Fratia ta esti inselat de draci mai frate,ca ataci cu minciuni pe IPS Bartolomeu si amesteci vechiul judaism,care avea si invataturi care nu erau de la Dumnezeu amestecate cu invataturile de la Dumnezeu cu ML,care era cam contra judaismului vechi.

De ce nu o zici pe aia dreapta,ca la vechea religie iudaica nu zicea de existenta Satanei,dar cand vine Dumnezeu Iisus Hristos zice clar de caderea lui Satana si de existenta ingerilor cazuti.
Ia arata in VT,unde zice lamurit,de existenta ingerilor cazuti?
Ca nu zice nicaieri.

De ce la nasterea lui Dumnezeu Iisus Hristos vin sa se inchine trei magi de la rasarit,adica din est,care din cate se pare erau de religie zoroastriana si nu vin sa se inchine cei de religie iudaica?

Ca parintele Arsenie Papacioc tot timpul l-a vorbit de bine pe IPS Anania,nu a zis vreodata ceva rau de el.
Apoi,sa o zicem iar pe aia dreapta,ca judaistii fanatici initiali care adusesera comunismul in Romania au fost alungati mare parte din ei,da prin SUA erau destui judaisti fanatici care isi desfasurau activitatea nestingherit.

Nu se indoieste cineva ca au fost sfinti in inchisori, de curand a izvorat mir din sfinte moaste din inchisoare. Iar unii din ei au fost legionari.
In schimb e gresit ce spui despre vrednicul de pomenire IPS Bartolomeu, sper ca in urma discutiei sa iti schimbi parerea si sa iti dai seama ca e denigrat pe nedrept. Iar unul din cei mai mari aparatori ai sai este D. Andronescu, nu stiu de ce spui ca el l-ar fi acuzat cand e exact invers. Uite aici articolul scris chiar de el in care ii ia apararea lui IPS Bartolomeu: http://www.punctecardinale.ro/apr_2006/apr_2006_10.html
El incheie articolul: "Faptul ca a acceptat sa faca parte din acest colectiv, cred eu, singurul repros care i se poate face acestui om. Dar aceasta este infinit mai putin decat ceea ce s-a incercat sa i se puna in carca de catre niste oameni ulcerati de vremuri, sau de catre cutare gazetar imund (care si-a dovedit astfel, o data in plus, nu doar reaua-credinta, ci si ignoranta crasa, cu un zel partizan demn de o cauza mai buna)."

Iata ce spune Parintele Calciu-Dumitreasa despre IPS Bartolomeu:
"Sunt insa unii fericiti carora Dumnezeu le da apa vietii fara masura, si duhul lor, mereu tanar, nu se vestejeste niciodata: tari in suferinta, neinduplecati in fata asupririlor, nepatati in fata calomniatorilor, niciodata raspunzand cu aceeasi moneda, ei isi indeplinesc destinul harazit de Dumnezeu, pasind demni peste nimicniciile momentului, spre implinire. Acestia sunt oameni nascuti cu o mare fagaduinta langa ei. ...
Dar pentru Ierarhul acesta mereu tanar, painea se frange odata cu inima, glasul Domnului pentru el graieste. Uneori glasul sfant amuteste, incercarile curg, vrajmasul ii prigoneste sufletul si viata i-o calca in picioare, dar, pana acum, Domnul nu l-a dat mortii, caci nu s-a inchinat dumnezeilor mincinosi, nu a plans dupa castravetii Egiptului si nici n-a cartit in pustie intorcandu-si privirea spre vitelul de aur. Nu a ratacit de la dreapta credinta nu s-a lasat ispitit de slava desarta, nici nu s-a inchinat puterii omenesti sau stralucirii mintilor care au parasit calea Domnului glorificandu-se pe ei insisi.
Câteodată Domnul l-a apăsat cu apăsare mare, câte odată a trimis vrăjmaşii asupra lui să-l sfâşie cu dinţii, ademeniri şi făgăduinţe, grăiri de rău, apăsare pe cerbice. Dar, încă odată, morţii nu l-a dat, căci El îl pregătea pentru o stare mai înaltă, pe care totdeauna o dăruieşte celor care Il iubesc pe El. Mintea lui nu s’a întunecat din cauza anilor, duhul lui nu s’a incovoiat pentru a place oamenilor, ci totdeauna a ţintit mai sus. Astăzi păcatele se curăţă, inima se îmbunează, dragostea arhierească învăluie pe toţi, cu căldura inimii care niciodată nu a gândit răzbunare.
Păşind pe treapta înălţării, binecuvintaţi, Inalt Presfintite pe toti care vă urăsc şi care va iubesc iubesc, pe cei care v’au făcut rău sau v’au făcut bine ca nimeni sa nu plece flămând sau însetat, sau întristat de la acest ospăţ al bucuriei. Dumnezeu să va ţină mintea trează spre păzirea adevăratei gândiri ortodoxe, darul vorbirii şi al scrisului neîntinat de nici o minciună din cele care astăzi bântuie lumea, poftirile neîngăduite să nu vi se atingă de inimă şi totdeauna să răspândiţî binecuvântări pe care noi vi le cerem, dar şi peste cei care nu vi le cer, însă au nevoie de ele. Amin."

