Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Stiri, actualitati, anunturi (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=504)
-   -   Conferinte Christos Yannaras in Romania (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=14060)

Daniel_7 16.11.2011 23:40:26

Cuviosul stareț Porfirie:

Despre poziția lui față de scriitorul Yannaras, ucenicul bătrânului Acachie Kavsokalivitul, care l-a îngrijit până la moartea sa, spunea următoarele:

„Când disputa privitoare la nicolaism dintre Starețul Teoclit și profesorul Yannaras a ajuns la apogeu, Părintele Porfirie mi-a spus:

- Cele pe care le spune Teoclit le cunosc, dar cele pe care le spune Yannaras nu le cunosc. De ce?

- Cu siguranță, Gheronda, pentru că Părintele Teoclit le scrie sub insuflarea harului.

- Da, așa este!

Dar și un alt ieromonah aghiorit, care zeci de ani a avut o strânsă legătură duhovnicească cu Starețul Porfirie, adeverește că într-o discuție asemănătoare, Starețul a adoptat față de Yannaras poziția Părintelui Teoclit, spunând: „Fiule, foarte frumos scrie Părintele Teoclit!”

c) Fericitul Părinte Epifanie Teodoropulos, care în articolele sale bine argumentate ce nu primeau niciodată răspuns, a spulberat sofismele lui Yannaras, prin care acesta încuraja relațiile de dinaintea căsătoriei, desfrânarea și altele.

d) Fericitul Arhimandrit Sofronie Saharov, care cu o asprime neobișnuită pentru caracterul său blând îi înfiera pe cei care adoptau concepțiile neonicolaite. Redăm aici numai un fragment caracteristic din scrierile sale:

„Specific dragostei celei mari către Hristos este că nu se poate împăca cu desfătările trupești și, mai mult decât toate, cu cele genitale. Mintea omului sub înrâurirea dragostei celei către Dumnezeu se desprinde de pământ și se izbăvește de orice închipuire pământească, în timp ce legătura trupească rănește profund sufletul tocmai prin aceste închipuiri. Cunoaștem că mulți abordează acest subiect într-un mod cu totul diferit. Dar oare cuvântul Scripturii «Nu va rămâne Duhul meu pururea in oamenii aceștia, pentru că sunt numai trup» (Fac. 6, 3) nu se referă la aceștia?”

(Arhimandritul Sofronie Saharov, „Asceză și contemplație“, Sfânta Mănăstire a Cinstitului Inaintemergător, Essex – Anglia, 1996, pg. 66).

Mihailc 17.11.2011 13:15:53

Reacții în presă:

http://www.tvr.ro/cultura.php?play=114775

http://www.ziarullumina.ro/articole;...ia-Romana.html

Marius22 17.11.2011 16:43:11

Imagini de la conferinta sustinuta de Christos Yannaras in Biserica Sfantul Silvestru:

http://video.crestinortodox.ro/75gAb..._religiei.html

cristiboss56 17.11.2011 22:03:26

 Christos Yannaras la Academia Română
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...2754888823.jpg


Filosoful și teologul creștin Christos Yannaras a susținut ieri, 16 noiembrie 2011, o conferință despre diferențele dintre termenii 'religie' și 'Ecclesia', cu implicațiile pe care acestea le au în viața și teologia Bisericii, informează „Ziarul Lumina”. Întâlnirea a fost găzduită în Aula Mare a Academiei Române și s-a bucurat de prezența unor academicieni, oameni de cultură, teologi și preoți care au adresat la sfârșitul conferinței întrebări invitatului din Grecia. Tema conferinței a fost expusă pe larg de Christos Yannaras în cartea 'Contra religiei', apărută și în limba română la Editura Anastasia.

Mesajul cărții 'Contra religiei' și tema conferinței de ieri, susținute de Christos Yannaras, pot părea, chiar și pentru cei mai edificați oameni în acest domeniu, un pic contradictorii, dacă nu chiar revoltătoare. Ce înseamnă religie? Ce definește acest termen? Ce este Ecclesia și ce înseamnă viața Bisericii a arătat foarte clar profesorul Yannaras.

Existența plenară este definită de Adevăr

Teologul grec identifică existența plenară, autentică, liberă de limitările și determinările naturii, ca existență întru adevăr sau adevărul ca existență. Acest model de existență se opune oricăror determinări pe care natura umană, pervertită de păcat sau purtând consecințele păcatului, le impune la nivelul întregii existențe umane. Acest mod de existență întru Adevăr a fost exprimat de primii creștini prin termenul de Ecclesia. 'Când primi creștini au folosit termenul Ecclesia pentru a se defini, Ecclesia a reprezentat pentru ei modul de existență în conformitate cu adevărul sau adevărul ca existență. Creștinii se definesc în istorie cu numele de Ecclesia, adică de Biserică. Pentru a se defini, ei au folosit termenul de Ecclesia, și nu cel de religie, pentru că nu s-au considerat ca o religie, fie ea și cea mai bună, mai înaltă și nobilă decât celelalte. Nu s-au considerat niciodată o religie bună, ci o Biserică bună, adică Biserica cea adevărată', a spus Christos Yannaras.

Religiozitate este un mod de existență individual, centrat numai pe salvarea propriei persoane

În cartea Faptele Apostolilor se poate vedea manifestarea primei comunități formate de cei care au crezut în Iisus Hristos ca Ecclesia adunată în jurul Sfintei Liturghii. Când primii creștini se adunau în jurul Sfintei Euharistii, ei se manifestau ca Ecclesia, adică un mod de existență comunitar care izvorăște din modelul Sfintei Treimi. Yannaras a spus că această comunitate își manifesta devoțiunea religioasă prin participarea la rugăciunea din Templul iudaic, lucru certificat tot de mărturiile biblice. Cu timpul, această din urmă manifestare a dispărut, rămânând doar Ecclesia. Religiozitate este un mod de existență individual, egoist, centrat numai pe salvarea propriei persoane. Singura preocupare a religiei este salvarea individului în sine și pentru sine, fără racordarea la adevărul existenței, fără implicarea unei comuniuni. Religia este în opinia teologului grec o manifestare a naturii umane și este supusă determinărilor și necesităților, elemente care nu implică libertatea. 'Faptul că religia este un dat al naturii, o necesitate, se poate vedea prin simplul fapt că atunci când un oarecare avion intră într-o zonă de turbulențe, nimeni nu mai este în acel moment ateu. Religia sau manifestarea religiozității este prin urmare un dat al naturii, supus necesităților', a subliniat Christos Yannaras. Conferința de ieri, de la academie, a reunit mai multe personalități culturale, teologi și scriitori, între care amintim pe Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Române, pictorul și profesorul universitar Sorin Dumitrescu, părintele Constantin Coman, profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă 'Justinian Patriarhul' din București, și părintele Vasile Răducă, profesor de morală ortodoxă la aceeași instituție de învățământ.

