseze corect mi se pare normal sa nu le folosesc.

sper ca nu am suparat pe nimeni, este parerea mea.

offtopic
Părerea mea e că e de bun simţ să scrii cu diacritice când scrii în româneşte.

sper ca imi dai voie sa nu-ti impartasesc parerea. nu consider deloc ca sunt lipsita de bun simt daca nu scriu cu diacritice.

Eu una inteleg f bine cuvintele si fara diacritice. programele software de pe toate calculatoarele nu sunt facute de romani si pentru romani asa ca.... pentru ca mesajele noastre sa fie citite de toata lumea ar trebui sa nu le mai scriem cu diacritice nu sa obligam pe cineva sa-si schimbe setarile in calculator, mai ales ca majoritatea nu stiu ce e ala un browser chiar daca il folosesc, nu stiu ce e aceea o setare si cum sa o acceseze.

dar suntem off-topic dupa cum spuneai. Stiu ca exista un asemenea topic pe undeva pe la generalitati sau la "despre forum", rog moderatorii sa stearga aceste posturi sau sa le mute acolo.

Facandu-i sa se simta bine, printr-o atmosfera placuta si antrenanta, petrecerea nu trebuie sa aiba momente "moarte", nici sa fie monotona si plictisitoare, ci sa aiba flexibilitate in ceea ce priveste ritmul. Daca un om s-a simtit bine el nu mai e carcotas, nici macar nu-si va seama ca n-a existat „spartul paharelor”, de exemplu.

Ne vorbeste Parintele Arsenie
 

"Dacă avem niste prieteni, care ne sunt dragi, dar nu sunt credinciosi, cum să le vorbim despre Dumnezeu ca să-i miscăm cumva?

- Mai mult decât a vorbi, este să duceti o viată crestină, să vadă si ei. Asta ar putea să fie predica cea mai de efect. Incolo, e inutilă o discutie cu ei, care s-au antrenat să răspundă la întrebările propovăduitoare, bune, ale crestinilor. Ei stiu ce să răspundă. Că e mai dulce tutunul, e mai dulce betia, e mai dulce curvia, e mai dulce pierderea de timp si preadesfrânarea. Mai ales acum s-au creat atâtea posibilităti de distractie, de destindere, de pierderea sufletelor...

Si atunci, dacă te văd pe tine făcând asa, te întreabă: "Ce te face pe tine să ai o asa conduită?" Si îi zici: "Dragă, îmi pun problema mântuirii! 0 să terminăm odată!... Căci cel mai mare, cel mai greu moment din viata ta, va fi ziua când vei muri! Atunci se va vedea cum ai trăit!... Nu vei mai avea nici un fel de scuze. Mila încetează de la Dumnezeu. Până acolo e milă, dar de acolo începe dreptatea lui Dumnezeu, după faptele noastre".

Si dacă primeste sfatul, să-i spuneti: "Domnule, există judecata lui Dumnezeu. Există porunci. Să le ascultăm! S-a născut lisus Hristos; Dumnezeu fiind, a luat chip de rob numai ca să ne mântuiascâ pe noi, să ne scape de iad". Va să zică, începi cu credinta de la capăt. Dar, mai ales, să vadă faptele voastre cele bune. Căci dacă te apuci să faci chefuri, degeaba vorbesti tu si propovăduiesti.

Uite asa se crează un moment pentru folosul tău. Să ai o pozitie folositoare. Dacă nu te ascultă, "Dixit et salvavem aneam mea", zice latinul. "Eu am zis si mi-am mântuit sufletul meu". La Judecată, când te va întâlni, să nu-ti zică că nu iai spus. Pentru că toti cei cărora le spuneti ceva în numele adevărului de credintă, fratii mei, toti acestia vă vor vedea pe voi odată si le va suna în cap: "Uite, că mi s-a spus lucrul ăsta de către cutare si n-am tinut cont!"

