Am subliniat un mare adevar pe care l-ati spus.

Dar nu a sustinut cineva ca nu ar fi asa. Doar ca dvs nerecunoscand Sf Traditie (o entitate aparuta la peste 1800 de ani dupa invierea Mantuitorului si fara continuitate nu poate avea Traditie) nu puteti accepta ca ziua de odihna pentru "cei ce au primit mostenirea" destinata initial evreilor, nu este ziua a 7-a a saptamanii, ci este ziua intai, ziua in care Hristos ne-a mantuit.

Nu recunosc ceea ce contravine invataturilor Sfintei Scripturi (chiar daca poarta eticheta de "sf. traditie"). Singura Carte in care gasim invataturile Domnului Iisus Hristos si ale Sfintilor Sai Apostoli, este Sfanta Sciptura. Si, invataturile Scripturi sunt sufieciente pentru mantuirea noastra.

Noi avem o credinta apostolica, scripturistica. Nu avem o credinta traditionalista. Care credinta este mai veche si mai adevarata? Cea lasata de Sfintii Apostoli, (in Sfanta Scriptura) sau cea plina de adaugirile facute de-a lungul a 2000 de ani?

Domnule Lucian, se vede că n-aţi citit postarea mea de azi noapte:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...7&postcount=26

Decalogul specifică clar care trebuie să fie ziua a şaptea:

Decalogul, Legea lui Dumnezeu, Cele 10 Porunci, Tablele Legii -cum vrei să zici- e acelaşi lucru.

Prietene, tu confunzi Decalogul cu Legea Talionului. În Cele 10 Porunci nu găseşti asemenea reglementări vindicative.

Şi această afirmaţie este incorectă. Pe post de ziua Domnului, a fost, este şi va rămâne sâmbăta (ziua a 7-a a săptămânii) singura zi binecuvântată, sfinţită şi păzită [didactic] de Dumnezeu.
Dacă Sf. Tradiţie îşi permite să sucească Sfânta Scriptură şi Porunca lui Dumnezeu, daţi-mi voie să afirm cu toată tăria că este Eretica Tradiţie!

Semne de sfârşit de "Sâmbătă"
 

"Porunca a IV-a din decalog „să sfinţeşti ziua sâmbetei”, era ţinută de evrei cu o rigoare extremă. Chiar Legea impunea această rigoare: orice lucru era oprit în ziua aceea. Neobservarea opreliştii era pedepsită cu moartea (Ieşirea 35,2-3). Interdicţia mergea până la: „foc să nu faceţi în ziua odihnei în locaşurile voastre”. De aceea, când, „fii lui Israel” prinseră pe un om aducând lemne din pustie într-o zi de sâmbătă şi-l duseră înaintea lui Moise, acesta îl osândi la moarte şi israelitenii l-au omorât cu pietre. (Numeri 15,32-36)
Aşa ceva nu încăpea în duhul (iubirea) lui Iisus şi nici îngustimea lor nu o putea răbda. Drept aceea, spre a-i trezi din rigorismul sec al Legii, Iisus vindecă sâmbăta o femeie gârbovă în faţa lor. Mai-marele sinagogii face o observaţie răutăcioasă, răstindu-se către popor, că sâmbătă nu este pemis a se videca oameni.
Iată care era absurditatea interpretării Legii. Împinseseră rigorismul până la a opri orice facere de bine privitoare la om, dar a da vitelor de mâncare şi apă nu era păcat, a scăpa o vită din prijmedie nu era păcat. Absurditatea era aceasta: a face bine omului sâmbăta era păcat, vitelor însă nu. La o aşa socoteală de om, Iisus îi strigă în obraz: „făţarnice”. După vederile tale, o vacă, o oaie, un măgar este mai mult decât un om? Este permis să faci bine unui bou dezlegându-l de la iesle sâmbăta, dar a dezlega o fiică a lui Avraam, legată de 18 ani de gârbovire, nu este permis? Făţărnicie.

Iisus făcea omului bine sâmbăta şi încă în sinagogă. Sinagoga sărea în aer că Iisus făcea bine sâmbăta. În realitate era o mare făţărnicie, fiindcă ceea ce nu suferea sinagoga nu era atât facerea de bine, cât persoana lui Iisus îi era nesuferită, fiindcă Iisus îi dădea absurdiatea în vileag, fără cruţare, şi-i spărgea îngustimea înţelegerii de litera legii. De altfel, acesta este şi semnul că o insituţie îmbătrâneşte, se apropie de moarte când nu se mai menţine decât prin „Litera” Legilor: propiu-zis este o decădere a oamenilor.
Instituţia sâmbetei îmbătrânise şi ca instituţiile care se apropie de moarte, nu se mai menţinea decât în cârjele literelor Legii. Şi fiindcă sâmbăta, odihna spirituală a omului, nu mai avea decât semnifcaţia exterioară, represivă, Iisus îi prevedea înlocuirea cu o altă zi.
Sâmbăta Legii ajunsese tot atât de gârbovă ca şi femeia de 18 ani, decât că sâmbăta era acum gârbovă de 18 veacuri. „Răstirile oficialităţii” către popor nu mai puteau întărzia căderea definitivă a decăderii.