Nu are vreo legatura dl Antonescu,care a fost un idiot,un inselat de draci de a stat in alianta cu cei care au participat la asediul Sankt Petersburgului (http://en.wikipedia.org/wiki/Siege_of_Leningrad) ,cu ML cea din vremea lui Zelea Codreanu.
Cand a vazut ca nazistii fac asemenea dezastre umanitare,trebuia sa inceteze alianta cu ei.
Lupta trebuie sa fie impotriva ideologiei fanatic judaiste,nu impotriva civililor.
Asta vroia dl Zelea Codreanu sa faca in primul rand,o lupta spirituala prin renasterea spirituala a poporului roman,sa nu fie vulnerabil poporul roman in fata acestei religii a Satanei,judaismul actual fanatic.
Acum aceasta religie draceasca,satanica,judaismul fanatic actual,are si "mucenici" ca i-au inselat draci pe unii din nazisti sa prigoneasca pe cei de aceasta religie satanica,pe motive religioase.
Adica prigoana asta nu a facut decat sa declanseze un val de simpatie nejustificata fata de judaistii inselati de draci,sa abandoneze omul prudenta necesara,cand trata cu un judaist.

n-am inteles ce ai vrut sa zici. Fii mai explicit.Doamne ajuta!

Miscarea Legionara

http://www.youtube.com/watch?v=-lfK4LmloIg


Pr. Amfilohie si Pr. Moise -- Despre Sfintii Inchisorilor

http://www.youtube.com/watch?v=HiNcJYEwcvs

corect!
si revin cu intrebarea la care nu mi s a raspuns pe alt topic.am gasit o pagina pe net cu zeci de carti despre politica legionara,dar nu au contacte.cum sa fac sa comand macar cateva?
www.miscarea.net (foaie nationala)

e-mailul lor este in josul paginii!
E-mail: Legiunea Nicolae Nitã

Daca citesti si pe calculator, cauta si pe scribd.

-sunt si carti electronice, pdf..:

Aurel Visovan – Dumnezeul meu vol 1

Aurel Visovan – Dumnezeul meu vol 2

Bejan Dimitrie, Pr.-Oranki. Amintiri din captivitate

Caraza Grigore-Aiud însângerat

CARTICICA SEFULUI DE CUIB,PENTRU LEGIONARI

Cicerone Ionitoiu-Genocidul din România

CODREANU- CARTICICA SEFULUI DE CUIB

CORNELIU ZELEA CODREANU – PENTRU LEGIONARI

CORNELIU ZELEA CODREANU – VIATA

Horia Sima – Era Libertatii – Statul national-Legionar vol.1

Horia Sima – Era Libertatii – Statul national-Legionar vol.2

• Horia Sima – Guvernul National Roman de la Viena

• Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare

• Horia Sima – Prizonieri ai puterilor Axei

• Horia Sima – Sfarsitul unei domnii sangeroase

• Horia_Sima_-_Doctrina_Legionara

Patimile dupa Pitesti – Paul Goma

Preot Nicolae Grebenea -Amintiri din intuneric

Radu Mihai Crisan – MOTA SI MARIN. TESTAMENTELE POLITICE

Radu Mihai Crisan – SECRETUL SABIEI DE FOC. Fenomenul Legionar

• Gyr , Radu – Balade

• Gyr , Radu – Poeme de rasboiu

• Gyr, Radu – Lirica orala

Bejan Pr Dimitrie – Bucuriile suferintei

Dumitru Bordeianu-mlastina disperarii

VIRGIL MAXIM-IMN-PENTRU-CRUCEA-PURTATA

Valeriu Gafencu – Indreptar la spovedanie

Valeriu-Gafencu-Sfantul-inchisorilor-cartea completa-1921-1952

Intoarcerea-la-Hristos-de-Ioan-Ianolide

ce tare!mersi,dar prefer sa comand.tusu de la imprimanta e de 10 ori mai scump,iar cand citesc pe net ma dor ochii.prefer in foi.multumesc de recomandare.