Mărturisirea Sfintei Treimi este mărturisirea libertății și a iubirii

Religia este cea care folosește raționamente și deducții logice. Religia afirmă că Dumnezeu este prima cauză a mișcării. Teologul grec spunea că această afirmație despre Dumnezeu, pe care și teologia ortodoxă o folosește, este rodul determinării, și nu al libertății. Cine se mulțumește să-l definească pe Dumnezeu așa introduce o determinare. 'Gândit astfel, Dumnezeu este determinat de ceea ce el trebuie să fie în contrast cu lumea creată. Cauza mișcării trebuie să fie ea însăși nemișcată, și asta ar însemna că Dumnezeu este de esență noetică, și deci nu liber, ci supus determinărilor naturii Sale', a spus teologul grec. Dumnezeu este adevărata existență pentru că se manifestă liber, și acest lucru se poate vedea în opinia profesorului Yannaras prin faptul că Dumnezeirea este o comuniune de Persoane libere, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Dumnezeu este vestit în predica Bisericii ca o comuniune de trei persoane, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, comuniune la care sunt chemați toți oamenii în mod liber. Din acest lucru nu transpar necesitatea și determinarea, ci libertatea și iubirea, voința și principiul personal. 'În Sfânta Scriptură, existența istorică a lui Hristos a fost certificată prin semne, ce sunt redate prin termenul grec 'simion'. Semnele implică libertatea de a accepta pe Hristos în raport cu determinările pe care religia le implică.' Modul de existență al creștinilor ca Ecclesia ne cheamă la comuniunea cu Dumnezeu, activându-ne libertatea, pe când religia ne introduce în spațiul determinărilor, care nu țin cont de libertatea umană. Miracolul este componenta religiei, și acesta nu implică libertatea omului, deoarece îl forțează pe om să creadă.

Până la seceriș, neghina se va înmulți laolaltă cu grâul

'Ceea ce încearcă să realizeze Biserica este acest mod de a exista ca libertate în dragoste. Va să zică că tot ceea ce este individual pentru Biserică este moarte și tot ce este relație de libertate și dragoste este posibilitatea adevăratei existențe. Biserica și religia sunt două realități incompatibile și ireconciliabile, precum viața și moartea, libertatea și necesitatea, dragostea și interesul. Nu există loc pentru un compromis, o realitate o anulează pe cealaltă.

Dar Biserica vestește contradicțiile de nedepășit, certifică în mod empiric faptul că s-a prăbușit zidul. Că moartea se poate preschimba în viață, că necesitatea poate rodi libertate, este suficient să renunțăm pentru a lupta pentru interesul propriu. Până la seceriș, neghina se va înmulți laolaltă cu grâul. Orice încercare de despărțire presupune primejdia smulgerii grâului împreună cu neghina. Pentru ca libertatea să fie deplină, numai la seceriș se va separa definitiv interesul personal de dragoste', a subliniat Christos Yannaras.

Conferințe la Sighișoara și Cluj

După conferința de la Academia Română, Christos Yannaras s-a întâlnit cu cititorii săi în Biserica 'Sfântul Silvestru' din Capitală, unde a susținut o nouă conferință. Christos Yannaras va susține o conferință la Sighișoara, în sala barocă a primăriei, astăzi, la ora 18:00, iar vineri va avea loc un eveniment similar la Cluj-Napoca, la Casa Radio, la aceeași oră.

Christos Yannaras s-a remarcat în timpul activității lui academice atât ca filosof, cât și ca teolog creștin, reușind să realizeze una din cele mai originale punți de dialog între teologie și filosofie. S-a născut la Atena în anul 1935, a studiat în Grecia, Franța și Germania. Este doctor în filosofie al universităților din Salonic și Sorbona. Autor a peste cincizeci de cărți, Christos Yannaras a devenit foarte cunoscut în spațiul ortodox datorită recurgerii originale la Părinții Bisericii și integrarea lor în contextul mai larg al gândirii umane. Profesorul grec a susținut de-a lungul anilor mai multe conferințe în țara noastră.

Mihailc 18.11.2011 09:29:08

Mulțumesc Marius și Cristian!

Un articol proapăt din ziarul ”Lumina”:

http://www.ziarullumina.ro/articole;...Silvestru.html

Jurnalistul M. Nedelcu merită felicitări pentru profesionalismul de care a dat dovadă! Materiale clare, expozitive, competente, echilibrate. Bravo lui!

Daniel_7 19.11.2011 10:31:13

Daca a fost primit la Academie,nu inseamna ca nu e eretic.

ioanna 19.11.2011 10:51:43

Citat:

În prealabil postat de Daniel_7 (Post 410866)
Daca a fost primit la Academie,nu inseamna ca nu e eretic.

Te rog sa-ti probezi cuvintele, arata-ne hotararea prin care a fost declarat eretic.Te-am mai rugat odata sa-mi areti cand a fost declarat eretic, nici pana acum, desi au trecut multe zile n-ai venit cu proba, insa continui sa-l faci eretic. Ai un tupeu fantastic sa vorbesti despre un om pe care nu-l cunosti si pe care, asa cum ai afirmat, nu l-ai citit niciodata!

In cadrul conferintei de ieri de la Cluj s-a lamurit falsa "problema" pe care ar avea-o el cu Muntele Athos si de asemenea ce inseamna "erosul" in ecclesia (n-are legatura cu eroticul), pentru ca au existat in public si oameni, asemeni tie, samanta de scandal, care cunosc "probleme" din auzite, le distorsioneaza si le propaga apoi pe site-uri si bloguri. Am vazut tot ce ai publicat pe acest topic, insa pana acum nu mi-am dat seama in ce scop? Ce te deranjeaza pe tine de fapt, de-i faci antireclama? E un scriitor, un om de cultura, nu un sfant sau un duhovnic " infailibil "! Daca tu nu vrei sa-l citesti, nu-l citi, dar ce ai cu altii care doresc sa citeasca? Nu-mi spune ca esti "ingrijorat" ca nu te cred :) Asta ar insemna sa ne consideri oameni limitati, de-a dreptul idioti, care nu avem exercitiul gandirii si care inghitim orice "galusca" pe care o citim. Abordarile sale sunt oricum prea filosofice pentru publicul larg, deci stai linistit, nu exista "pericolul" ca un crestin,asa ca tine, care se lupta sa traiasca in modul stradaniei bisericesti , sa fie contaminat de crediente alienate (care oricum nu exista). A lamurit totul legat de Athos, care a fost polemica (apropo, a avut-o cu un singur om, nu cu tot Muntele Athos, parinte cu care s-a si impacat de altfel inainte ca acesta sa treaca la cele vesnice), deci apelativele tale ofensatoare nu-si au rostul. Daca erezia presupune absolutizarea particularului, atunci Yannaras numai eretic nu poate fi numit.

http://img12.imageshack.us/img12/9664/dsc00287ud.jpg

Daniel_7 19.11.2011 21:11:39

Sfântul Maxim Mărturisitorul, acest mare Părinte al Bisericii care a jucat un rol determinant în viața Bisericii, a spus un cuvânt important:

„teologie a demonilor este cunoașterea fără lucrare”.