Iisus nu avea nici o atribuţie oficială legată de sinagogă. El era un rabin necunoscut de oficialitatea Templului din Ierusalim, deşi examenul îl luase tot în Templul din Iersalim la 12 ani. Dar Templul s-a temut întotdeauna de examenul acela. Temerea aceasta nu-i era bună. Cărturarii şi fariseii Templului simţeau că tinerelul acela va veni la ei cu un bici de ştreangruri în mână.
Iisus a numit Templul „casă a Tatălui Meu”, şi când era copilaş de 12 ani, şi când a spart bâlciul şi a răsturnat zărăfia din el, dar pe lângă aceleaşi cuvinte a mai adăugat: „iar voi aţi făcut peşteră de tâlhari”. Cu acest drept înfrunta Iisus pe mai-marele sinagogii numindu-l făţarnic.
Altfel, atitudinea lui Iisus în sinagoga Templului ar fi fost de neînţeles omului. Sinagoga era mai mult a lui Iisus decât Templul lui Solomon al Ierusalimului.
Israel cel oficial refuza lui Iisus pe toate căile închipuite această propietate asupra Templului şi sinagogii. Aceasta era lupta surdă între Iisus şi oficialitate.

Sinagoga si mai ales Templul erau cele bune mijloace de exploatare a păcatelor şi a necazurilor din Israel, în favoarea unei clase de conducători, care dijmuiau poporul de viaţă, în numele Legii lui Dumnezeu.
În această situaţie Iisus era un revoluţionar. Un reacţionar de temut. De fapt a şi schimbat sâmbăta Legii fără Duh în Duminica Învierii. Legea lui Moise a venit, dar Darul şi Adevărul prin Isus.

Femeia s-a tămpduit. Templul a fost ras din Ierusalim; sinagoga tot gârbovă a rămas de mărturia între neamuri a Legii fără Duh.

Trecut-a umbra Legii când Darul a venit. Aceasta însemnează pentru noi, creştinii, Duminica: ziua Învierii."

Corect, asta apartine de traditie si nu de Scriptura.

Alte două idei incorecte biblic:

1. Sâmbăta nu a fost destinată "iniţial" evreilor, ci omenirii cu mii de ani înainte de apariţia în istorie a primului evreu (Facerea 2,3). O spune chiar Hristos:


2. Ziua de odihnă pentru creştini nu a fost poruncită să fie duminica, oricât s-ar invoca Învierea. Hristos şi apostolii nu au poruncit o asemenea zi.

:4:Trebuia sa ne spuna Iisus ca Duminca va fi urmatoarea zi de odihna? Era de la sine de inteles ca dupa inviere aceastra zi va deveni o zi de sarbatoare. Cat de greu poate fi sa intelegi?

ps: nu te mai chinui cu citate din biblie...si fariseii tot cu biblia sub brat l-au condamnat pe Iisus si incercau sa-i gaseasca vreo vina...

Semne de sfârşit de argumente
 

Jalnică argumentaţie!:33:

Da, trebuia s-o spună, căci Dumnezeu nu schimbă o poruncă (a IV-a) din Legea Sa fără să ne anunţe! Crezi că ar fi corect să schimbe porunca "să nu ucizi" (a VI-a) fără să ne anunţe? Fără să mai spunem că El n-ar face o asemenea greşeală! Iar noi (mai corect: voi) Îi puneţi în cârcă o asemenea eroare impardonabilă!