Reportaj cutremurător! Mii de preoţi şi credincioşi martiri, condamnaţi pentru credinţă, au fost ucişi în închisorile comuniste

http://www.antena3.ro/romania/report...te-205499.html

Parerea mea e ca miscarea legionara nu a fost ceva bun, era facuta dupa miscarea nazista, care avea la baza credinte pagane celtice si din acele timpuri (Societatea Thule http://ro.wikipedia.org/wiki/Societatea_Thule ). Zvastica nu avea nimic in comun cu crestinismul, ci cu hinduismul, erau miscari oculte in acea vreme care foloseau simbolul. Scrie ca Zelea Codreanu a avut ideea miscarii atunci cand a fost la Berlin. In acea perioada partidul national avea un grup numit camasile brune, care mergeau pe strazi si bateau trecatorii care nu le placeau, doreau sa instituie un fel de teroare.

fiecare cu parerea lui si camasile brune le avea Hitler,camasile verzi erau ale lui Codreanu.
Hitler a scris cartile : "noua era:,"noua ordine mondiala","noua rasa","evolutionismul".,iar legionarii au scris despre ei si Dumnezeu,despre inchisorile politice si n plus au si moaste.ar fi interesant sa le citesc si p ale lui Hitler,dar ma preocupa mai mult cartile duhovnicesti.ca e bun ca e rau,asta e viata ;)...valea plangerii.
toate ideile moderniste de azi apartin lui Hitler,dar el n a avut tehnologia,ca si acum eram snopiti in inchisori de succesorii lui daca avea mai multe posibilitati.problema cu numerologia si cu codul de bare inlocuitor de nume tot de la ei vine.detinutii erau tuatati cu numere,numele disparea si erau strigati pe numere.erau tratati ca niste obiecte/animale.si noi in societate suntem niste numere.adeptii lui Hitler nu cred in Dumnezeu,pun valoare mai mult pe materialism si elimina baza morala si trateaza pe altii ca pe niste obiecte-numere si ei sunt de acord cu noua era.esti liber sa crezi ce vrei,nimeni nu vrea sa ti bage nimic in cap.

-te inseli miscarea legionara se baza pe crestinism foarte mult,de aceea au si fost martiri si sfinti in temnitele comuniste-pe cand nazismul si Hitler nu aveau nimic de-a face cu Biserica.
-ai citit macar cartile despre cei care au suferit in temnitele comuniste ?

Dumitru Bordeianu-mlastina disperarii

VIRGIL MAXIM-IMN-PENTRU-CRUCEA-PURTATA

Valeriu Gafencu – Indreptar la spovedanie

Valeriu-Gafencu-Sfantul-inchisorilor-cartea completa-1921-1952

Intoarcerea-la-Hristos-de-Ioan-Ianolide

-asculta si tu o emisiune foarte interesanta in care d-l Razvan Codrescu(poet, traducator, eseist) explica foarte bine cum a aparut fenomenul legionar in contextul istoric respectiv:

http://cuvintedintaceri.blogspot.ro/...ie-domnul.html

ai citit CORNELIU ZELEA CODREANU – PENTRU LEGIONARI ca sa vezi cum a aparut miscarea legionara ?

miscarea legionara a luat fiinta la mijlocul anilor `20 (1927 mai precis), dupa primul razboi mondial. Erau atunci nazisti in Germania?

"Frânturi de mărturisiri
(pentru coperta din spate sau ca introducere)
Timp de trei ani am scris aceste pagini tensionat, urmărit, singur. Nu le pot reciti. Nu le pot sistematiza.
Sunt bătrân şi bolnav. Nu mai pot lupta, nu mai pot rezista dar nu pot muri fără a mărturisi tuturor oamenilor, cinstit şi obiectiv, cele ce am trăit, am văzut şi am suferit.
Sunt 16 ani de când ne-am eliberat plângând, sufocaţi, trişti din Aiud şi de când ne simţim întemniţaţi de statul ateist. Nu avem libertate, nu avem mulţumire sufletească, nu avem dreptul de a ne exprima, de a mărturisi public.
Îmi fac o datorie sfântă faţă de lumea întreagă în a comunica cele petrecute aici şi sunt conştient că nu îmi risc viaţa, ci sufletul. Căci dacă m-ar ucide pentru această mărturisire de adevăr aş fi fericit dar ei ucid sufleteşte, ei distrug omul, ei ne vor unelte ale iadului lor şi asta mă înspăimântă.
Am mărturisit adevărul şi numai adevărul. Cred că dincolo de neputinţa mea se săvârşeşte lucrarea lui Dumnezeu. Sunt în deplină pace sufletească, lucid mintal, lipsit de orgolii, încât am putut mărturisi aici fără nici o umbră de modificare a realităţii.
Încercăm să-L vestim pe Hristos cel răstignit în secolul XX. Aici s-au petrecut minuni, aici au renăscut sfinţenia şi martiriul, aici mărturisitorii şi-au dăruit viaţa pentru credinţă. Aici holdele sunt coapte dar culegătorii sunt ucişi. Aici se vrea uciderea sufletească a oamenilor!
Aceste rânduri le scrie un nimeni, un anonim, un bătrân, un proscris şi el, ca şi Calciu, Soljeniţîn, Iacunin cu tot neamul lor. Omenirea trebuie să opteze şi să îndrăznească."
Intoarcerea la Hristos de Ioan Ianolide