Ei, problema e mare, problema e peste tot, problema e întinsă cu lipsa de credintâ! De asta luptăm din răsputeri. Dar mai ales asta, fratii mei, să nu faceti sminteli!"
Extras din "Ne vorbeste Parintele Arsenie".

Maria, acuma am vazut ce ai scris legat de depunerea florilor primite la icoana. Nu stiu ce sa spun, gestul tau e frumos, insa unii s-ar putea sa ramana surprinsi. Ei ti-au daruit tie florile cu drag, un fel de cadou, iar cadoul nu se da mai departe, ci se pastreaza. Daca tu simti insa ca asa trebuie sa faci, atunci lasa-le in Biserica si nu le mai lua cu tine, posibila nemultumire va fi oricum de moment, le va trece.

Sau dai florile, a doua zi la biserica. Sau chiar poti sa le spui, am placerea sa las langa icoana Maicii Domnului, un bughet de flori. Sper sa nu va deranjeze?!

Cununia civila este in aceeasi zi?

Asta e altceva, a doua zi, sau chiar si in aceeasi zi insa cu tact, asa cum bine ati spus, pentru a evita un moment stanjenitor: lumea iti ofera flori, iar tu in secunda 2 le "dai mai departe".Unii ar putea fi tentati sa creada ca nu l-ai apreciat gestul, n-ai dat importanta.

aveti dreptate, asa am sa fac.
cununia civila este cu o zi inainte vineri (nu as fi vrut sa fac in zi de post dar nu se mai oficiaza cununii civile sambata si duminica.

asa este, am sa duc altadata flori.

stiti ca v-am mai povestit ca eu nu-mi doream si nu ma vedeam imbracata intr-o rochie clasica de mireasa mai ales ca nu o sa am o nunta traditionala la restaurant cu sute de invitati ci o simpla petrecere la o carciumioara din cartier cu 20 de persoane, doar rudele si nasii.


deeeeeciiiii..... imi cautam de zor o tinuta care sa se potriveasca, o rochita de seara galbena, bej, crem, o nuanta deschisa, de voal sau saten, lunga dar nu rochie de mireasa.

ieri mi-am luat 2 zile de concediu special sa merg sa caut rochita.

am plecat la 7 dimineata de acasa si am batut tot orasul in lung si in lat incepand cu Dragonul Rosu continuand cu Europa si apoi cu toate magazinele de pe Lipscani, Selari, mag. Victoria, Unirii, Cocor, Dorobanti - Mario Plaza si toate magazinasele cu rochii de ocazie pe care le-am mai vazut. am fost singurica si am probat peste 50 de rochii, am ajuns acasa pe la 18.30 seara, franta de oboseala, transpirata si necajita, cu picioarele umflate de atata mers pe jos si fara sa-mi fi cumparat nimic.

Am fost la bisericuta mea de suflet la icoana Maicii Domnului si am rugat-o sa ma ajute. L-am rugat pe Bunul Dumnezeu sa ma indrume EL sa-mi gasesc rochita in care sa fiu demna sa apar in fata LUI in sfanta Biserica in ziua cununiei.

Iar astazi.... am decis sa nu mai fiu asa de stresata, am sunat-o intr-o doara pe domnisoara mea de onoare (despre care credeam ca nu o sa aiba timp sa vina cu mine caci o stiam la serviciu) si... surpriza. tocmai isi daduse demisia si avea si timp si chef sa ne vedem. Asa ca m-am suit in autobuz si am plecat mai intai la primarie.

