Se vede cu ochiu’ liber.

Aveti un simt al umorului sanatos si necesar si nu este prima data cand domoliti putin dogoarea patimilor cu un zambet.Nu as fi intervenit in discutie si as fi acceptat,in raport de subiectul propus,acuzatie de indiferenta dar revarsarile de ura personale ma preocupa intrucat imi arata unde ma agat cu ghiarele de vechea fire si sunt un bun dus rece cand consideri ca zbori spre cer mai in viteza decat altii.Sunt convins ca domnul doctor,cu care am conversat mult in trecut si nu numai am conversat,va fi un bun prieten,asa cum il stiam si ma va ajuta sa-mi vad caderile acolo unde dansul le-a vazut si eu nu,din pricina patimii mele.Numai bine.

Hai sa stabilim lucrurile
 

N.Priceputu, de obicei iti admir postarile, dar de data asta nu te inteleg. Tot spui de "presiunea catolica in problema Unirii". Bun. Tulburarile si distrugerile, anume cele asupra ortodocsilor, au venit doar din partea austriaca, NU a Vaticanului. Pe cine a trimis Sf. Parinte sa traga in ortodocsi, pe garda elvetiana?! Sau crezi ca tipii cu halebarde sunt un soi de Magnaguards?! :)) Serios acum, poate nu stiii, dar Iosif al II-lea, ca si maica-sa, ca si Bukow, era din ala cu sort, colan, echer si compas. Intelegi fratia ta... Aia care intra in mafia subinteleasa mai sus NU mai sunt crestini (catolic, ortodocsi, anglicani, ptoestanti, nestorieni, etc.), musulmani, budisti, sau orice alta religie normala, ci se inchina arhitectului entropiei. In consecinta, odata ce "divide et impera" e cea mai simpla si eficienta metoda de a conduce, dedu singur schema actiunii din acele timpuri. Dar de, subiectivismul confesional, cu uneltele-clisee discursive de rigoare incearca sa isi reclame prada si dintre cei de nivel intelectual inalt... Stiu, admir ca incerci sa te distantezi de el, dar...omeneste vorbind, stiu ca nu se poate.

Si a propos
 

Oamenii tari ai clasei politice din Imperiul Rus erau, pe la mijlocul secolului XVIII, din rasa spalacita, si indeosebi protestanti. "Baietii" au organizat-o cum trebuie: ca pe vremea Noptii Sf. Bartolomeu, a razboiului de 30 de ani, etc.
Ceva de genul: eu sunt "catolic", si "seful catolicilor". Tu, frate, esti "ortodox" sau "calvin" si "seful inamicului". Punem la cale un macel, si succesorii nostri, secole de-a rindul, vor ride de credinciosii care nu au urmat indemnul Mantuitorului "fiti blanzi ca poriumbeii si intelepti ca serpii".
Chiar nu intelege nimeni?!
No, back ontopic.

@N.Priceputu si Pelerinul:
cred in onestitatea voastra, de aceea va cer, cu bruma de onestitate de care la rindul meu dispun pacatosul de mine, sa priviti adinc in mecanismul descris de mine: nu cumva este cel putin plauzibil, daca nu chiar si real?!

Theo,nimic nu este ascuns in fata lui Dumnezeu si intr-o zi totul va fi adus la lumina.Raul,in forma perceptibila sau nu,nu va invinge si acest gand,privit de la picioarele Crucii,ar trebui sa fie suficient pt ca fiecare sa luptam mai mult cu propria patima si nu cu cel din fata ta care,ca si tine,va sta si el intr-o zi in fata Dreptului Judecator si in nici un caz,sub nici o forma si niciodata,nu-l vei judeca tu om pe alt om mai bine decat o va face Creatorului sau.Toti,fara exceptie,vom da socoteala pentru tot binele si raul din faptele noastre.Eu pentru aceea clipa as dori sa ma pregatesc,pentru ca simt cum clipele ne zboara ca un fum si parca nu suntem niciodata pregatiti.Nu vreau sa urasc pe nimeni,pentru ca ura ma va ucide pe mine primul chiar daca nu simt asta dar cu fiecare picatura de ura ceva din mine moare.Am vorbit prea mult deja si mai bine sa ne uitam fiecare in sufletul lui si sa luptam cu sarpele al carui cap a fost zdrobit.