Asta înseamnă că teologia este rod al luminării minții și al vederii lui Dumnezeu, când Dumnezeu Se descoperă celor îndumnezeiți, celor care au trecut prin curățirea inimii. Prin urmare, o teologie care nu este rod și rezultat al lucrării, al vieții practice – care este curățirea de patimi – este o teologie a fanteziei, care în mod sigur este demonică.

Daniel_7 19.11.2011 21:19:54

Toți cei care au citit scrierile cunoscutului scriitor și profesor Christos Yannaras și, derutați de ele, au întrebat despre acestea pe fericitul Stareț Paisie, au auzit și mărturisesc despre poziția lui vădit potrivnică față de concepțiile acestuia. Starețul înfiera îndeosebi învățăturile lui legate de dragoste, precum și criticile lui raționaliste, ajunse până la hulă, făcute la adresa sfinților. Părintele Paisie suferea mai ales atunci când vedea stricăciunea cu neputință de îndreptat, pe care scriitorul mai-sus amintit o pricinuia tinerilor. „Ne-a târât în păcat fără să ne dăm seama și ne-a distrus, iar acum nu ne mai putem îndrepta“, mărturiseau ei înșiși. Suferea însă și pentru clevetirile pe care acest profesor le îndrepta împotriva Sfinților Părinți. Dacă la început Starețul a încercat cu multă dragoste, răbdare și îngăduință să-l ajute pe acest scriitor să-și conștientizeze înșelarea în care s-a lăsat atras de cel viclean și de patimile lui, de la un timp însă, văzând stăruința lui cea neîndreptată și plină de egoism, s-a simțit dator să-i înștiințeze pe credincioși ca să-i apere de eresul său.

tot-Laurentiu 19.11.2011 21:21:08

https://s31.postimg.org/zg08q7t63/jpg.png

N.Priceputu 19.11.2011 21:51:47

L-am văzut pe Yannaras la biserica Sf. Silvestru, mulțumită anunțului făcut de Mihailc. Lume mai puțină decât mă așteptam (între 100 și 200 de persoane). Expunerea pe care a făcut-o a fost destul de greu de urmărit pentru că nu se auzea foarte clar. Vorbea în franceză, iar traducerea a cam șchiopătat.

A început prin a lăuda succesul surprinzător pe care l-a avut traducerea Filocaliei grecești în Anglia, după care a contrariat publicul, dând de înțeles că scrierile selectate pentru alcătuirea ei sunt expresii ale unor experiențe solitare, individualiste, care țin de instinctul religios natural și nu de experiența comununii bisericești. Cuvântul Biserică, a spus el, se întâlnește în Filocalia greacă numai de 5 ori.

Bineînțeles că astfel de afirmații scandalizează. De altfel, cred că asta e și intenția autorului, altfel nu și-ar fi intitulat cartea „Contra religiei”. Adevărul, însă, e că și Hristos a șocat, și încă cum!

La momentul discuțiilor, un preot din audiență i-a arătat că în teologia Părintelui Stăniloae este afirmat și rolul ascezei și al experienței mistice, subiective, ca și al comuniunii, al ecclesiei.

Probabil că intenția lui Yannaras nu e de a respinge experiența isihastă, ci doar de a arăta că accentul trebuie pus pe viața parohială, în care trebuie să existe o comuniune reală, avându-L pe Hristos ca centru.

Poate că ce trebuie să înțelegem e că monahismul e calea excepțională de mântuire, și că inspirarea mirenilor din acest mod de practicare a credinței precum și înclinarea de a lua sfat mai ales de la duhovnici călugări nu face decât să sporească individualismul.

Încă n-am citit cartea, deci nu pot spune care e învățătura lui Yannaras.
Pot spune că Sorin Dumitrescu a spus că e o carte pe care după primele pagini ești tentat să o arunci, dar dacă depășești momentul, ajungi să te întrebi dacă nu cumva autorul are dreptate și dacă felul în care îți trăiești tu credința nu e greșit.

Daniel_7 20.11.2011 08:02:13

Vine Yannaras sa ne invete pe noi cum sa traim religia! Sper sa nu aiba pe cine sa insele...

ioanna 20.11.2011 08:19:57

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 410923)
Probabil că intenția lui Yannaras nu e de a respinge experiența isihastă, ci doar de a arăta că accentul trebuie pus pe viața parohială, în care trebuie să existe o comuniune reală, avându-L pe Hristos ca centru.

Tocmai asta e, el nu respinge experienta isihasta. Prima intrebare la conferinta pe care a avut-o la Cluj a fost: "Eremitii se separa de Biserica?", iar Yannaras, a facut o paralela interesanta intre Biserica si cetatea greceasca, intre eroul tragic grec si eremit. Pentru el, eremitul se separa de toti, pentru a fi astfel unit cu toti, el vrea sa se elibereze de Ego, pentru a se putea astfel darui.

Din ce am citit in cartea lui, (are un capitol dedicat succesului Filocaliei in Occident) el nu critica valoarea textului din cele 5 vol. grecesti, el ridica problema modului in care au fost selectate fragmente din textele patristice, faptul ca s-au ales doar acelea care merg pe individual, existand astfel riscul ca unii cititori sa ajunga sa creada ca mantuirea se castiga exclusiv printr-un efort individual: indeplinirea poruncilor,pazirea mintii,rugaciunea mintii, deci nu mai e necesara participarea la corpul relatiilor de comuniune in dragoste, scopul nu mai e impartasirea existentei si a vietii , pot ajunge sa priveasca Biserica "ca o institutie utila numai pentru ca administreaza (institutia si functiile ei) transmiterea catre individual, prin intermediul tainelor, a harului supranatural. Din cele cinci volume ale Filocaliei grecesti lipseste orice referire la evenimentul eclezial, la premisa mantuirii evanghelice, nu exista referinte la faptul ca participarea la Biserica constitue singura posibilitate de a intra in Imparatie, singura cale de a infaptui vestea cea buna a crestinilor."