"Nu ştiu ce se va întâmpla cu aceste mărturisiri şi nici cu mine, dar am fost dator să le scriu. Dacă voi fi arestat şi chinuit, nu voi mai fi eu răspunzător de ce se va petrece cu mine. Eu sunt cel cuprins în aceste rânduri – testament şi cu groază gândesc că aş putea fi mutilat sufleteşte, mental şi volitiv – dar pe acela să nu-l ascultaţi, ci să faceţi responsabili pe torţionarii mei de mutilarea mea.
Mă rog fierbinte să fiu păzit, să nu cad, să mor fără pată, creştineşte iar aceste mărturisiri să găsească suflete curate şi credincioase care să le primească şi prin care să rodească. De aceea această carte se va numi “Document pentru o lume nouă”.
Atâta vreme cât eu voi mai trăi aceste documente să nu se publice, ele pot fi însă folosite ca material documentar, scris aşa încât să nu conducă vigilenţa securităţii până la mine.
Repet, este o mărturisire – o dedic oamenilor. E o modalitate ultimă de dragoste şi de slujire!
Amin"
Ioan Ianolide - Ianuarie 1982

"…Noi am vorbit din plinul vieţii în Hristos, din adâncul celei mai cumplite prigonori, din dăruirea pînă la jertfă. Noi am văzut între noi strălucind sfinţi şi martiri şi de aceea îndrăznim cu contribuţia noastră. Fenomenul religios a fost general dar s-a manifestat deplin în Valeriu, şi noi despre el mărturisim. Deci pe Hristos cel Viu în Valeriu, pe Hristos din secolul XX, pe Acesta Îl mărturisim!
Am avut şansa unor confruntări dramatice pentru credinţă... am cunoscut oameni care au realizat plinul uman, sfinţenia, mucenicia, dar printr-o cernere cruntă...
Am tăria să mărturisesc că sunt un om fericit întrucât am văzut un om în care via, gândea, zâmbea, trăia şi biruia Hristos: Valeriu Gafencu ."

Ioan Ianolide : „Nu facem literatură, ci trezire de conştiinţe!”
 

"M-am născut român şi trăind în atmosfera religioasă autohtonă, cu slujbele bisericeşti şi tradiţiile obşteşti ale poporului (colinde, irozi, pomeni, denii, Rusalii, mucenici), cu bunici credincioşi şi o mamă evlavioasă, s-au format în mine sentimentul şi convingerea că Iisus este prezent pretutindeni, că atât în Altar cât şi în suflete oamenii se întâlnesc cu El, că El pluteşte în văzduh cu toţi Îngerii Lui, ajutându-ne să ne sfinţim şi să ne mântuim.
Relaţia cu Iisus era naturală, familiară şi permanentă, viaţa fiind inimaginabilă fără El. Mi se părea că aşa a fost dintotdeauna şi aşa va fi necontenit. Dumnezeu dădea plinătate sufletului meu. El răspundea necesităţii de curăţie, desăvârşire şi ideal din mine.
Nu am avut o educaţie religioasă şi cu atât mai puţin o instrucţie teologică, ba chiar creştinii şi preoţii pe care i-am cunoscut atunci, cu mici excepţii, puteau deruta şi pe un convins credincios. Pe mine însă nu m-a tulburat nimic, ci mai vârtos am tins spre sfinţenia pe care o simţeam plutind pretutindeni şi care încălzea sufletul meu de copil şi de tânăr. Atmosfera spirituală în care am trăit pruncia a fost eficace în religiozitatea mea de o viaţă întreagă, căci nu instrucţia este esenţială, ci trăirea cu Dumnezeu împreună.
Îmi dau seama că pe atunci chipul lui Iisus era confuz în mintea mea din punct de vedere intelectual, dar intens şi greu în trăire lăuntrică. El era bucurie, era tot ce poate fi frumos, bun şi adevărat şi cuprindea toate năzuinţele mele.
Deci până la majorat am fost un creştin tradiţionalist dar viu, Iisus fiind taina şi izvorul vieţii mele.
Dar Dumnezeu nu voia să mă opresc aici. El voia să-L descopăr pe Iisus duhovniceşte. Aşa se face că la 21 de ani am intrat în temniţă."