Bazandu-va doar pe Sf Scriptura (pe care evident nu o faceti, si pot sa consider asta pana cand imi oferiti versetul biblic explicit care unde este exprimata dumnezeirea Sf Duh ca persoana distincta a Sf Treimi) aveti mari lipsuri. Sf Scriptura nu este singura carte in care se gasesc invataturile Mantuitorului si ala Apostolilor.
V-as fi rugat sa dati exemple de adaugiri, dar exemplele dvs ar fi fost irelevante tocmai pentru ca ceea ce considerati ca fiind adaugiri ale unor oameni sunt de fapt invataturile lui Hristor si ale As Apostoli care se regasesc in Sf Traditie.
Nu puteti sustine logic faptul ca apostolii au scris toata invatatura. Mare parte din invatatura a fost transmisa pe cale orala. Aceste aspecte au fost transmise de cei care le-au primit mai departe pe cale orama pana au fost transpuse in scris de catre Sf Parinti. Si acesta nu tine de traditie (in sens lumesc nu ma refer la Sf Traditie) ci tine de logica: apostolii, si ca numar (nu toti au scris invatatura) si ca timp au transmis mesajul si invatatura pe cale orala.
Si atat timp cat ati aparut la peste 1800 de ani (repet acest lucru) si nu recunoasteti invatatura Bisericii intemeiata de Hristos care a avut continuitate (biserica dvs nu a fost discontinua ea a aprut la mare distanta de timp si a fost infiintata de un om) evident ca nu puteti norma ce a fost "pus pe hartie" de Sfinti Parinti si a avut ca sursa invataturile Apostolilor. Si cu toate astea in mod absurd acceptati ca fiind canonice cartile "validate" de aceiasi Sfinti Parinti.

Si v-am raspuns: traducerile nu sunt complete si nu surprind toate aspectele din limba originara. Acesta este un dintre exemple.

Sf Traditie nu contrazice Sf Scriptura. Doar o completeaza. Si Legea Veche a fost implinita prin venirea Mantuitorului.

poate ne spui tu cine dintre oameni, inainte de Moise, a tinut sambata?

Dar Dumnezeu a anuntat acest lucru, doar ca dvs nu recunoasteti "suportul pe care s-a inregistrat anuntul".

Daca nu va suparati, dvs tineti Pastele? Daca da, cand?

Adventistii nu tin Pastele.

Oricât de "incompletă" ar fi traducerea dvs. (căci este una ortodoxă), ziua a 7-a nu va fi niciodată 1-a, iar sâmbăta nu va fi niciodată duminica. Dixit! Şi cu aceasta am plecat că mai am şi alte activităţi... e doar sâmbăta! :5:

Avraam a tinut sambata? Sau oricine altcineva pana s-a dat Decalogul?

Ba da, doar ca nu apare in Sf Scriptura ci in Sf Traditie. Si asa discutia ajunge mereu in acelasi punct: Sf Traditie.

Nici nu am sustinut asa ceva. Nu s-au schimbat zilele intre ele, ci doar ziua de cinstire a Domnului.

..
 

Vreau si eu sa intreb ceva.....

Stiu ca, zilele saptamanii, de fapt, - ca orice alta modalitate de orientare temporala(luna, anul) ,- trebuie , mai mult ca sigur, sa aiba un punct de raport Obiectiv, respectiv raportarea la corpurile ceresti, o raportare 'astrologica' - asa cum este si luna(I, II, etc) .... de fapt aici se raporteaza , Obiectiv, la ciclurile fazei lunii(corpul ceresc), in raport cu soarele, care dureaza 30 (sau 31 zile). Deci se poate foarte simplu stabili asa(deja e stabilit, cine cunoaste asctrologie, pentru el e lamurita chestiunea) , Obiectiv, cum, si de ce incepe ziua I, cum si de ce urmeaza ziua II etc - toate asta raportat la ciclurile corpurilor ceresti. Deci , pana la urma este evident (se pare si pentru greci si popoarele ortodoxe) ca ziua I este cea in care a inviat Domnul. si ziua a 7 a este cea precedenta ei.
Dar acum ramane si pentru mine , intrebarea, de ce la noi ortodocsi nu mai serbam(Nu formal, ci meditand la ceea ce este ea in esenta ,dar si de fapt,concret , si comportandune in ea in consecinta), aceasta zi a saptea, avand in vedere aceste cicluri Obiective ale corpurilor ceresti , care nu se schimba, si care tin de ordinea Lui Dumnezeu, in care trebuie sa ne integram si noi, pentru a avea o viata armonioasa. Evident, asta nu inseamna neglijarea si minimizarea importantei zilei invierii Domnului.

Dar vreau sa intreb si :

Cu ce putem schimba noi , ca simpli enoriasi, aceasta randuiala.?
Mai inatai , va trebui sa se demonstrese(celor ce au puterea de a reschimba aceasta ordine) simplu, clar, ca aceasta decizie (care apartine, cui?) de a se neglija ziua 7 , si a se sarbatori doar cea a invierii, este una pur omeneasca, strict rationala.

Au sarbatori? Daca da, stii care?

Nu stiu. Dar stiu sigur ca Pastele nu il sarbatoresc.

Pai ti-a raspuns prin tocmai Invierea Sa.

Si care este intrebarea? De ce nu tinem sambata?