"Asceza individuala este o premisa pentru mantuirea vestita de evanghelie, dar premisa ca participare reala la stradania comuna ce constitue corpul Bisericii- nu ca proba individuala. Asceza individului nu este o valoare in sine, un scop in sine, este o expresie- infaptuire reala a vointei libere a individului de a participa la comunitatea bisericeasca a existentei si a vietii- comunitate ce constitue o stradanie impartasita de transcedere a sinelui si de sacrificiu de sine".(Contra religiei, pag.271)

"In Filocalie au fost selectate (antalogate) fragmente din textele patristice lipsite de semnificatele ontologice ale limbajului bisericesc. De exemplu in Biserica cuvantul “mantuire”, de pilda, inseamna existenta omului in termenii libertatii relatiei si nu in termenii necesitatilor naturii. Insa in Filocalie au fost alese fragmente ce presupun ca : mantuirea se primeste prin grija si pazirea mintii- calea scurta catre mantuire e viata virtuoasa: toate se judeca la nivelul infaptuirii individuale. Termenul “dragoste”: in limbajul Bisericii inseamna relatie ca mod al eliberarii treimice ca orice limitare existentiala, existenta ca transcedere a sinelui si sacrificiu de sine. In fragmentele ce au fost alese in Filocalie dragostea este mama virtutilor individuale- dragostea, cumpatarea,rugaciunea il elibereaza de patimi (intotdeauna pe individ)" (Contra religiei, pag.271)

"Noi ortodocsii atribuim Occidentului institutionalizarea si impunerea transformarii in religie a evenimentului eclezial, supunerea fata de intelectualism , moralism si legalism. Cazul Filocaliei, [prin modul in care s-au selectat fragmentele], dovedeste mai degraba ca Occidentul este in mijlocul nostru, vlastarele lui istorice se regasesc, intr-un mod de discernut, in nevoia instinctuala “launtrica” a fiecarui om de blindare si asigurare individuala". (Contra religiei, pag.274) (...) Marele success editorial al traducerilor Filocaliei in Occident constitue un indiciu al familiaritatii pe care o resimte cititorul occidental cu mentalitatea, criteriile, ierarhizarile si prioritatile exprimate in fragmentele antalogate."

Citat:

Expunerea pe care a făcut-o a fost destul de greu de urmărit pentru că nu se auzea foarte clar. Vorbea în franceză, iar traducerea a cam șchiopătat.
Nu cred ca a fost mai "balbaita" decat traducerea de la Cluj. Noroc ca stiu limba franceza, altfel, nu prindeam anumite nuante, pe care traducerea nu le-a redat, ba chiar in unele situatii a indus alt sens decat cel exprimat de scriitor. Yannaras vorbea de religiozitate, traducatorul spunea religie, dar nu-i totuna, iar exemplele pot continua. A fost emotionat traducatorul, intimidat, coplesit de eveniment :)
Citat:

De altfel, cred că asta e și intenția autorului, altfel nu și-ar fi intitulat cartea „Contra religiei”.
Yannaras ar fi putut sa-si denumeasca cartea si "Pentru evenimentul eclezial" sau sa-l adauge ca subtitlu la "Contra religiei", caci pana la urma despre asta e vorba in ea, el e impotriva institutionalizarii evenimentului eclezial,transformat astfel in religie. A dat la un moment dat ca exemplu "infailibilitatea papala", cum a aparut ea.

Daniel_7 20.11.2011 12:40:27

Doamne ce prostie! Auzi,dl.Yannaras critica selectia facuta de Filocalie.Accentul pus pe individual....Cum puteti inghiti asemenea galusti care se vor intelectuale !?
Da,se poate face o confuzie citind Filocalia privind modul de mantuire,dar STATI,vine dl.Yannaras si ne lumineaza cum sa interpretam si cum sa citim Filocalia,mai mult,aduce el completarile care erau necesare...!!!!!!!!!! Astfel suntem salvati...

Mihailc 20.11.2011 13:07:49

Citat:

În prealabil postat de Daniel_7 (Post 410908)
Sfântul Maxim Mărturisitorul, acest mare Părinte al Bisericii care a jucat un rol determinant în viața Bisericii, a spus un cuvânt important:

„teologie a demonilor este cunoașterea fără lucrare”.

Asta înseamnă că teologia este rod al luminării minții și al vederii lui Dumnezeu, când Dumnezeu Se descoperă celor îndumnezeiți, celor care au trecut prin curățirea inimii. Prin urmare, o teologie care nu este rod și rezultat al lucrării, al vieții practice – care este curățirea de patimi – este o teologie a fanteziei, care în mod sigur este demonică.

Uite un exemplu clar a modului cum se încearcă manipularea imbecilă a unei ziceri geniale. E plină lumea de ”demonologi” amatori și farisei ortodocși.

tot-Laurentiu 20.11.2011 13:09:33

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 408849)
Un eretic e eretic atunci cand si paraseste Biserica sau este excomunicat de Biserica.

Un eretic atata timp cat este eretic si nu se leapada de erezia lui, ramane eretic.

Erezia tot erezie ramane nu e nevoie ca Biserica sa se pronunte de 10 ori pe aceeasi problema.
Ceea ce s-a stabilit la cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice ramane stabilit.

Iar cei ce propovaduiesc invataturi straine Bisericii care au fost combatute de cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice mai ales ca in anume acest scop au avut loc aceste sinoade ca sa separe minciuna de Adevar si sa stabileasca credinta cea dreapta fara amestecul altor invataturi straine sau mincinoase .

Oricine invata ratacirile pe care Sfintii Parinti le-au combatut la cele 7 Sinoade Ecumenice a toata lumea, acela se afla sub antema acestor sinoade si se numeste eretic, indiferent daca pentru el biserica locala a dat sau nu a dat vreo hotarare.

Ce ar insemna daca pentru fiecare eretic in parte s-ar intruni de fiecare data cate un Sinod al Bisericii va dati seama unde am ajunge...

Mihailc 20.11.2011 13:19:41

Un fragment dintr-un interviu recent difuzat pe TVR 1.

http://www.tvr.ro/articol.php?id=115002

Bonus: interviu cu maestrul Sorin Dumitrescu. Vinul cel bun e mai la urmă!

http://www.tvr.ro/articol.php?id=114049&c=7656

Daniel_7 20.11.2011 13:46:22

Acest teolog nu este acceptat de preotii din Grecia.A avut un asa mare impact cartea lui,incat nimeni din clerici nu a emis o parere.Dupa opinia celor care il sustineti,ma gandesc ca va spuneti ca asta e prea destept ,ca i'a depasit pe toti cu inaltimea gandirii lui.
Insa eu stiu,ca un teolog e integrat in Biserica,nu e in afara ei.

ioanna 20.11.2011 15:22:25

Citat:

În prealabil postat de Daniel_7 (Post 410954)
Dupa opinia celor care il sustineti,ma gandesc ca va spuneti ca asta e prea destept ,ca i'a depasit pe toti cu inaltimea gandirii lui. Insa eu stiu,ca un teolog e integrat in Biserica,nu e in afara ei.