"Cei sosiţi eram studenţi, elevi, tineri muncitori şi câţiva tineri ţărani, toţi aparţinând „Frăţiilor de Cruce”, o organizaţie de tineret românesc care îşi propunea să facă educaţie morală şi naţională, fiecare tinzând a se modela pe sine însuşi spre realizarea tipului de erou român - iar român se confundă cu creştin, precum şi noţiunea de creştin se identifică cu cea de român. Eram tineri născuţi prin anii 1920-1930, încât nu am avut niciodată vreo funcţie politică sau publică, deci nici o răspundere pentru evenimentele acestui secol. Aveam convingerea că nu facem politică, ci educaţie. Doream să formăm o elită de înaltă ţinută care să preia în mâinile ei destinele neamului românesc.
Pluteam în oarecare confuzie, căci ne-am format în vremuri de prigoană, fără a avea îndrumători, fără a avea literatură, ci numai un ideal sublim, către care năzuiam sincer sufleteşte şi înaripaţi. Nu cunoşteam nici elita clericală şi nici pe cea politică a ţării. Aveam conştiinţa că nu greşim cu nimic faţă de neam şi ţară, ci suntem loviţi tocmai de duşmanii neamului şi ai ţării. Între noi şi prigonitorii noştri stăteau sufletele noastre curate, nobile, virtuoase şi însufleţite de năzuinţe sfinte. Nu apăram decât un crez, un vis, un ideal, o credinţă." Intoarcerea la Hristos - Ioan Ianolide

"Eram adunaţi din toată ţara, pe motiv că nu am încetat a ne reuni în şedinţe după ce organizaţia Frăţiilor de Cruce fusese pusă în ilegalitate de către mareşalul Antonescu, cu aprobarea lui Hitler. Vârsta noastră oscila între 12-21 de ani iar condamnările variau de la 5 la 25 de ani. Mulţi dintre noi purtau o condamnare mult mai mare în ani decât anii pe care îi aveau. Majoritatea proveneam din familii sărace şi modeste iar în societate şi în şcoli fusesem elementele cele mai bune şi mai respectate." Intoarcerea lui Hristos - Ioan Ianolide

As dori sa va spun ca multe din faptele prezentate noua, si invatate in era comunista la istorie in scoli, au fost falsificate din dorinta de a falsifica istoria si de a ne prepara pe noi viitori comunisti atei. Tatal meu fie iertat avea o vorba, e cam laica ea asa, insa are un sambure de adevar. La noi oamenii adevarul este intotdeauna la mijloc.

"Maiorul Magistrat era un exemplar tipic al lumii pe care o înfruntam. Provenind dintr-o familie cu năravuri dubioase, ambiţiosul tânăr a ajuns magistrat militar. S-a remarcat în faţa superiorilor săi prin servilism şi prin abilitatea cu care ticluia procesele. Când în noiembrie 1938, la Tâncăbeşti, 14 oameni au fost strangulaţi, apoi aruncaţi de-a valma într-o groapă şi arşi cu acizi tari pentru a nu mai fi recunoscuţi, călăii şi-au amintit că nu au invitat şi un procuror care să constate că cei 14 „au încercat să evadeze în pădure şi în lupta ce s-a încins cu paznicii au fost împuşcaţi”. Cine putea să se preteze la acest joc funest? Maiorul Magistrat. Aşa a început marea lui carieră. A fost adus imediat la Jilava şi în atmosfera de teroare şi groază i s-a spus ce avea de facut - şi a făcut-o fără murmur şi fără şovăire. Iar atunci când unul dintre plutonierii care ucisese prin strangulare a fost cuprins de regrete şi a făcut o criză de nervi, ţipând cât îl ţinea gura că a omorât om nevinovat, Maiorul Magistrat l-a bruscat şi cu ameninţări l-a determinat să semneze o declaraţie conform tipicului făurit de asasini. Atunci Maiorul îl slujea pe regele detracat şi criminal şi pe a sa clică iar după căderea lor de la putere a intrat în serviciul lui Eugen Cristescu - şi acesta un om nefast.
În 1941 a fost un conflict între legionari şi mareşalul Antonescu, terminându-se cu victoria mareşalului. Eugen Cristescu a apelat din nou la maiorul Magistrat, căci îi trebuiau acte de acuzare zdrobitoare. Nefiind mulţumit numai cu faptele - deşi au existat unele fapte regretabile, abuzive ori criminale - au înscenat pur şi simplu odioasa ucidere a 30 de evrei, spânzuraţi chipurile de cârlige la abatorul din Bucureşti. N-a existat de fapt această acţiune criminală, respingătoare şi hidoasă, dar Maiorul Magistrat a întocmit actele de acuzare pe baza unor copii de fotografii trunchiate. În virtutea acestor „documente”, el a murdărit sufletul românesc cu o crimă abjectă şi a degradat justiţia cu o înscenare grosolană. Dar evreii ştiu bine că nu au existat crimele de la abator.
Pornit pe această pistă, Maiorul Magistrat a mai redactat un proces verbal fals, căci un biet ostaş român care a murit în flăcările unei maşini incendiate a fost prezentat ca o victimă peste care legionarii au turnat petrol şi i-au dat foc.
Acesta era Maiorul Magistrat, comandantul militar din Aiud, trimis cu misiunea de a ne distruge." Intoarcerea la Hristos - Ioan Ianolide

acum pe antena 3 a inceput o emisiune despre sfintii inchisorilor comuniste.