Biserica nu este a clerului si nu este a mirenilor. Biserica este a Lui Dumnezeu, iar ceilalti sunt doar membri. Si schimbarea nu o pot face nici mirenii nici clericii, caci ea se bazeaza pe invatatura data de Dumnezeu. Nu omul a stabilit (asa cum sustin altii) tinerea zile intai si nu a celei de-a 7-a.

bine fac, doar nu sunt evrei.

Ai impresia ca vorbeam de pastele evreiesc? Vorbeam despre Invierea Domnului.
p.s. de aia nu tinem noi sambata, ca nu suntem evrei.

Invierea Domnului e altceva.

Pai daca rupi din context nu se intelege nimic. Jalnic este ca nu vreti sa intelegi semnificatia zilei de Duminica.

Care este diferenta intre tine si fariseul care incerca sa-i gaseasca vina lui Iisus cand acesta a savarsit vindecarea femeii garbove in ziua de Sabat?

*99 poate raspunzi la intrebare

Da nu e eliberarea din robia egipteana, este eliberarea din robia pacatului. Dar tot de Paste.

Daca serbam Invierea, nu serbam Pastele, eu asa zic, fiindca suntem crestini si nu evrei.

Domnul Sambetei a dezlegat ziua sambetei de "rigorile extreme" ale fariseilor. Noi nu trebuie sa pazim sambata asa cum o pazeau fasriseii ci asa cum ne-a invatat Domnul Sambetei (facand bine in ziua sambetei, avand mila de sarmani, etc.).

Dar, niciodata Domnul Sambetei (Marcu 2:28) nu a schimbat singura zi binecuvantat si sfintita de Dumnezeu inca de la facerea lumii.

Acum, sa revenim la topic. Cum explicati faptul ca cei care respecta invataturile din Catehismul Ortodox, referitoare la pazirea Celor 10 Porunci, sunt adventistii si nu ortodocsii? Nu a raspuns nimeni la aceasta intrebare.

Acum sincer va legati de orice ca sa scoateti in evidenta invataturile gresite ale ortodoxiei.
1. Serbam invierea
2. Nu serbam Pastele Iudaic
3. Putem denumi sarbatoarea Paste, pentru ca este o trecere, doar ca don moarte la viata, de aceea Dumnezeu "a ales" acea perioada pentru a Invia

M-am prins cam greu (dar m-am prins intr-un final): Dvs serbati Pastele, nu? Cand?
Am intrebarile pregatite doar ca vi le voi adresa dupa ca sa va arat ca va contraziceti tare.

Repet: Cel Inviat a mai stat printre noi inca 40 de zile (adica, a mai petrecut de 5 ori ziua intaia). Si, nu a spus absolut nimic despre serbarea acestei zile (ziua intaia). Si, nici Sfintii Apostoli ai Celui Inviat nu au spus nimic despre aceasta zi.

Asa ca, sursa serbarii zilei intaia a saptamanii cautati-o pe undeva prin paganism (ca de acolo vine si i s-a dat, fortat, un ambalaj crestin).

Si nu este si Domnul Duminicii, sau a zilei de luni? Este Domnul lumii, deci domneste peste oricare zi a saptamanii. Poate raspundeti dvs, cine a tinut sambata inainte de a se da Decalogul? Si nu raspundeti ca Dumnezeu, eu ma refer la oameni.

Cred ca v-am raspuns eu de cateva ori. In decalog este vorba despre ziua de odihna a Domnului pe care "noul popor al Lui Dumnezeu" o serbeaza Duminica.

Nu, nu-l serbez.

Mihai, tu ai de raspuns la o intrebare on-topic. Cea referitoare la nerespectarea indemnurilor din Catehismul Ortodox, de catre ortodocsi si respectarea acestor indemnuri, paradoxal, de catre adventisti.

P.S. La intrebarea ta s-a raspuns de nenumarate ori pe alte topicuri, "specializate" pe discutii despre sabat. Vrei sa spui ca deja ai uitat, tinere?

1. Decalogul a fost dat de la inceputul lumii (spre exemplu, porunca sa nu ucizi era valabila pe vremea lui Cain - altfel nu ar fi fost condamnat pentru uciderea fratelui sau, Abel). La Sinai a fost scris in piatra de Insusi Dumnezeu.
2. Cine a tinut sambata? Toti credinciosii, de la inceput, dupa exemplul dat de Insusi Dumnezeu.


Total gresit. In Decalog este vorba despre ziua de odihna a Domului, adica ziua a saptea. Duminica este ziua intaia (fapt consemnat in Biblie si in Catehismul Ortodox) si nu este consemnata in Decalog. De asemenea, despre ziua intaia (duminica) nu se spune nicaieri in Sfanta Scriptura, ca ar fi o zi binecuvantata si sfintita de Dumnezeu (asa cum se spune despre ziua a saptea - de mai multe ori).