Pe unii nu-i vedem inca pentru ca inca nu le-a fost oranduit "sa vada". Pe altii nu-i vedem noi, desi in sufletul lor sunt mult mai blanzi, mai milostivi si mai iubitori de Dumnezeu decat ni se arata in firea lucrurilor si de cat avem noi parerea ca am putea fi in fata lui Dumnezeu. Nimic din convingerile noastre asupra oamenilor nu este ce pare a fi, iar daca Dumnezeu ingaduie sa se intample anumite fapte (inclusiv pe cele ale noastre care sunt la fel de strigatoare la cer, doar ca noua ni se pare ca detinem secretul mantuirii si il si urmam cu sfintenie), este Taina Lui, iar noi ar trebui sa plecam capul si sa ne smerim ca si cum am face o ultima rugaciune si ca si cum am mai avea doar o zi de trait cand nu ne mai preocupa nimic altceva inafara iertarii pacatelor noastre.

Păi dacă nu le-a fost orânduit să "vadă", atunci este clar că, de vreme ce nu au primit luminarea, adică botezul, poate fi luată în calcul invaliditatea botezului lor, şi în mod implicit excluderea din Biserica lui Hristos. Nu că ei nu ar fi excluşi de facto, prin viaţa lor, din Sfânta Biserică, dar cel puţin şi-ar legaliza situaţia lor reală şi ar contribui pe viitor la întocmirea unor statistici mai apropiate de adevăr.

Faptul ca nu vad eu sau tu, nu are vreo importanta.
Ce, fariseul vedea rugaciunea vamesului?

DA, DA, DA!!!
Laudat fie Domnul in veci!

Răspunsuri...
 

Merită să cunoască Adevărul absolut şi personal (adică pe Hristos), căci pentru El au fost creaţi.

Minunat răspuns a postat MariS!

Doamne ajută!

Tocmai aici este problema, domnişoară Laura, că aceşti oameni nu vor să cunoască adevărul. Se pun împotriva lui, îl evită, se ascund de el pentru că nu vor să se lepede de răutatea din ei, de egoism, de patimi, de nedreptăţi, de hoţii, de furăciuni, de ticăloşia din ei, de ignoranţa cumplită în care dorm.

Pentru ca pentru ei nu e lumina.

Desigur.
Doar lumina a fost creata DOAR PENTRU TINE. Nu-i asa?

Desigur. Pentru ca pentru. Corect.
Ca lumina a fost creata DOAR PENTRU TINE, nu si pentru pacatosi. Nu-i asa?

Poate intr-o buna zi si acesti pacatosi vor veni smeriti la Dumnezeu sa isi planga pacatele ca talharul de pe cruce.
Sa ne rugam pentru ei.
Toti avem cate o neputinta sufleteasca si asta nu datorita noua ,ci pentru ca asa ne-am nascut ,asa am mostenit.
Sau asa am devenit traind printre oameni.
Si necredinta e o neputinta.
Sfintii s-au nascut din oameni evlaviosi.
Sfantul Ioan de Kronstadt avea ca strabuni 7 generatii de preoti.
Doamne ajuta !

Nu cred ca-L poate respinge cineva pe Cristos, ba din contra, cred ca toti ticalosii cand vor fi la ananghie vor alerga la El. Pentru ca El e bun , iertator, nadejdea celor fara de nadejde, invierea si viata, etc. Dar ca sa-I urmeze toti invataturlr, e greu. Unii pentru ca nu le stiu, altii pentru ca nu le cred, altii zic ca sunt imposibil de urmat , etc. Si mai e si ideea ca El ne iarta oricum, chiar daca gresim si nu Il ascultam. Pe Dumnezeu Tatal, cum era descris in Vt, intr-adevar il vedem mai aprig, mai razbunator, mai neiertator si ne poate inspira frica si chiar ura fata de El. Dar cum bine stie toata lumea 'scaparea' noastra, izbavitorul nostru este Fiul. Si e fapt El este adevaratul Cuvant al lui Dumnezeu, dar nu toata lumea stie asta. Unii poate Il cred neputincios in fata maniei Tatalui. Pentru cei care Il cunoastem, cat de cat, trebuie doar sa ne gandim la El si ne simtim indata mangaiati, simtim cainta pentru faptele noastre.
Dar ca sa fim mai impliniti, ar trebui sa ii urmam si invataturile. Multi poate se sperie daca merg la biserica, citesc carti sau mai ales daca ii aud pe cei habotnci ce sfaturi dau, ca credinta in Cristos ar fi o utopie, ceva imposibil de pus in practica. Ea nu este ceva ce poate fi impus, ci poate fi doar simtit, la ca si dragostea. Daca iti propui sa-ti asculti barbatul doardin obligatie si nu din iubire, ai mari sanse sa ajungi la divort sau la balamuc. Din fericire, dragostea lui Dumnezeu pentru tine si a ta pentru El este acolo si ti se va descoperi, daca o vrei.