Clipul este un dar pentru Dragos pt ca mi-a taiat putin din avantul,precum cel din clip, cu care era sa scriu(atac) altceva :) Numai bine.

Adevărul nu iese din ură
 

Pe scurt cum contrazice aşa zisul primat papal constituţia Bisericii crezând catolicii că numai un episcop poate să fie predicator universal al Bisericii. Papalitatea se bazează pe aşa zisa tradiţie a sfântului Petru însă problema care apare în sânul Bisericii este aceea că nu doar apostolul Petru era considerat de predicator al Bisericii. Ceilalţi apostoli care au scris şi ne-a rămas, cum sunt Ioan sau Pavel şi ei au fost şi au rămas până în ziua de azi păstori universali ai Bisericii chiar dacă Petru avea o anumită întâietate sau o anumită formă de primat între ceilalţi. Însă primatul apostolului Petru nu implică faptul că învăţătura altor sau celorlalţi apostoli nu ar fi o învăţătură universală a Bisericii şi prin urmare acei apostoli, spre exemplu Ioan sau Pavel, sunt şi ei, nu doar Petru, învăţători universali ai Bisericii. Iar acest lucru se bazează pe faptul că învăţătura creştină este una universală, pentru toţi creştinii adică, şi, în virtutea universalităţii doctrinei sau a propovăduirii inspirată de Duhul Sfânt, înşişi purtătorii acestei doctrine revelate de Sfântul Duh sunt şi devin pastori universali ai Bisericii. Dovadă este că Biserica lui Christos se bazează, în primul rând, pe un Nou Testament care cuprinde mai multe cărţi scrise, sub inspiraţia Sfântului Duh, de Ioan, Petru, Pavel, Iuda, Iacob, Matei, Luca, Marcu, pe lângă acestea fiind inclusă şi Epistola către Evrei a cărei paternitate nu este foarte bine definită. Cine îşi poate închipui că Biserica Universală se bazează exlusiv pe cele două epistole care ne-au rămas de la apostolul Petru; după cum bine vedem, scrierile lui Petru sunt, ca să zic aşa, în minoritate raportat la întreg canonul Noului Legământ, şi însuşi faptul că Biserica are un canon în care sunt cuprinse mai multe cărţi inspirate de Sfântul Duh şi care nu au fost scrise exclusiv de apostolul Petru, ne arată şi ne dovedeşte valoarea universală a învăţăturilor celorlalţi scriitori inspiraţi de Sfântul Duh, şi în mod implicit, caracterul acelor scriitori de păstori universali ai Bisericii, caracterul de universalitate derivând din caracterul inspirat de Dumnezeu al învăţăturilor cuprinse în scrierile canonice. Prin urmare realitatea ne dovedeşte cu asupra de măsură că primatul sfântului Petru în cadrul Bisericii primare nu îi exclude pe ceilalţi purtători ai Sfântului Duh, sub inspiraţia Acestuia, de la caracterul de păstori universali sau dascăli universali ai Bisericii. Universalitatea învăţăturii sau a doctrinei se bazează aşadar pe inspiraţia şi călăuzirea Sfântului Duh şi în baza acesteia orice apostol, nu doar Petru, este dascăl universal al Bisericii.

Tot aşa existenţa succesorului sfântului Petru nu implică şi nu înseamnă că alţi episcopi nu sunt sau nu pot fi păstori sau dascăli universali ai Bisericii lui Hristos. Având în vedere că universalitatea învăţăturii derivă din inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh, orice episcop sau chiar orice sfânt ales de Dumnezeu care grăieşte învăţătură sub inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh acţionează pe post de dascăl universal al Bisericii, cu alte cuvinte implicând faptul că, aşa cum Petru deşi întâiul nu era singurul dascăl universal al Bisericii, pentru că Sfântul Spirit nu a fost făgăduit unui singur om, succesorul lui Petru nu este şi nu poate fi singur sau singurul dascăl universal al Bisericii atâta vreme cât există şi alţi episcopi sau sfinţi călăuziţi de Sfântul Duh la tot adevărul aşa cum a făgăduit Însuşi Hristos.