1. Nu-l sustin, nu-l condam, imi place adevarul, nu intoxicarile unora care nu l-au citit , dar le place sa vorbeasca. Tine de bun simt sa nu respingi si sa nu condamni ceva ce nu cunosti, asa cum faci tu si Laurentiu, un copy-paste la foc automat de pe diverse site-uri, in loc sa dialogam pe seama scrierilor sale, punctual. Ca sa nu spun ca tu idolatrizezi preotii greci,care nu sunt infailibili, oricat de impecabili i-ai vedea.
2. Il consider un om erudit, insa nu teolog-dogmatist, nu e Dumitru Staniloae al grecilor, e un om care are opinii, ganduri si care poate si gresi (citindu-l,nu pot sa-i dau dreptate in unele cazuri, eu privind in mod diferit "problema" ridicata de el),asa cum deseori afirma si el ca nu inseamna ca daca are o parere diferita, are dreptate, poate el greseste, insa el isi pune intrebari,cerceteaza,ridica unele probleme,le semnaleaza, nu ofera solutii.
Pot sa inteleg de ce unii preoti greci nu-l inghit :) De exemplu a ridicat problema gesturilor formale ale preotului, lipsite de sens,in opinia sa, exemplificand prin intrebuintarea aerului (panzei) de catre acesta. "Aerul" e scuturat deasupra darurilor, pe urma impaturit, preotul isi infunda degetele in el si il roteste, fara motiv si scop, in jurul si deasupra darurilor, gesturi ce par de neinteles acum. In trecut, aerul avea rolul liturgic indispensabil de a proteja darurile expuse de insectele numeroase, fie acoperind potirul si discul,fie fiind folosit de preot ca evantai(ripida) pentru alungarea insectelor. Azi, gestul pare de neinteles, rolul liturgic indispensabil a devenit oarecum de prisos, insa gesturile care il componeau au fost idealizate ca element al traditiei, de care psihicul uman are nevoie ca iluzie consolatoare ale unor semne si simboluri transcedentale.
3. Ce inseamna sa fii integrat in Biserica?

Pestisorul de Aur 20.11.2011 19:10:31

Citat:

În prealabil postat de ioanna (Post 410964)
1. Nu-l sustin, nu-l condam, imi place adevarul, nu intoxicarile unora care nu l-au citit , dar le place sa vorbeasca. Tine de bun simt sa nu respingi si sa nu condamni ceva ce nu cunosti, asa cum faci tu si Laurentiu, un copy-paste la foc automat de pe diverse site-uri, in loc sa dialogam pe seama scrierilor sale, punctual. Ca sa nu spun ca tu idolatrizezi preotii greci,care nu sunt infailibili, oricat de impecabili i-ai vedea.
2. Il consider un om erudit, insa nu teolog-dogmatist, nu e Dumitru Staniloae al grecilor, e un om care are opinii, ganduri si care poate si gresi (citindu-l,nu pot sa-i dau dreptate in unele cazuri, eu privind in mod diferit "problema" ridicata de el),asa cum deseori afirma si el ca nu inseamna ca daca are o parere diferita, are dreptate, poate el greseste, insa el isi pune intrebari,cerceteaza,ridica unele probleme,le semnaleaza, nu ofera solutii.
Pot sa inteleg de ce unii preoti greci nu-l inghit :) De exemplu a ridicat problema gesturilor formale ale preotului, lipsite de sens,in opinia sa, exemplificand prin intrebuintarea aerului (panzei) de catre acesta. "Aerul" e scuturat deasupra darurilor, pe urma impaturit, preotul isi infunda degetele in el si il roteste, fara motiv si scop, in jurul si deasupra darurilor, gesturi ce par de neinteles acum. In trecut, aerul avea rolul liturgic indispensabil de a proteja darurile expuse de insectele numeroase, fie acoperind potirul si discul,fie fiind folosit de preot ca evantai(ripida) pentru alungarea insectelor. Azi, gestul pare de neinteles, rolul liturgic indispensabil a devenit oarecum de prisos, insa gesturile care il componeau au fost idealizate ca element al traditiei, de care psihicul uman are nevoie ca iluzie consolatoare ale unor semne si simboluri transcedentale.
3. Ce inseamna sa fii integrat in Biserica?

Aseara am vazut un interviu cu dansul pe TVR.E o persoana inteligenta si citita.Mi-ar fi placut sa am ocazia sa particip la vreo conferinta de-a lui,chiar sa corespondez cu el.

P.S Cum se numeste ultima carte a lui?

Pestisorul de Aur 20.11.2011 19:13:07

Citat:

În prealabil postat de Daniel_7 (Post 410954)
Acest teolog nu este acceptat de preotii din Grecia.A avut un asa mare impact cartea lui,incat nimeni din clerici nu a emis o parere.Dupa opinia celor care il sustineti,ma gandesc ca va spuneti ca asta e prea destept ,ca i'a depasit pe toti cu inaltimea gandirii lui.
Insa eu stiu,ca un teolog e integrat in Biserica,nu e in afara ei.

Nu exista prea destept.

Mihailc 20.11.2011 19:27:42

Citat:

În prealabil postat de Pestisorul de Aur (Post 410982)
Aseara am vazut un interviu cu dansul pe TVR.E o persoana inteligenta si citita.Mi-ar fi placut sa am ocazia sa particip la vreo conferinta de-a lui,chiar sa corespondez cu el.

P.S Cum se numeste ultima carte a lui?

Cea mai recentă traducere în română se numește ”Contra religiei” și a apărut la Fundația Anastasia. Titlul e ciudat, provocator, însă nu e ce pare la prima vedere. Pe piață mai există și alte titluri de Yannaras: ”Libertatea moralei” și ”Heidegger și Areopagitul” la Anastasia, ”Adevărul și unitatea Bisericii” (la Sophia) și ”Abecedarul credinței” (la editura Bizantină). Ultima se găsește mai greu din cauza distribuției greoaie, dar se poate comanda online de la diverse librării cu serviciu de vânzare prin internet.
Dintre autorii ortodocși consonanți cu Yannaras, recomand pe Ioannis Zizioulas cu capodopera lui ”Ființa eclezială” (editura Bizantină) și ”Euharistie, Episcop, Biserică” (editura Basilica). Ambele se pot achiziționa (și) de pe internet.

Pestisorul de Aur 20.11.2011 19:42:21

Citat:

În prealabil postat de Mihailc (Post 410987)
Cea mai recentă traducere în română se numește ”Contra religiei” și a apărut la Fundația Anastasia. Titlul e ciudat, provocator, însă nu e ce pare la prima vedere. Pe piață mai există și alte titluri de Yannaras: ”Libertatea moralei” și ”Heidegger și Areopagitul” la Anastasia, ”Adevărul și unitatea Bisericii” (la Sophia) și ”Abecedarul credinței” (la editura Bizantină). Ultima se găsește mai greu din cauza distribuției greoaie, dar se poate comanda online de la diverse librării cu serviciu de vânzare prin internet.
Dintre autorii ortodocși consonanți cu Yannaras, recomand pe Ioannis Zizioulas cu capodopera lui ”Ființa eclezială” (editura Bizantină) și ”Euharistie, Episcop, Biserică” (editura Basilica). Ambele se pot achiziționa (și) de pe internet.

Mersi , in care dintre ele vorbeste de subiectul sexualitate?

Mihailc 20.11.2011 19:45:42

Citat:

În prealabil postat de Pestisorul de Aur (Post 410996)
Mersi , in care dintre ele vorbeste de subiectul sexualitate?