Unii nu Il resping pe Dumnezeu,dar nu trebuie neaparat sa faca ce tie ti se pare normal.Si tu te miri de ce nu vin cand dovada e mai sus cum se poarte anumiti oameni "religiosi" (care doar se cred ca nu au nici cea mai mica idee despre ce e vorba) facandu-i ticalosi,etc. De ce ii judeci?

De ce il resping oamenii pe Hristos ?
 

De ce il resping oamenii pe Hristos ?
Nu pot sa raspund in numele altora, o sa raspund in numele meu. L-am respins pe Hristos pentru ca toti cei care au incercat sa mi-L prezinte au facut-o la modul rational si superficial (adica nu simteam deloc ca ei traiesc ceea ce afirmau). Cand Dumnezeu mi-a scos in cale pe cineva care Il si purta in el insusi pe Hristos, atunci mi S-a revelat intai ca iubire, ca o revarsare a unui ocean de dragoste, din care o picatura subzista si in inima mea. Acea mica picatura din inima mea a recunoscut dintr-odata oceanul mama si a dorit contopirea cu el. Abia apoi L-am perceput si rational.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Edit: sa nu se inteleaga ca as spune ca toti cei care incearca sa convinga pe cineva sa-L primeasca pe Hristos, nu sunt si traitori. Nu, nu asta spun. Sunt si dintre acestia multi traitori dar ei nu alearga dupa om ca sa-l convinga. De obicei se intampla invers, unul care nu-l traieste pe Hristos alearga sa-L "serveasca" altuia, iar cel care Il traieste nu-si pune problema sa convinga, ci sa Il prezinte pe Hristos prin viata sa. E un paradox si aici.

Multi oameni, din proprie initiativa sau ca urmare a unor invataturi, cred ca Cristos e un om care oricare altul, a carui imagine si invatatura a fost promovata de Biserica, o institutie corupta in acceptiunea multora, care pe parcursul a doua mii de ani a mintit, a manipulat si chiar a omorat foarte multi oameni pentru a-si pastra influenta. Si culmea, nu toti care cred asta au vazut "Codul lui Da Vinci", ci pur si simplu asa cred ei. De asemeni cred ca Sfanta Evanghelie e o "facatura" si ca nu se poate sti cu adevarat daca tot ce scrie acolo chiar asa s-a intamplat si daca toate "invataturile" ii apartin lui Isus. Astfel de conceptii se intalnesc atat la oameni neinvatati, care nu au avut nici o tangenta nici cu Biserica, nici cu religia in general si vorbesc si ei "din auzite", cat si la oameni care au studiat in domeniu, ceea ce e destul de descurajant pentru noi ceilalti. E ca si cum cineva care ar lucra in sistemul sanitar ar veni si ar spune oamenilor ca ceea ce se intampla acolo e o minciuna, ca doctorii de fapt nu stiu medicina si ca-si bat joc de oameni. Ce ar trebui sa simta bietii oameni in momentul ala? Ca ceea ce au crezut o viata intreaga ca fiind singura lor scapare, de fapt nu exista?

[quote=MariS_;422344]De ce il resping oamenii pe Hristos ?
E un paradox si aici.[/quote]Da , mai ales cand cand ne renegam propria credinta in care am fost Botezati , pur si simplu ne este rusine in a marturisi credinta in care am fost botezati !. In numele unei "iubiri"universale , terfelim Sfintele Taine , si mult mai grav smintim si indemnam la neascultare . . . , deci e un paradox aici. . ., si mult mai mult de atat !

Il resping din ignoranta, pentu ca nu au cunoscut dragostea lui, din mandrie si din cauza intunecarii mintii.

E grea viata in Lumina e multa mai usoara viata in lume. Acestia merita sa fie salvati.

Pai vezi , dumneata acum tare rau te contrazici , sau cand spui adevarul aici sau la thredul in care afirmi ca nu trebuie sa luam placerea fumatului cuiva aflat la mare necaz ! Adica sa-i lasam aceasta "placere" precum matale spui foarte taios si nu odata ci de doua ori !
Aici e "buba" noastra ! Ne inconjuram de cuvinte marete , fara nici un fel de acoperire , adica slujim la doi stapani , ori nu-i bine Tuns asa ceva !