Pe de altă parte, primatul petrin şi mai apoi papal, înţeles în sensul că Petru ar fi fost singura piatră de temelie a Bisericii lui Hristos, este infirmat de Apocalipsa 21, 14 unde se vorbeşte foarte clar de cele 12 pietre de temelie ale Noului Ierusalim purtând cele 12 nume ale apostolilor lui Hristos. Astfel când se defineşte caracterul apostolic al Bisericii, aşa cum este şi în Crez, acest caracter apostolic sau întemeiere apostolică nu se referă exclusiv la apostolul Petru şi la apostolatul său, ci la întreaga adunare apostolică, la comuniunea apostolică în Sfântul Duh sub autoritatea dumnezeiască a Capului Bisericii Universale, Iisus Christos, comuniune din care şi Petru, ca întâi, făcea parte.

-----------

Un alt text scipturistic nou testamentar prin care se poate vedea falsitatea aşa zisei autorităţi şi puteri supreme absolute a papalităţii şi a sf Petru este în Epistola I către corinteni, unde sf Pavel Apostolul vorbeşte foarte clar despre inspiraţia sa şi a altora ca el direct de la Duhul Sfânt, pomenind de înţelepciunea de taină dată de Duhul Sfânt, de cuvintele de la Duhul Sfânt în care el şi alţii au fost direct învăţaţi, de a avea "gândul lui Hristos" sau "mintea lui Hristos", aşa cum am văzut în alte traduceri. Mai mult se observă cum sf Pavel foloseşte pluralul, nevorbind doar despre sine însuşi, neconsiderându-se exclusiv pe sine ca receptacol al înţelepciunii descoperite de Duhul Sfânt. Poziţia sf Pavel consună foarte bine cu ceea ce Evanghelia după Ioan ne descoperă, şi anume faptul că Duhul Adevărului trimis de Tatăl şi de Fiul după Înălţarea la Cer a lui Iisus Hristos îi va călăuzi pe ei, pe ucenicii aleşi ai Mântuitorului, la tot adevărul, iar nu pe unul singur dintre ei şi anume pe Petru. Şi tot aşa cum am arătat că există mai multe autorităţi de prim rang în Biserica lui Hristos în materie de revelaţie divină şi de descoperire a înţelepciunii duhovniceşti revelată de Duhul Sfânt celor spirituali, celor aleşi, tot aşa mai departe în istorie este valabilă, prin Duhul Sfânt, o pluralitate de autorităţi în materie de Sfântă Tradiţie şi de interpretare a Sfintelor Scripturi ale Noului Legământ.
Din punctul meu de vedere dogma papistaşilor este invalidată şi aştept critici de la cei care au ceva de spus şi consideră că sunt în eroare. Nu resping critica, însă atâta timp cât nu mi se aduc argumente clare împotriva poziţiei mele consider deci invalidată dogma primatului a papistaşilor.

Am scris despre astea nu de dragul de a-i acuza pe catolici de ceva, ci pentru că Mihnea Dragomir a afirmat că ortodocșii din Ardeal au trecut „așa, dintr-o dată”, la catolicism, recunoscând cele 12 sinoade pe care până atunci nu le recunoscuseră. Am vrut să arăt că n-au trecut chiar așa, dintr-o convingere căpătată brusc, ci că au fost „ajutați” serios în acest sens, chiar dacă ajutorul a fost din partea austriecilor, precum spui. Din nefericire, au făcut-o prin intermediul Bisericii Catolice, iar eu deplâng amestecul acesta al politicului în Biserică, atât în cea catolică, cât și în cea ortodoxă.