Aici, la starea civila sector 1 unde o sa avem noi cununia, era o doamna f draguta care mi-a dat o hartie cu toate actele de care avem nevoie, mi-a calculat ca analizele trebuie sa fie emise cu data de 18, 19, 20 sau 21 sept pentru cununie in data de 30 sept (eu avand nunta pe 1 oct) si o sa merg sa depun dosarul pe 21 sept.

la ora 1 m-am intalnit cu dra de onoare, am stat la o terasa de povesti si un suc si o salata si apoi am fost in militari in Sir (cei din Bucuresti cred ca stiu ca acolo nu se gasesc cine stie ce rochii si in nici un caz nu sunt rochii de mireasa.)

am nimerit intr-un magazin in care 2 doamne vanzatoare f dragute m-au ajutat sa probez vreo 10 rochii de voal, si intr-un final alesesem una lunga galben pai, cu funda la spate si manecute de voal care avea un cordon negru pe care ma gandeam sa-l scot si sa-l inlocuiesc cu voalul de la funda.

zis si facut..... caaaand, intr-o doara, dand la o parte niste umerase cu rochii, am vazut ascunsa la perete o rochie ivory de mireasa.. cu pietricele si broderie.

am intrebat ce e cu ea si mi-au zis ca e o rochie Second Hand care e de vanzare dar "neoficial" fara bon sau altceva (adica ea nu exista oficial in stocul magazinului).... am zis sa o probez sa vad si eu cum imi sta, sa nu zic ca nu m-am probat macar intr-o rochie de mireasa.....

cand au scos-o din sacul de plastic si am vazut ce broderie are pe ea, ce material delicat si in acelasi timp rezistent, si mai ales ca are trena de 1.30 metri am zis ca sigur e extrem de scumpa si eu mai mult de 500 lei nu aveam sa dau pe rochie....

rezultatul? am probat-o si m-am indragostit pe loc. zici ca e facuta pentru mine, e exact marimea mea.

Am cumparat-o pe loc si trebuie sa ma duc s-o dau la curata caci e putin murdara de praf la poale.

Imi mai trebuie acum un voal spaniol mantilla, cu dantela bogata si o sa fiu REGINA nu printesa cu asemenea trena.

Sunt cea mai fericita astazi. Domnul a facut o minune cu mine. Am fost la biserica iarasi sa-i multumesc Maicutei Domnului si Sfantului Nicolae carora m-am rugat si consider ca fara ajutorul lor nu as fi gasit niciodata minunata mea rochie care a costat in Italia de unde e adusa 750 de dolari si pe care eu am dat doar 500 lei. Adica exact cat aveam la mine si mai mult nu as fi avut niciodata sa dau.

Slava Lui Dumnezeu intru sfintii Lui!

va pun si cateva poze cu mine sa ma vedeti cu rochita mea.

E superba rochita. Si-ti vine foarte bine. Are putin broderie, dar e clasica, eleganta. Adica indeplineste toate conditiile cerute de tine, legate de simplitate, culoare si varsta, dar in acelasi timp e rochie de mireasa. E finuta, ti se potriveste. Ma bucur foarte mult ca ti-ai gasit rochia asta. Poate ti-a vazut Dumnezeu smerenia si a zis ca meriti o rochita frumoasa in ziua nuntii tale. :) S-o porti cu placere. Casa de piatra!!!

multumesc din suflet Azzurra.

Doamne ajuta!

acum ma rog Domnului privindu-mi rochita asa de frumoasa sa ma ajute sa nu-mi fie spre mandrie sa port asa o rochie eleganta ci sa ma smeresc si sa o privesc din tot sufletul asa cum mi-am dorit, ca pe vestmantul potrivit sa ma infatisez in fata Lui.

Caci m-am intrebat de multe ori, cum m-as imbraca daca as sti ca ma duc in fata Domnului, ca va veni insusi Bunul Dumnezeu sa ma binecuvanteze. si mi-am raspuns. cu cele mai bune haine. nu din cauza ca Domnul s-ar uita la hainele noastre ca doar EL ne-a dat viata si la el toate firele de par din capul nostru sunt numarate, insa, daca ai de ales ce vestmant sa pui pe tine stiind ca te vei infatisa Lui cred ca toti ne dorim sa purtam haine care sa ne arate respectul si iubirea fata de Dumnezeu.