Gândurile omului arată starea lui duhovnicească. Din calitatea gândurilor unui om se vede starea lui duhovnicească. Oamenii judecă lucrurile potrivit cu conţinutul pe care îl au înlăuntrul lor. Dacă nu au conţinut duhovnicesc, trag concluzii greşite şi-l nedreptăţesc pe aproapele lor. Ochii cu care tu îi vezi pe aceşti oameni este de fapt starea ta.

Eu unul aş spune aşa: Doamne dacă eu aş fi fost mai bun, mai iertător, dacă eu aş avea mai multă credinţă, astăzi nu ar mai fi atâta necredinţă. Să ne rugăm pentru "întunecaţi şi nemernici, aceşti ticăloşi, aceşti păcătoşi" ori de câte ori îi vedem şi să-i pomenim în rugăciunile noastre înainte de a-i judeca. Să mulţumim Domnului pentru toate câte ne-a dat - fără îndoială Dumnezeu iconomiseşte fiecăruia dintre noi ceea ce ne este mai de folos. Să alugăm gândurile rele şi să cultivăm gâdurile bune mai ales pentru cei neputincioşi şi rătăciţi. Părintele Arsenie Boca spunea: "Toţi suntem şubrezi – dar crede că nimeni nu-i mai şubred decât tine." şi iarăşi spunea: "Când cel ce vede nu mai judecă pe cel ce nu vede, ci-l iubeşte şi cu iubirea lui îl scoate din orbire, face dovada celeilalte lumi, dovada lui Dumnezeu."

Cel care are gânduri bune pe toate le vede bune - Părintele Paisie Aghioritul
“Mi-au spus unii că se smintesc pentru că văd multe lucruri strâmbe în Biserică. Iar eu le-am spus:
“Dacă vei întreba o muscă: «Sunt flori în locul acesta?», ea îţi va spune: «Nu ştiu. Ci ştiu numai că acolo jos, în groapă, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuraţii», şi îţi va înşira toate murdăriile pe care a stat. Dar dacă vei întreba o albină: «Ai văzut vreo necurăţie în locul aces¬ta?», ea îţi va spune: «Necurăţie? Nu, nu am văzut nicăieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoare», şi îţi va enumera o grămadă de flori de grădină şi sălbatice. Vezi, musca ştie numai unde există gunoaie, in timp ce albina ştie că acolo este un crin, mai departe o zambilă…”.

Aş încheia tot cu cuvintele unui Sfânt: Dobândeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mântui. (Sf. Serafim din Sarov)

[quote=MariS_;422344]De ce il resping oamenii pe Hristos ?
L-am respins pe Hristos pentru ca toti cei care au incercat sa mi-L prezinte au facut-o la modul rational si superficial (adica nu simteam deloc ca ei traiesc ceea ce afirmau). /QUOTE]

Credinta vine din auzire, suna un vechi cuvant in Biserica.
Si imi amintesc, nu stiu prin ce asociere acum, ca la facultate un profesor insista mereu ca noi romanii suntem foarte sensibili la "efectul extern", adica depindem mult in judecatile si simtirile noastre, in decizii, in imaginea si stima de sine - de ceea ce receptam din afara, de context, de sprijin sau dimpotriva. Sensibili foarte la imprejur, cu tot cu auziri, cu zvonuri...
Asa am facut si eu, doar ca reactia mea era clar de rebel. Ma irita ca multa lume spunea acelasi lucru, repetind in chip mecanic (mi se parea) aceleasi vorbe... Si din dorinta de a fi original, pricepui mai tarziu asta, imi luasem pozitia de Gica-contra.
Din fericire, credinta vine si din interior sau, in orice caz, bun lucru e sa cautam serios in noi, inlauntrul nostru, penetrind ziduri de intuneric (cu plans de cainta si cu rugaciune se penetreaza cel mai bine).
Astfel nu mai depindem prea mult de opinii si pareri din jur, capatam nadajduiesc acum - neclintirea mult dorita, stanca tare. Doamne ajuta!

[quote=ioan cezar;422530]Dar mai ales din simtire , din acea simtire launtrica . . . , in fine , mai vorbim pe tema asta . . . !