Într-un anume sens Petru era într-un fel peste ceilalţi apostoli şi cel puţin aceasta este ceea ce ne transmit anumite fragmente, dar de aici şi până la şeful suprem în materie de credinţă şi celelalte este cale lungă. Am spus şi repet că nu pot să îmi explic cum pot totuşi unii să creadă că, deşi există mai multe izvoare ale revelaţiei dumnezeieşti în Noul Testament, Petru ar fi avut vreun astfel de rol şi titlu de şef suprem în materie de probleme de credinţă în sânul creştinismului primar, şi mai mult să atribuie presupusului succesor al lui Petru, papa, aceleaşi titluri. Se leagă de câteva citate din Biblie legate de Petru, citate care se pot interpreta în mai multe feluri, dar nu văd un lucru esenţial, sau se fac că nu văd, că există mai multe izvoare ale revelaţiei, cu alte cuvinte există mai multe autorităţi în materie de credinţă, în materie de învăţătură considerată revelată, nici o carte din Noul Testament neavând vreun "nihil obstat" prin ea semnat de cancelaria "petrină". Am ridicat şi în postările de mai sus această problemă şi aştept să văd dacă are cineva argumente împotriva acestei poziţii, pentru că dacă e greşită nu voi ezita să recunosc eroarea, dar la unii văd că e doar "credinţa" (credinţa oarbă). Ce deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă poate să pretindă un papă când este evident că Petru nu avea o astfel de deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă şi fiecare apostol îşi revendică cele scrise de la Dumnezeu, de la Duhul lui Dumnezeu, nici o carte a Noului Testament neavând vreun cuvânt în care să se arate că ar fi fost scrisă sub autoritatea Sfântului Petru şi să prezinte ştampila "nihil obstat"? Noul Testament şi Tradiţia Bisericii ne transmit în mod evident că existau mai multe autorităţi în materie de revelaţie creştină, că scrierile lor erau primite şi acceptate nu pentru că şi-ar fi dat Petru vreo aprobare prealabilă ci în virtutea Tradiţiei şi a apostolicităţii lor, şi în virtutea faptului că inspiraţia dumnezeiască era legată de apostolicitate şi de legătura esenţială cu curentul apostolic, neexistând nici măcar un singur semn că Sfântul Petru ar fi fost singurul depozitar al Tradiţiei Bisericii sau că ar fi fost singura autoritate abilitată în materie. Primatul pe care îl avea Petru era altceva decât primatul pe care l-au pretins şi îl pretind papii de-a lungul istoriei şi în definiţia sinodului de la Vatican.

Dacă catolicii pretind că exista vreo astfel de supremă şi deplină autoritate a lui Petru în faţa celorlalţi apostoli să vină să o demonstreze, dar nu prea au cu ce în afară de câteva citate interpretate după pofta inimii lor. Iar dacă Petru nu avea o astfel de supremă şi deplină autoritate în faţa celorlalţi, atunci cum pot succesorii lui Petru să pretindă aşa ceva pentru ei ca şi atare succesori?

Ţinând cont de cele de până acum se poate vedea şi manipularea care stă în spatele formulelor magice ale pseudo-catolicilor "papa şi cei în comuniune cu el" sau "cu papa şi sub papa", încercând unora să li se creeze impresia că Petru este cel care avea un dictat de impunere a comuniunii în biserica apostolică primară şi că papa i-a luat apoi locul la conducere.

Însă ţinând cont de evidenţa promisiunii Duhului Sfânt şi a călăuzirii la Adevăr făcută apostolilor în general, iar nu exclusiv unuia dintre ei, ţinând cont de evidenţa conştiinţei diverşilor apostoli a revelaţiilor dumnezeieşti pe care le-au primit de la Duhul Sfânt, ţinând cont de evidenţa existenţei mai multor autorităţi în materie de revelaţie dumnezeiască şi nu a uneia singure, care ar fi eventual Petru, este absolut evident că primatul sau întâietatea cu care ar fi fost înzestrat Petru de Hristos nu este echivalent cu ceea ce înţeleg papistaşii din expresiile citate mai sus. Tot aşa cum ceilalţi trebuiau să păstreze comuniunea cu Petru, tot aşa şi Petru trebuia să păstreze comuniunea cu ei şi să accepte revelaţiile de la Duhul Sfânt pe care ceilalţi le-au primit, spre exemplu Pavel sau Ioan, şi să accepte autoritatea doctrinară a celorlalţi apostoli şi a doctrinelor şi înţelepciunii lor primite direct de la Duhul Sfânt după cum mărturiseşte clar Sf Apostol Pavel în Epistola către Corinteni.