”Libertatea moralei” și ”Contra religiei” dintre astea traduse în românește, dar mai pe larg în ”Comentariu la Cântarea Cântărilor” (deocamdată disponibilă în alte limbi)

N.Priceputu 20.11.2011 20:07:44

Titlul șochează din cauză că ne-am obișnuit să considerăm creștinismul ca fiind o religie. Steinhardt spusese și el, în „Jurnalul fericirii”, că este un mod de viață, nu o religie.

Yannaras atrage atenția asupra faptului că sentimentul religios izvorăște din instinctul natural, foarte adânc înrădăcinat în om (și în orice viețuitoare), al autoconservării.

Or, Hristos e Cel care aduce viața cea adevărată, cea duhovnicească, nu biologică, care o transcende pe aceasta și care, îndrăznesc să spun, chiar i se opune. După cum dragostea jertfelnică se opune dragostei de sine, adică instinctului de conservare.

Dacă se privește cu sinceritate, omul religios poate constata că gesturile sale, ale „creștinului practicant”, sunt adesea făcute din dragoste de sine, nu de altul, pentru a se pune la adăpost, pentru a „se pune bine” cu divinitatea. Reacțiile violente față de ceea ce amenință să-i zdruncine idolii țin tot de instinctele primare, sunt o expresie a ego-ului care urăște mai mult decât orice jertfa de sine.

catalin2 20.11.2011 20:35:16

Pana la urma tot nu am inteles, am adresat si doua intrebari pe acest topic. Cineva care i-a citit din lucrari poate spune daca are conceptii ecumeniste?
Din pacate Sorin Dumitrescu (care vad ca a fost si gazda) stiu ca are aceste conceptii, le-am auzit chiar eu intr-un interviu, asta pe langa lucrurile bune pe care le face.

Mihailc 20.11.2011 20:35:19

Foarte bună sinteza, Priceputule, bine ai revenit!

Aș mai spune doar că nu există om religios pur sau om eclezial integral. În realitate, cu toții suntem adesea când într-o situație, când într-alta, diferența dintre cele două tipuri de raportare la Dumnezeu fiind adesea insesizabilă. Cartea lui Yannaras are meritul de a fi foarte ”practică”, în sensul că, citind-o, ne identificăm imediat și spontan tendințele ”religioase” și apucăturile individualiste. Sunt multe accente care pot părea excesive, dar ele sunt astfel tocmai pentru a ne determina măcar să reflectăm asupra așezării noastre întru cele bisericești și, eventual, să ne determine să punem început bun.

Mihailc 20.11.2011 20:53:20

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 411004)
Pana la urma tot nu am inteles, am adresat si doua intrebari pe acest topic. Cineva care i-a citit din lucrari poate spune daca are conceptii ecumeniste?
Din pacate Sorin Dumitrescu (care vad ca a fost si gazda) stiu ca are aceste conceptii, le-am auzit chiar eu intr-un interviu, asta pe langa lucrurile bune pe care le face.

Nu are concepții ecumeniste, ba chiar dimpotrivă, este unul dintre cei mai lucizi analiști ai creștinismului occidental post-schismatic. În ”Contra religiei” critică în termeni nu tocmai blânzi influența nefastă a fericitului Augustin asupra Bisericii, ideologizarea BRC (prelungită și constelația protestantă), formele de infailibilitate (la care nici ortodocșii nu sunt imuni). Concepția lui Yannaras este, oarecum, rezumată în următorul interviu

http://theologhia.wordpress.com/2010...ratia-europei/

În legătură cu Sorin Dumitrescu, Cătălin, te înșeli pentru că încă nu te-ai deprins să sesizezi nuanțele discursului său. De exemplu, că alienarea icoanei în ortodoxie s-a făcut prin influență catolică, iar pietismul ortodoxist, atât de evident în majoritatea parohiilor noastre, nu este altceva decât contaminare cu habitusuri evlavioase heterodoxe.
Fă-ți timp și ascultă conferința ”Ruptura” de pe secțiunea audio a acestui site, , poate o să începi să te desprinzi din optica asta reducționistă, de tip ”alb - negru” (antiecumenist - ecumenist).

Daniel_7 21.11.2011 12:11:53

Citat:

În prealabil postat de ioanna (Post 410964)
1. Nu-l sustin, nu-l condam, imi place adevarul, nu intoxicarile unora care nu l-au citit , dar le place sa vorbeasca. Tine de bun simt sa nu respingi si sa nu condamni ceva ce nu cunosti, asa cum faci tu si Laurentiu, un copy-paste la foc automat de pe diverse site-uri, in loc sa dialogam pe seama scrierilor sale, punctual. Ca sa nu spun ca tu idolatrizezi preotii greci,care nu sunt infailibili, oricat de impecabili i-ai vedea.
2. Il consider un om erudit, insa nu teolog-dogmatist, nu e Dumitru Staniloae al grecilor, e un om care are opinii, ganduri si care poate si gresi (citindu-l,nu pot sa-i dau dreptate in unele cazuri, eu privind in mod diferit "problema" ridicata de el),asa cum deseori afirma si el ca nu inseamna ca daca are o parere diferita, are dreptate, poate el greseste, insa el isi pune intrebari,cerceteaza,ridica unele probleme,le semnaleaza, nu ofera solutii.
Pot sa inteleg de ce unii preoti greci nu-l inghit :) De exemplu a ridicat problema gesturilor formale ale preotului, lipsite de sens,in opinia sa, exemplificand prin intrebuintarea aerului (panzei) de catre acesta. "Aerul" e scuturat deasupra darurilor, pe urma impaturit, preotul isi infunda degetele in el si il roteste, fara motiv si scop, in jurul si deasupra darurilor, gesturi ce par de neinteles acum. In trecut, aerul avea rolul liturgic indispensabil de a proteja darurile expuse de insectele numeroase, fie acoperind potirul si discul,fie fiind folosit de preot ca evantai(ripida) pentru alungarea insectelor. Azi, gestul pare de neinteles, rolul liturgic indispensabil a devenit oarecum de prisos, insa gesturile care il componeau au fost idealizate ca element al traditiei, de care psihicul uman are nevoie ca iluzie consolatoare ale unor semne si simboluri transcedentale.
3. Ce inseamna sa fii integrat in Biserica?

3.Integrat in Biserica inseamna sa fii in comuniune cu ierarhia Bisericeasca,asta insemnand pe de o parte si ascultare.Cand spui ca vesmintele preotilor sunt prea impodobite,si ca au ca asemanare hainele imparatilor bizantului,insinuezi ceva,o mica otrava care se raspandeste..

Preotii nu sunt infailibili,mai ales in ziua de azi,insa asta nu inseamna ca trebuie sa-i judecam public,sa-i "indreptam".