Cred ca n-ar trebui sa-ti faci atat de multe probleme. Nu te-as putea vedea mandra. Bucuroasa, poate. Nu mi se pare un lucru rau sa te bucuri si sa fii fericita din toate punctele de vedere. Bucura-te de nunta ta (ma refer la tot, la Slujba si la restu') si nu-ti mai face atatea mustrari de constiinta.

Poate uneori suntem dispusi sa facem sacrificii pe care Dumnezeu nu ni le cere. Sau mai rau, sa ne para rau dupa. Avand in vedere "povestea rochiei", cred ca Dumnezeu o aproba. Si oricum, rochia e decenta. Iti mai trebuie voalul. Sper sa-l gasesti in curand.

Noapte buna. Casa de piatra !!! :)

Doamne ajuta!

P.S. De acord, Regina. :) :D

Am uitat sa mentionez ceva. Este bine ca in ziua nuntii mireasa sa poarte o cruciulita la gat. In general in ziua nuntii fetele au una din metal pretios sau poate care sa semene a metal pretios, chiar si ieftina, genul de la tarabe, dar ideea era sa se asorteze cu rochia si cred ca este bine sa fie sfintita.

Probabil nu e gresit s-o porti pe cea din lemn, numai ca va face nota discordanta.

Daca cineva n-are bani sau nu gaseste, poate sa aiba macar crucea in gentuta(cea de lemn de la Biserica) sau atasata la buchet, asta e doar un sfat personal.

Doamne ajuta!

Multumesc frumos Azzurra pentru sfaturi. Voi purta la gat cruciulita mea de argint daruita de viitorul meu sot (primul lui cadou facut mie) si voi avea la mine si crucea mea veche de lemn sfintita.

am gasit la o manastire si o bratarica de argint cu cruciulita cu pietricele. atat rochia pentru ca a mai fost purtata, cat si bijuteriile, le voi duce la parintele duhovnic sa le sfinteasca inainte.

era planul facut deja dar ma bucur mult sa vad ca mai sunt fete care gandesc la fel. Dumnezeu sa-ti ajute sa te vedem si pe tine mireasa cand stie EL ca e sorocul tau. Ai un suflet f frumos.

si daca tot sunt la capitolul impartasiri sa va arat si verighetele noastre, caci mi-e tare drag sa va arat si voua dragi prieteni de pe forum caci stiu ca va bucurati de bucuria mea. sunt de aur alb, simple, fara niciun model.

si iata si lumanarile pe care le vom comanda (le comandam noi caci nasii sunt din provincie si ei doar le vor plati conform traditiei).

insa vom cere sa fie fara statueta cu mire si mireasa. oricum, sunt mai mici decat cele clasice, au doar 60 de cm dar vor fi astfel mai usor de tinut o ora intreaga in maini de catre nasi, si cred ca nu le vom impodobi decat cu o funda sau cateva fire de floarea miresii.

sa va arat si ce model de voal am descoperit .. dar nu stiu unde as gasi asa ceva, doar sa-mi fac pe comanda..

Sunt foarte frumoase toate. Poate sunt si subiectiva, ca eu imi doresc verighete tot din aur alb. Sa le porti cu placere.

Legat de lumanari, n-am mai vazut modelul asta. Sunt foarte frumoase si cred ca n-are importanta marimea lor. Eu le-as pune si floarea miresei, dar doar daca iti permiti, daca nu, sunt dragute si cu o simpla funda.

Legat de voal, n-am vazut model acela. Voalurile spaniol mantilla vazute de mine nu sunt stil gluga, ci doar foarte lungi si late cu dantela pe margine. Daca nu-ti gasesti nicaieri, si nici sa comanzi, iti poti cumpara un voal lung si lat cu dantela pe margine si te poti duce la o croitoreasa sa-ti faca un snur in fata, ca sa fie stil gluga (sau sa vorbesti chiar la magazinul de unde cumperi voalul, ca in general au si croitorese si pot face modificari).

P.S. Merci pentru urare. :)

Doamne ajuta!