"Situaţia ţării în acel moment era dramatică. Sub conducerea mareşalului Antonescu, ţara intrase în război alături de germani contra U.R.S.S.. O alianţă stranie între Stalin, Hitler şi Mussolini răpise României Basarabia, Bucovina, Ardealul şi Cadrilaterul, întrucât Anglia şi Franţa nu au fost capabile să ne garanteze graniţele, aşa cum prevedeau tratatele încheiate. Situaţia oamenilor era tragică. Un popor mic se vedea părăsit şi lovit din toate părţile. Dar pericolul cel mai mare venea din Răsărit. U.R.S.S. nu se mulţumea numai cu Basarabia şi Bucovina, ci dorea ţara şi neamul întreg şi ne voia comunizaţi, rupţi de toate valorile şi de tot trecutul nostru - ori această perspectivă ne înfiora. Oamenii politici ai ţării au făcut eforturi imense ca să salveze ce se putea salva dar nu au reuşit decât parţial.
După cum am mai spus, noi eram tineri, visători şi fără experienţă politică, dar ne iubeam neamul în valorile sale măreţe şi ţara în hotarele sale naturale şi prin urmare eram în conflict cu toţi duşmanii din afară şi din interior. La început am fost dezamăgiţi de Anglia şi Franţa, care au abandonat Europa - deci şi pe noi - în mâinile lui Mussolini, Hitler şi Stalin. Pentru o vreme ne-am orientat speranţele spre Germania însă Hitler a fost o deziluzie. Niciodată nu am fost adepţii ideologiei naziste dar când am simţit orgoliul rasei germane pe propria noastră piele, cu atât mai mult ne-am declarat duşmani lor. Germanii au venit la noi ca stăpâni şi nu ca aliaţi. Hitler nu şi-a dorit prieteni, ci supuşi, iar noi nu aveam calităţi de robi. Şi totuşi, în faţa pericolului comunist românii au intrat în război alături de nemţi. Mareşalul Antonescu a spus că face un război sfânt şi că din Basarabia şi Bucovina va reveni în ţară prin Ardeal. El întruchipa atunci idealul românesc, pe care îl contestau numai cele câteva sute de comunişti români. Românii nu au putut avea o alternativă în conjunctura de atunci. Un paradox: majoritatea absolută a românilor şi a ruşilor au fost anticomunişti şi totuşi Armata roşie rusească a cucerit Europa până la Berlin. Explicaţia constă în organizarea formidabilă a statului comunist, în faptul că americanii şi englezii n-au intervenit, cât şi în atitudinea provocatoare şi dispreţuitoare cu care Hitler a tratat popoarele din U.R.S.S..
Se punea întrebarea: ce căutam noi în temniţă la acea dată şi ce rost avea lupta noastră? Analizând cu grijă năzuinţele acelor tineri dintre care făceam şi eu parte, am ajuns la concluzia că nu angajarea politică, ci ţinta morală ne călăuzea. Încărcaţi de vise şi de idealuri, cavaleri ai unui ev apus, nebuni ai
crucii, exponenţi ai onoarei şi demnităţii, noi înfruntam de fapt o lume întreagă. Am fost lipsiţi de realism şi de spirit de conservare, am fost neînţelepţi şi am intrat în gura lupului, dar ce puteam face altceva? Căci nu am putut să ne pângărim sufletele. Intraţi în această bătălie nu am avut simţul proporţiilor, dar am acceptat martiriul.
S-au mâniat pe noi comuniştii dar şi burghezii. Ne-au lovit americanii dar şi nemţii. Toţi ne-au spus că suntem nebuni, adesea ne-au înfierat până şi fraţii noştri creştini, ca să nu mai vorbesc de ura dezlănţuită contra noastră de evrei, care au mizat pe cartea comunistă. Da, suntem vinovaţi că am înţeles, ca şi Dostoievski, ce este ateismul şi că am identificat comunismul cu antihrist, cu care nu am acceptat nici o megieşie. Da, suntem vinovaţi că am fost anticomunişti, antiburghezi şi antinazişti. Suntem acuzaţi că am fost şi antisemiţi, dar noi îi iubim în Hristos pe evrei. Numai El a insuflat atâta amar de nebunie sfântă în sufletele noastre şi în afară de aceasta nu ştim a avea o altă vinovăţie. Naţionalismul nostru nu a fost rasial şi imperialist. Deşi am fost în conflict cu ungurii şi bulgarii, vecinii noştri, disputând între noi graniţele, niciodată nu am râvnit ce nu este al nostru. În fond noi am dorit pacea cu toţi oamenii dar mulţi nu ne-au suferit alături de ei, egali cu ei, asemenea lor şi aşa a început conflictul." Intoarcerea la Hristos - Ioan Ianolide