PArerea mea este ca Yannaras este un ingamfat,un om mandru,si nu i se potriveste deloc acea simpla definitie a smeritilor dar marilor PArinti:

Teolog este cel care se roaga si cel ce se roaga este teolog.

costel 21.11.2011 12:20:00

Citat:

În prealabil postat de Daniel_7 (Post 411079)
PArerea mea este ca Yannaras este un ingamfat,un om mandru,si nu i se potriveste deloc acea simpla definitie a smeritilor dar marilor PArinti

Numai Dumnezeu stie cum suntem cu adevarat. Sa-i lasam lui judecata si incearca sa scapi si tu cat mai repede de aceste ganduri.

catalin2 21.11.2011 13:45:51

Citat:

În prealabil postat de Mihailc (Post 411008)
Fă-ți timp și ascultă conferința ”Ruptura” de pe secțiunea audio a acestui site, , poate o să începi să te desprinzi din optica asta reducționistă, de tip ”alb - negru” (antiecumenist - ecumenist).

Cam asta presupune si ecumenismul, o relativizare, o noua privire asupra crestinismului, adaptata la conceptiile actuale din lume. Si cum intre alb si negru este gri, cenusiu, conceptiile ecumeniste sunt destul de sumbre in contrast cu albul stralucitor.
Nu stiu daca ne gandim la acelasi lucru cand spunem conceptii ecumeniste, am vazut ca exista diverse opinii. In opinia mea cineva care nu are conceptii ecumeniste marturiseste ceea ce spune Crezul: "Cred intru Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica". Conceptile ecumeniste tocmai acest pasaj din Crez il ataca. Sunt de fapt conceptii (neo)protestante, care important e sa crezi in Iisus, toti care cred astfel sunt la fel. Astfel coceptiile ecumeniste sunt de genul exista mai multe biserici (poate fi si varianta ca ortodoxia e cea mai buna), sau ca Biserica ii cuprinde pe toti cei ce cred in Iisus (sola fide de care aminteam).

Am facut o introducere, referitor la pictorul Sorin Dumitrescu sunt sigur de ce am auzit chiar eu si nu ma insel, are aceste conceptii. Apoi am observat ca si altii au aceasta opinie, intrebandu-se cum se face ca stand in apropierea marilor duhovnici care nu erau deloc ecumenisti are aceste conceptii. Putem vedea cate ceva si in scrisoare adresata de curand Patriarhului Daniel (pe care am vazut-o doar acum): http://www.ziarultimpul.ro/articole/...-un-univers-2/
Totusi, e mai bine fata de alti intelectuali care s-au cam departat de Biserica.
In privinta lui Yannaras nu m-am lamurit inca, am citit acel pasaj. Nu are importanta daca cineva critica pe catolici sau occidentali, aminteam de disputa intre Varlaam si Sf. Grigorie Palama, primul criticand aspru pe catolici in tot felul de aspecte care nu tineau de dogma, ci de pacatele lor.

catalin2 21.11.2011 13:51:53

Citat:

În prealabil postat de tot-Laurentiu (Post 410950)
Un eretic atata timp cat este eretic, ramane eretic.
Erezia tot erezie ramane nu e nevoie ca Biserica sa se pronunte de 10 ori pe aceeasi problema.
Ceea ce s-a stabilit la cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice ramane stabilit.

E adevarat ce spui, dar eu ma refeream la faptul ca abia cand se desparte de Biserica (sau este exclus) devine efectiv rupt de Biserica. Pana atunci exista posibilitatea redresarii, noi primim har prin Sfintele Taine. Sunt si sfinti care au avut erori dogmatice. Chiar si cei condamnati erau anatemizati dupa ce incercau sa isi impuna erezia.

Mihailc 21.11.2011 20:17:59

Cătălin 2: am tot întrebat aici pe forum ce se înțelege prin ”ecumenism” și nimeni n-a reușit să mă convingă că știe despre ce vorbește. Și până nu știm despre ce vorbim și dacă termenul trimite la realități identice sau măcar apropiate, mă tem că ”monologăm” împreună nu dialogăm.

Yannaras și Dumitrescu nu sunt ”ecumeniști” (în sensul inept folosit de mulți și pe-aici, și prin alte părți). Așa cum nu putem începe o viață de rugăciune fără să fi trecut înainte printr-o stare de pocăință profundă și purificatoare, nici un dialog bineplăcut Domnului, între creștinii de diferite orientări, nu poate avea loc înainte de metanoia fiecăruia dintre interlocutori. Și metanoia apare în momentul când îți recunoști eșecul și constați că bârna din propriul ochi te împiedică să dimensionezi corect paiele din ochii altora.

În momentul de față nu există creștini inocenți, oricât ar crede fiecare în propria mitologie confesională. Înainte de a înainta în negocierea de teorii metafizice, creștinii au nevoie de parcurgerea participativă a Canonului Sfântului Andrei Cretanul , însoțită, evident, de post aspru. După care Domnul va face restul, dacă e cazul.

N.Priceputu 22.11.2011 09:56:04

Citat:

În prealabil postat de Mihailc (Post 411005)
Cartea lui Yannaras are meritul de a fi foarte ”practică”, în sensul că, citind-o, ne identificăm imediat și spontan tendințele ”religioase” și apucăturile individualiste. Sunt multe accente care pot părea excesive, dar ele sunt astfel tocmai pentru a ne determina măcar să reflectăm asupra așezării noastre întru cele bisericești și, eventual, să ne determine să punem început bun.

Adevărat. Spre surprinderea mea, m-am regăsit încă din primele pagini. La început ai impresia că Yannaras îți smulge preșul de sub tălpi. Apoi speri că, după ce cazi, îți va întinde și o mână de ajutor ca să te așezi mai bine.

Realitatea e că e greu să nu ai certitudini. Și dacă înțelegi că cele date de lume și de rațiune sunt înșelătoare, le cauți în lăuntru; îți muți, cu alte cuvinte, idolii acolo. Yannaras vine și ți-i dărâmă și acolo.

Cred că, deși e dureroasă (ca orice conștientizare), teologia lui e terapeutică; acceptată, te ajută să nu încremenești, să-ți amintești că viața în Hristos este cale, nu stare pe loc.

Daniel_7 22.11.2011 13:33:23

Titlurile insele,Libertatea moralei si Contra religiei,arata modul neortodox de a privi lucrurile ale lui Yannaras.

Se da de gol prin insesi titlurile pe care le-a pus.

catalin2 22.11.2011 14:07:42

Citat:

În prealabil postat de Mihailc (Post 411123)
Cătălin 2: am tot întrebat aici pe forum ce se înțelege prin ”ecumenism” și nimeni n-a reușit să mă convingă că știe despre ce vorbește. Și până nu știm despre ce vorbim și dacă termenul trimite la realități identice sau măcar apropiate, mă tem că ”monologăm” împreună nu dialogăm.