Sunt de acord cu aceasta spusa cu un singur amendament: cel care spune cuvantul sa il si traiasca, ca altfel mesajul pare fals. Toti cei care au propovaduit cuvantul lui Dumnezeu l-au si trait, altfel ar fi fost doar arama sunatoare si chimval rasunator. Nu poti transmite ceva cuiva daca nu-l ai tu mai intai. Asa cred eu, dar e posibil sa ma insel. Si nu spun ca toti ateii au patit la fel.
Doamne ajuta!
Har, smerenie si jertfa de sine.

De acord, da. Pe de alta parte, credinta vine si cand persoana e dispusa sa o primeasca. Daca oamenii nu sunt in starea de receptivitate, daca nu simt nevoia decat de putere, bani, distractii si placeri, daca sunt cu totul orientati spre lumesc, conform diktatului mediului lor (vezi consumismul actual, painea si circul), atunci e greu de crezut ca vor primi samanta.
Ogorul, aici la tara la mine, trebuie mai intai destelenit, arat, cum bine imi aminteai candva...:) Apoi va fi si semanare si incoltire...
Poate nu intamplator Mesia a venit cand era multa suferinta si boala in popor, cand priceperea omeneasca isi cam dovedise falimentul.
Domnul cu noi! AMIN+

Da, sunt de acord ca important e si solul pe care cade samanta. La mine a cazut in inima si doar acolo a gasit solul fertil. Au incercat unii sa mi-o semene in minte, dar acolo n-a intalnit solul bun, era prea multa mandrie. Chiar si acum este, de aia pastrez inca samanta, sau o fi planta(?) deja, in inima, sa nu o stric cu mandria mea. De asta mi se pare foarte important, ca cel care arunca samanta sa o scoata din inima sa, ca atunci ea se prinde mai usor. E si umezita si incalzita. Doamne ajuta!
Har, smerenie si jertfa de sine.

Nu am spus taios, mi se pare ca d-voastra sunteti foarte taios mai bine zis aveti un ton de Inchizitie si nu pot crede ca exista oameni care cauta in postarile oamenilor pentru a vedea unde exista contraziceri!

Se vede cat de colo ca nu cunoasteti suferinta oamenilor de pe strada, care nu au nimic, nu au familie, nu are cine sa ii ajute, mie imi pare tare rau de ei, si cu toate ca sunt fumatori nu ar trebui sa ii judecam chiar asa de aspru ca nu stim prin ce au trecut, poate ca in tigara isi gasesc alinarea, avand o viata grea si fara bucurii.

Care sunt acele cuvinte marete pe care le-am spus daca nu va suparati?

Inca afirm ca oamenii pacatosi merita salvati, nu sunteti de acord? Inca spun ca e greu sa traiesti in Lumina, e mult mai usor sa traiesti in lume, e adevarat ca omul acela nu face bine ca fumeaza dar cine sunteti d-voastra sa il judecati?

D-voastra nu pacatuiti, d-voastra nu va contraziceti, si de unde aveti caderea sa imi spuneti ca slujesc la doi stapani?

Adică îşi găsesc alinarea sinucigându-se încet-încet?

Tuns !
 

Greşit, foarte greşgit gândeşti , eşti pripită, repezită , şi mai toate le înţelegi cu josul în sus . Da, prin felul în care te exprimi , şi gândeşti , eşti cu fundul în două luntrii , slujeşti la doi stăpâni. Fătucă dragă, tu dacă desfrânezi , musai să propovăduieşti acest păcat ? Sau dacă eşti o fumătoare înrăită , musai să-i îndemni pe alţii la fumat ? Habar nu ai ce vorbeşti , sincer eşti complet aeriană şi mult mai mult de atât ! Eu însumi am trecut prin mari suferinţe, iar ortodoxia o fac mai mult printre oameni , cu oameni şi pentru oameni, inclusiv pentru oamenii nevoiaşi. Oricum, gândeşte de o mie de ori, înainte de a vorbi , şi te rog renunţă la fumat şi nu numai. Să-ţi dea Dumnezeu mai multă minte , pentru a înţelege mai lesne ce ţi se spune !