"Suferinţele pe care le-am îndurat ulterior ne-au maturizat, am găsit răspunsurile cuvenite, ne-am definit conştiinţa creştină, dar chiar atunci, în tinereţea aceea tumultuoasă, am fost animaţi de cele mai frumoase idealuri. Târziu vom înţelege şi fenomenul politic dar îl vom părăsi, întrucât ne vom dedica religiosului. Un dram de nebunie sfântă a rămas în noi şi astăzi, căci Hristos este în continuare prigonit, batjocorit, discreditat şi rău înţeles. Forţele anticreştine din lume sunt colosale iar un Hristos deplin, aşa cum ni s-a descoperit nouă, nici creştinii nu sunt pregătiţi să primească. Intoarcerea la Hristos - Ioan Ianolide

Intr-adevar impresionanta emisiunea despre sfintii inchisorilor. Oare ce se mai asteapta, de nu se canonizeaza acesti sfinti?!? Moastele lor fac minuni; curge mir din ele si lumea li se inchina. Ce mai lipseste?

Evident ca erau, nu Hitler infiintase partidul nazist (muncitoresc pe atunci), el a intrat in el in 1919. In biografia lui Zelea Codreanu scrie ca acesta a fost la Berlin in 1922, adica atunci cand actionau si camasile brune.

Se baza si pe ortodoxie, dar si nazistii aveau crucea, nu inseamna ca aveau prea multe in comun cu crestinismul. La fel, toate cultele neoprotestante spun ca se bazeaza pe crestinism.
Bineinteles ca au fost si oameni credinciosi care au intrat in miscare, datorita asocierii si cu ortodoxia a miscarii. Si Patriarhul Teoctist a fost, IPS. Bartolomeu, ambii spunand ca au crezut si ei in baza ortodoxa a miscarii, dar au spus ca s-au inselat. Daca au fost si credinciosi si chiar sfinti nu inseaman ca din cazua miscarii au devenit sfinti, ci din cauza ortodoxiei si credintei.

-au fost multi legionari printre care si parintele Arsenie Papacioc si parintele Iustin Parvu si nici unul nu au respins niciodata valoarea miscarii legionare,nu au criticat legionarismul,pe Zelea Codreanu...
-normal ca au fost tot felul de oameni in miscare mai credinciosi sau mai putin credinciosi,unii inclinati mai mult spre politica...dar ideea este ca a fost o miscare care s-a bazat pe crestinism si difera mult de nazism.
-oricum ideea este ca au fost sfinti si martiri in temnitele comuniste care trebuie canonizati,si nici unul dintre ei -chiar daca s-au transformat datorita rugaciunii,crestinismului...-nu a respins miscarea legionara.
-trebuie privit si contextul istoric,pericolul bolsevismului,comunismului,partidele politice erau compromise,nu-i interesau decat banii,nu poporul,erau unii bagati si in masonerie ..si in acest context a aparut miscarea legionara care era impotriva comunismului,a masoneriei,a politicienilor corupti,vicleni; si in acelasi timp legionarii erau nationalisti si crestini
-oricum pe mine ma intereseaza mai mult sfintii si martirii care au suferit in temnitele comuniste

-ce sa mai lipseasca credinta ierarhilor ,a celor din sinod care aproba canonizarea,a Patriarhului..
-in primul rand ca sa canonizezi niste sfinti si martiri care au suferit in temnitele comuniste trebuie sa respingi comunismul,trebuie sa zici verde-n fata ca a fost prezenta satanei pe pamant si cred ca si acest lucru deranjeaza

corect. Normal ca nu miscarea i-a facut sfinti ci trairea intru Hristos, in ortodoxie.

Citesc acum cartea Pr. Dumitru Staniloae "Ortodoxie si nationalism":
http://www.hexaimeron.ro/Hexaimeron/...ationalism.pdf

"...Ortodoxia este şi ea un element de bază in arhitectura sufletului romanesc, ..., pentru că dacă n-ar fi fost ea, e sigur că neamul nostru ar fi luat o altă direcţie spirituală, n-am mai fi fost cum suntem, ceea ce e echivalent cu faptul ca n-am mai fi fost ce suntem. Aceasta şi din motivul special că religia in viaţa unui popor nu e ceva de suprafaţă, o sumă de adevăruri obiective, care se suprapun sufletului cuiva pur extern, ca o pălărie pe cap, cum işi inchipuie dl. Augustin Popa, fidelul apostol al concepţiei acesteia mecanice

despre religie a catolicismului universalist, ci un element care transformă intr-un anumit sens tot sufletul cuiva nu numai in idealurile, afectele, preocupările lui, ci şi in modul lui de-a cugeta şi in toate manifestările practice, artistice, de fiecare zi şi epocale ale unui popor. Toată viaţa unui neam poartă pecetea religiei sale."