Poate ca unii nu stiau, acum ai aflat, am dat detalii in mesajul anterior. Ma refer doar la conceptiile ecumeniste gresite, dialogurile ecumenice sunt altceva.
Aceste conceptii ecumeniste se bazeaza pe o teorie (neo)protestanta a ramificarii harului, care spune ca harul se ramifica in toate cultele. Adevarul marturisit de ortodoxie este ca har lucrator este doar in Biserica Ortodoxa, exista doar o singura Biserica, aici sunt Sfintele Taine si posibilitatea mantuirii. De fapt pe net gasim doar site-uri sau articole care nu sunt ecumeniste, in afara de articolele lui Cristian Badilita nu prea am vazut altceva ecumenist, chiar sunt curios cum arata site-uri ecumeniste, daca stie cineva. Uite mai pe larg explicat de Muntele Athos: http://www.impantokratoros.gr/D98A904D.ro.aspx
Asadar care sunt conceptiile lui Yannaris, e popular pentru ca are conceptii ecumeniste si rezoneaza cu cei ce le au? Daca are alte mici devieri acelea nu sunt asa importante.

ioanna 22.11.2011 14:12:59

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 411195)
Asadar care sunt conceptiile lui Yannaris, e popular pentru ca are conceptii ecumeniste si rezoneaza cu cei ce le au? Daca are alte mici devieri acelea nu sunt asa importante.

De ce esti atat de sigur ca el ar avea conceptii ecumeniste? Crezi ca un ecumenist s-ar arata deranjat de pierderile ecleziologice sau occidentalizarea Ortodoxiei?

N.Priceputu 22.11.2011 14:13:50

Daniel, lasă judecarea teologilor în seama teologilor. Principala noastră grijă nu trebuie să fie de a stabili cine e și cine nu e ortodox, mai ales că viziunea pe care o avem noi înșine în privința ortodoxiei s-ar putea să nu fie completă, să se schimbe pe parcursul vieții. Așa ar fi și normal, pentru că altfel ar însemna că nu înaintăm în înțelegere, care e unul din darurile Duhului Sfânt.

Începând cu Apostolul Pavel, mulți părinți ai Bisericii recomandă să nu ne pierdem în „certuri de cuvinte” sau discuții dogmatice (v. Sf. Isaac Sirul). Grija noastră trebuie să fie de a fi plăcuți lui Dumnezeu, de a lucra poruncile lui Hristos. Să luăm aminte la păcatele noastre și să ne bucurăm când cineva ne ajută să ni le vedem mai bine, ca să scăpăm de ele.

Când Yannaras se pronunță „contra religiei” nu aduce un deserviciu credinței în Hristos. Din contră. Pentru că religii sunt multe și toate seamănă între ele întrucât sunt născute, toate, din nevoia omului de siguranță, de ajutor. Dragostea pe care a propovăduit-o Hristos, însă, e atât de mult opusă acestor nevoi, încât i-a smintit pe foarte mulți - și din vremea aceea, și de mai târziu -, mai ales pe cei foarte religioși, cum erau fariseii.

Deci nu privi cu suspiciune, ci încearcă să cunoști ce scrie Yannaras, și să vezi, eventual, dacă e opus învățăturii lui Hristos sau nu. Dacă vei căuta, vei găsi multe articole elogioase la adresa sa, inclusiv pe saitul Arhiepiscopiei Bucureșilor, aici.

N.Priceputu 22.11.2011 14:32:06

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 411195)
Aceste conceptii ecumeniste se bazeaza pe o teorie (neo)protestanta a ramificarii harului, care spune ca harul se ramifica in toate cultele. Adevarul marturisit de ortodoxie este ca har lucrator este doar in Biserica Ortodoxa, exista doar o singura Biserica, aici sunt Sfintele Taine si posibilitatea mantuirii.

M-a surprins de fiecare dată când ai enunțat definiția ecumenismului faptul că vorbești despre har ca despre o substanță sau ca despre o energie ce s-ar putea ramifica, știind că doar catolicii îl văd ca pe ceva creat, respectiv grația dăruită de Dumnezeu Bisericii.

Or, în înțelegerea ortodoxă, harul, numit și energiile necreate ale Dumnezeirii, este direct legat de persoanele Sfintei Treimi, iradiind din ele într-un mod tainic, cu totul de nepătruns pentru înțelegerea noastră. De acest har se împărtășește orice ființă deschisă spre Dumnezeire, întrucât Dumnezeu e iubire și, așa cum soarele strălucește peste buni și peste răi, și Dumnezeu strălucește peste toți, însă numai cei cu inima curată îl pot vedea.

Știm că Dumnezeu a binevoit să ni se dăruiască prin Sfintele Taine. Nu știm, însă, dacă numai în acest fel Se dăruiește El oamenilor. Mie, personal, mi se pare că ar fi o limitare care nu se poate împăca în niciun fel cu libertatea Sa absolută.

Gândește-te că sf. Grigorie Palama, în disputa cu Varlaam, spunea că lumina pe care o primesc în inimă călugării isihaști nu e altceva decât energie necreată dumnezeiască (care prin rugăciune e primită, nu prin administrarea sfintelor taine).

Ceea ce știm noi despre Dumnezeu e, cu siguranță, infinit mai mult decât ceea ce nu știm.

Mihailc 22.11.2011 14:56:41

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 411195)
Poate ca unii nu stiau, acum ai aflat, am dat detalii in mesajul anterior. Ma refer doar la conceptiile ecumeniste gresite, dialogurile ecumenice sunt altceva.
Aceste conceptii ecumeniste se bazeaza pe o teorie (neo)protestanta a ramificarii harului, care spune ca harul se ramifica in toate cultele. Adevarul marturisit de ortodoxie este ca har lucrator este doar in Biserica Ortodoxa, exista doar o singura Biserica, aici sunt Sfintele Taine si posibilitatea mantuirii. De fapt pe net gasim doar site-uri sau articole care nu sunt ecumeniste, in afara de articolele lui Cristian Badilita nu prea am vazut altceva ecumenist, chiar sunt curios cum arata site-uri ecumeniste, daca stie cineva. Uite mai pe larg explicat de Muntele Athos: http://www.impantokratoros.gr/D98A904D.ro.aspx
Asadar care sunt conceptiile lui Yannaris, e popular pentru ca are conceptii ecumeniste si rezoneaza cu cei ce le au? Daca are alte mici devieri acelea nu sunt asa importante.

Ce ai precizat mai sus (teoria ramificării harului) nu e ecumenism ci sincretism paraconfesional. Ecumenismul are ca scop (evident utopic) refacerea Bisericii Una din primul mileniu, singura care se putea numi, fără aroganță confesională automotivantă, ecumenică (a toată lumea).
Concepția lui Yannaras despre dialogurile interconfesionale, mai ales dintre protagoniștii divorțului de la 1054, am sintetizat-o în mesajul anterior: începe de la metanoia, adică de la zero, altfel e o simplă dezbatere de idei fără consecințe în viața reală a comunităților. Nu pornește de la concepții intelectuale diferite despre Teos Logos (adică de la ideologie), ci de la modul cum ne raportăm existențial (nu teoretic) la cele mai mari și mai dense în consecințe , porunci din Evanghelie: ”"Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău și din toată puterea ta". Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua e aceasta: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți". Mai mare decât acestea nu este altă poruncă.” (Marcu 12:30,31).


Ora este GMT +3. Ora este acum 00:31:20.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.