Sunt foarte frumoase toate. Poate sunt si subiectiva, ca eu imi doresc verighete tot din aur alb. Sa le porti cu placere.

Legat de lumanari, n-am mai vazut modelul asta. Sunt foarte frumoase si cred ca n-are importanta marimea lor. Cred ca-mi plac tot fara statuete. Eu le-as pune si floarea miresei, dar doar daca iti permiti, daca nu, sunt dragute si cu o simpla funda.

Legat de voal, n-am vazut model acela. Voalurile spaniol mantilla vazute de mine nu sunt stil gluga, ci doar foarte lungi si late cu dantela pe margine. Daca nu-ti gasesti nicaieri, si nici sa comanzi, iti poti cumpara un voal lung si lat cu dantela pe margine si te poti duce la o croitoreasa sa-ti faca un snur in fata, ca sa fie stil gluga (sau sa vorbesti chiar la magazinul de unde cumperi voalul, ca in general au si croitorese si pot face modificari).

P.S. Merci pentru urare. :)

Doamne ajuta!

Modelul asta de voal tip gluga imi place dar stiu ca nu e voal spaniol.

Voalul spaniol este asa ca in poza de mai jos si imi place f f mult, din pacate nu gasesc asa ceva, sau sunt f f scumpe.

cred ca pana la urma am sa cumpar tulle si dantela si am sa ma duc la croitorie sa mi-l fac.

mi-a venit o idee care ma atrage din ce in ce mai mult.

Ziua cununiei noastre o sa fie 1 octombrie - ziua in care serbam Sfantul Acoperamant al Maicii Domnului, si am ales-o special pentru ca este aceasta sarbatoare foarte draga mie si pentru ca ne dorim ca Maica Domnului sa ne binecuvanteze astfel casnicia si sa ne acopere cu cinstitul ei acoperamant. Avem deja si icoana Acoperamantului Maicii Domnului pe care o sa-l rog pe parintele sa ne-o sfinteasca daca se poate tot in ziua cununiei.

De aceea, mi-as dori sa-l rog pe parintele, daca se poate, ca in biserica, inainte de inceperea slujbei, pana se aduna invitatii, sa ascultam acatistul Acoperamantului Maicii Domnului.

Il am eu pe CD, in interpretarea protopsaltului Marian Moise.

Ce credeti? E potrivit? Sper sa nu strambe din nas invitatii dar mie mi s-ar parea f frumos.

ce ziceti? n-are nimeni nicio parere? chiar vreau sa stiu daca vi se pare exagerat sau nu ce-mi doresc eu. Adica nu vreau sa para ce la bag ceva oamenilor pe gat dar mi-ar placea mult sa se auda aceasta cantare in surdina in biserica in timp ce se aduna invitatii si pana incepe slujba.

N-are niciun sens să ascultaţi un acatist în surdină. Mai bine vorbiţi cu preotul să-l faceţi acolo, înainte sau după cununie.

nu este timp sa facem slujba acatistului. si in f multe biserici se asculta muzica (acatiste) cand nu e nicio slujba. am zis in surdina adica nu e dat foarte tare incat sa nu te mai auzi om cu persoana.

Si eu sunt de parerea lui MihailC. Rugaciunea e rugaciunea, atmosfera e atmosfera.
Oricum, numai parintele va poate da acordul, cu el trebuie sa vorbiti.

multumesc frumos pentru raspunsuri.

Maria, stilul tau imi pare atat de simplu, de frumos.
De ce mergi pe acelasi stil si in privinta lumanarilor? de ce nu incercati varianta lumanarilor din ceara curata, impodobite cu flori naturale?
Sunt foarte frumoase, simple, finute, autentic ortodoxe.
iarta-ma ptr ca am indraznit , mie se parea ca ar face casa buna cu o nunta simpla si cu mirii iubitori de Hristos.

Atasat o poza cu o lumanare de ceara ptr nunta(sau poate chiar botez).