"Prietenia"
 

Oare ce inseamna a fi prieten cu cineva? E frumos sa cred ca eu sunt prietenul Mantuitorului, dar oare El ce parere are? Oare care este atitudinea pe care trebuie s-o aiba un prieten adevarat, fata de cel pe care il iubeste si ii doreste tot binele din lume? Acceptandu-i greselile, riscam in primul rand sa ni le facem propriile greseli, sau sa traiasca cu falsa impresie ca facem parte din aceeasi tabara. Ce poate face un prieten adevarat ca sa spuna adevarul fara sa supere pe nimeni?
De ce il tot respingem pe Hristos? Uneori din prea multa mandrie, alteori cica din dragoste... E un intreg amalgam in capul nostru ca habar nu avem in ce tabara ne aflam. Pacatul "la vedere" prezinta un oarecare avantaj. Il cunoastem si ne rugam la Dumnezeu sa scapam de el intr-o zi. Ne straduim si ni se pare ca suntem demni de toata osanda fiindca inca nu ne-am rupt definitiv de el. Pacatul ascuns, este inmiit mai grav, fiindca nici nu vrem sa acceptam ca il avem. Cat despre smerenie... nu avem motiv, din moment ce suntem vrednici de Sfanta Taina...
Vad cativa oameni pe acest forum pentru care am toata admiratia si consideratia? Nu stiu cum reusesc, dar nu se manjesc niciodata cu laturile improscate de diavol in toate directiile. Binecuvantati sa fiti voi, pentru lectiile pe care ni le serviti in fiecare zi, cu smerenie, har si... jertfa de sine...

Vedeti ca nu e bine sa judecati daca nu cunoasteti?
Eu nu fumez nici nu am fumat niciodata! Nu inteleg de unde ati dedus asta!
Doar pentru ca am compatimire pentru acel om ati sarit sa ma faceti in toate felurile si sa ma judecati!
V-ati suparat ca am indraznit sa va spun ca si d-voastra sunteti pacatos, recunoasteti ca de asta va ambalati asa.
Daca faceti munca cu nevoiasii nu trebuie sa va laudati cu asta si sa ajungeti sa credeti ca sunteti fara pacat.
Sa va dea si d-voastra Dumnezeu mai multa minte sa nu judecati pripit.

Moşule, toţi suntem păcătoşi. Ştii asta. Smerenia fiecăruia, nu o ştie decât Dumnezeu. Fiecare dintre noi vom da socoteală pentru fiecare gânduleţ, fiecare cuvinţel, vorbit sau scris, faţă-n faţă sau pe internet, orice sminteală, orice tulburare adusă fraţilor noştri, orice bine pe care l-am fi putut face şi nu l-am făcut.

Indiferent ce spun ei, fraţii noştri, indiferent cum se proclamă, cum se afişează, să-i iubim aşa cum sunt! Nu-ţi dau o lecţie, frate! M-am regăsit în cele scrise de tine. Mie împietritul, pare-mi se că-i cam mult cuvântul iubire, şi încerc să nu-i supăr, să nu dau curs gândurilor nebune. Nu-mi iese, ce-i drept. Dar mai încerc, aşa când îmi aduc aminte...prin mintea asta plină de lecţii şi paralecţii ce-mi sunt predate şi, din bogata-mi lipsă de smerită cugetare, vreau şi eu să le predau.

Nu-mi iese deloc, moşule. Sunt tare nemulţumit de mine. Şi ce bine şade tastatura şi se uită la mine, tocmai bine să mă încep să dau lecţii şi să mă simt şi eu mulţumit. Dar de unde să dau lecţii? De la mine, nu pot, că văd că sunt un ciot putrezit. Aş putea să mai găsesc câte-o porţiune sănătoasă, şi s-o şlefuiesc, s-o lustruiesc cu atâta grijă drăcească până i-aş scoate acel luciu fals cu care sigur o să mor în braţe... amăgit şi prostit de propria-mi ticăloşenie. Fac asta, moşule, de multe ori. Îţi spun, că poate te-oi feri de aste lucruri necăcioase. Nu greşi ca mine, frate! Atâta ştiu şi eu, că un cuvânt dumnezeiesc, te ridică din mocirlă. Cu un gram de credinţă, te ridică.

Să ne rugăm, moşule! Hai să ne rugăm! Hai să găsim o secundă, aşa cum am găsit acuma să scriem aici. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi păcătoşii! Hai s-o spunem aşa uşor uşor din buze. Căci dacă inima-mi e rece, o spun ş-aşa cu mintea, şi cu gura la nevoie, că altfel mă ia valul prostiei degrabă...şi mă trezesc plecat pe tărâmul născocirilor lumeşti. Hai s-o spunem până obosim! Să învârtim la manivelă acolo...

Fraţii noştri fac şi ei ce pot şi ce ştiu. Să nu-i supărăm, frate!

Iertaţi-mă, fraţilor, că sigur v-am greşit!