In conditiile acestea, cum sa ne indoim de credinta celor din inchisori, amintindu-ne iar si iar de apartententa unora dintre ei la ML?!?
Noi, ca romani, intelegem aceasta transformare care s-a produs in inchisoare cu acesti oameni supusi unei ingrozitoare suferinte, caci credinta noastra se bazeaza pe suferinta, pe Cruce. Dar cum sa inteleaga un altul, care este ateu sau are o alta religie? Nu cred ca poate.

Oseminte din care tasneste mir, mesaje de dincolo de viata, trupuri neputrezite dezgropate dupa doua decenii, minuni facute dupa moarte. Printre preotii si credinciosii ucisi de comunisti, se spune ca ar exista si martiri cu caracterstici de sfinti, dar canonizarea lor e un subiect tabu. De ce se pastreaza tacerea,..

partea a doua a emisiunii sfintii inchisorilor de la antena 3,pt cine nu a vazut-o:

http://videonews.antena3.ro/video/ro...sorilor-1.html

Ma gandesc si eu asa: Poate le e frica de reactia, care ar putea veni din partea unora, in urma unor asemenea canonizari... E posibil oare?!?

Ce au in comun sonistii si ortodoxistii?
Ambele categorii nu pot sa faca diferenta intre sfant si legionar.

Vorbesti despre tine, inteleg, cand zici "ortodoxisti". Altfel nu e decat o gluma nesarata. Sau te referi la tine cand zici "sionisti"?

-se poate si asta ,"crestini" dinastia ca AlinB imediat ar comenta...
-ar face galagie masonii,sionistii... care-i considera pe legionari antisemiti
-au ramas destui comunisti in Romania care ar fi deranjati ,legionarii au fost clar impotriva comunismului.

Sa fiu mai explicit, poate pricepi si tu.

Biserica canonizeaza sfinti, nu legionari.

Atat timp cat unii confuzi sau manipulati ca tine, vor dori ca Biserica sa canonizeze legionari, asta nu se va intampla, chiar si daca respectivi au avut o viata sfanta.

Nu m-as mira ca ortodoxistii care vor sa tarasca Biserica in jocurile astea politice nu au in umbra tocmai pe cei din cealalta tabara, care incearca astfel sa construiasca o baza de atac impotriva BOR.

Stie cineva sa lamureasca cum a inceput defapt povestea tinerilor legionari care au fost condamnati si incarcerati ? Povestea despre inceputul si evolutia lor duhiovnicesca . Cind si cum au inceput ei sa se sfinteasca ?
De unde pina unde a venit of-ul acesta de "sfintenie" peste ei si apoi l-au cultivat ?
Sau erau semisfinti dinainte de a fi tiriti in puscarie ?
Dintre toti acestia , mai multi sfinti (ca sa zic asa) au ajuns cei de la care ne asteptam, avind premise serioase (monahi, preoti,episcopi) sau cei care nici nu aveau legatura cu asa ceva ?
Daca nu erau legionari , si implicit aruncati si striviti in puscarie, mai deveneau ei sfinti ?
Toti legionarii striviti in puscarii au sfirsit a fi sfinti ? Sau si mai complet spus , toti sfintii inchisorilor erau legionari ?

Sau cum este povestea aceasta care incurca mintile celor destepti si le "innobileaza" ratiunea iar pe prosti ii indeamna in mare masura a le urma exemplul ?

Vlad Tepes , care a zacut 12 ani in temnita de la Visegrad, sau Horia sau Closca, ori Avram Iancu, intemnitati si ei, ori poate Eroina de la Jiu, sau cine stie, Jianu Zapciul ... de ce nu au ajuns sfinti , caci toti erau si credeau in ortodoxie si desi au avut toate conditiile , precum cei despre care se birfeste in acest topic, nu au mai ajuns sfinti. Si multi dintre ei chiar mari ctitori de biserici si minastiri ...

In sfirsit, poate ca cineva , cu dare de stiinta si cu suflet nehaituit in povesti ambigue, inselatoare, va putea spune un cuvint de folos si de mintuire pt. ceilalti incercind sa raspunda la asemenea intrebari !

Ori cine stie, poate vor aparea corifeii "marilor barbati ai neamului" si ne vor spune ca Armand C., Carol II, Moruzov, N.Titulescu, N. Iorga, (cel schimbat curveste dupa voiajul in America), au fost niste somitati extraordinare(aici merge tare bine pleonasmul !) si care vroiau binele tarii !
Sau poate altii vor cauta cu forta sa ne invete "dragostea de neam si tara" predicindu-i pe mairecentii Tismaneanu si Pataplesii zilei ! Ori poate despre sfintenia acestora !

Cine stie !? Multe a vazut acest pamint romanesc si a rabdat !!!

Şi multe mai are de văzut şi răbdat!