Nu-l judeca pe cerşetor că fumează.

Pana cand nu i-ai oferit tu insuti o solutie reala la problema lui.
Apoi, da, ii poti reaminti ca prin mijlocirea ta modesta si cu voia lui Dumnezeu el a iesit deja din temnita si se cade sa nu mai fumeze, ca sa nu se mai intoarca inapoi, prin nerecunostinta fata de Hristos. Apoi, da, se cuvine pentru a preveni intoarcerea intr-o temnita inca si mai grea...

Din cate il cunosc eu pe Cristian, nu cred ca motivul pentru care a ripostat este cel pe care il banuiti. Nu, categoric nu. Pur si simplu cred ca nu tolereaza viciul fumatului si nu e dispus sa faca vreo concesie acestui pacat mizerabil de care sufar si eu. Asta-i tot.
Tabagismul este un lant greu. Cine cunoaste zbaterea in el nu mai e deloc in acord cu concesiile. Prin urmare lupta pe fata, direct, uneori foarte dur cu orice duh care ingaduie fumatul. Un motiv simplu si de inteles, daca avem bunavointa, este ca prin aceasta se protejeaza el insusi de hartuiala demonului,caci stim bine cum da tarcoale vrasmasul casei pe care a ocupat-o candva, pindind prilejul... Asadar nu cuiva de aici ii facea de fapt Cristi reprosuri, nu vreunuia dintre colegii forumisti...
Aceasta cred ca a fost motivatia lui Cristi, rog sa fiu iertat daca am gresit / ranit pe vreunul dintre voi cu opinia mea.
Dumnezeu sa ne ocroteasca! AMIN+

Cuvantarea e mult mai profunda, dar se pare ca nu ai inteles-o.

Va multumesc pentru raspuns, este un raspuns plin de blandete si intelegere pentru toata lumea, nu ati gresit cu nimic fata de mine
Doamne ajuta!

Noi toti Il respingem pe Hristos atunci cand facem pacatul, si asta se intampla atat de des. Cred ca El se supara mai ales cand nu il odihnim pe aproapele nostru, ci dimpotriva, il impovaram cu morale, cu discursuri, cu " asa trebuie sa faci", cand credem noi ca stim mai bine pentru el, dar ramanem umflati in pene fara urma de simtamant in noi...
Deci intotdeauna ne aflam in intuneric cand nu ne doare inima pentru tot omul.
Deci ce soarta meritam noi, ca niste nemernici, ticalosi, pacatosi, Pentru ca Il respingem pe Hristos care vrea sa ramana intru noi?
Moartea. Domnul ne mantuieste si ne iarta fiindca ne iubeste.

Normal ca Il respingem atunci cand pacatuim. De ce "pacatuim" ? Pentru ca e mai usor asa. sa ai principii si sa le mentii, e greu. Sa crezi in ceva ce nu vezi, iar e greu. Sa crezi atat de mult incat sa nu-ti fie frica de ce e in jurul tau, e aproape imposibil. De ce credeti ca oamenii prefera sa se inchine la idoli falsi, si mai ales la... alti oameni, considerati asemeni zeilor (ex.: Cezar, Hitler, Kim Ir Sen, etc.). Pentru ca astia vin cu niste promisiuni concrete, palpabile, realizabile. Si daca nu "merge" cu promisiuni, vin cu amenintari, la fel de concrete si palpabile.
Cica regimul nord-coreean vrea sa ii sanctioneze pe cei care nu au bocit si au jelit indeajuns pe raposatul presedinte ... (ma rog, s-ar putea sa fie o gluma a sud-coreenilor). Pentru ca asa suntem noi oamenii. Ne este foarte greu, daca nu imposobil, sa ne depasim conditia de "om" si sa ne apropiem de Asemanarea lui Dumnezeu.

Am comentat si eu la nivel de bun simt, ori poate asa cum mi-a soptit inima. Am crezut ca are o noima ce am spus, altfel ma infranam.
Dar spui ca in cuvantul tau e ceva mult mai profund. Ce poate fi, intr-adevar?...

Fii bun atunci, si lumineaza-ma, te rog!

fara ajutor de sus omul nu poate sa depasesca conditia de "om". Doamne ajuta!

Cuvantarea nu-mi apartine, deci nu ma pot pune in postura parintelui. Am sa-ti raspund tot printr-o cuvantare a parintelui: "Toţi suntem şubrezi – dar crede că nimeni nu-i mai şubred decât tine."...sper ca acum sa ma fi facut inteles.