Aşa zisa obedienţă totală pe care o imaginează în mod idolatru papistaşii faţă de "sfântul părinte" papa şi care spun ei că urmează aceleia aduse apostolului Petru este în realitate o mare minciună teologică şi istorică, o mare manipulare eclezială făcută în scopuri de putere şi de aşa zisă unitate eclezială, şi în cele din urmă o mare erezie.

Usa, pedofilia: il mea culpa del cardinale Mahony per aver coperto abusi (Vatican Insider)
http://vaticaninsider.lastampa.it/ne...-unidos-21573/

Il mea culpa del cardinale che smonta la difesa della chiesa sugli abusi - [ Il Foglio.it › La giornata ]
http://www.ilfoglio.it/soloqui/16684

In postarea in care ati mintit, afirmand ca in fiecare noapte catolicii omorau 500 de calvini. Cand v-am atras atentia asupra erorii, ati afirmat, impertinent, ca cifrele nu conteaza.

Un lucru e cunoscut de oricine a frunzarit istoria: calvinistii au umplut Europa de sange. Si-au trimis regele legiuit pe esafod, l-au asasinat pe episcopul primat al Angliei, incat diferenta fundamentala intre calvinisti si comunisti imi scapa. Ei bine, cu toate acestea intreaba, senin, unde o fi revarsarea de ura ?

Domnule, eu nu am auzit de niciun episcop pe care austriecii catolici sa-l fi omorat in bataie. Insa am auzit de episcopi greco-catolici pe care romanii ortodocsi i-au omorat in bataie. Unul dintre acestia a fost episcopul parohiei mele, a carui imagine o reproduce avatarul meu.

Dv sunteti serios cand comparati presiunile austriecilor pentru ca ortodocsii sa treaca la catolicism cu presiunile romanilor pentru ca greco-catolicii sa treaca la ortodoxism ?

Eu va intreb: presupunand, de dragul ipotezei, ca Unirea a fost facuta la presiune, impotriva convingerii protopopilor ortodocsi de atunci, ca a fost o Unire de suprafata, de forma, o hartie semnata fara a adera cu inima, atunci cum se face ca niciun episcop si doar una bucata protopop, in urma unor presiuni cu mult mai inumane, au admis sa se rupa de Biserica si sa (re)devina ortodocsi ?

Biserica TREBUIE sa faca politica. Nu neaparat o politica partizana, dar o politica trebuie sa faca: politica lui Cristos. El a poruncit miresei Sale, care este Biserica Catolica, sa boteze si sa invete neamurile, sa duca Evanghelia pana la marginile pamantului. Oriunde exista oameni, acolo trebuie sa fie si Biserica, incercand mereu sa-i convinga sa se incorporeze in ea, fiindca in afara ei oamenii isi risca sufletele vreme de o eternitate. Nu are nici cea mai mica importanta ca sunt salbatici din Africa sau crestini schismatici din Transilvania, ori chiar inmatriculati catolici din Occident, care au uitat invatatura Domnului nostru. Toti trebuie recuperati, toti oamenii de pe Pamant, si chiar din afara Pamantului daca vor fi existand, formeaza campul de activitate apostolica a Bisericii Universale. Deosebirea dintre "misiune" si "(re)evanghelizare" tine de tactica diferita, dar nu este esentiala.

Pana acum, Biserica s-a achitat in mod remarcabil de misiunea ei apostolica. TOATE natiunile in care crestinii sunt, astazi, majoritari au ajuns astfel in urma eforturilor Bisericii Catolice si nu se cunoaste vreo natiune care sa fi fost convertita de vreo Biserica schismatica, fie ea ortodoxa, monofizita ori (neo)protestanta. Sa dea Dumnezeu sa mai traiti inca 20 de ani: veti vedea, daca actuala tendinta se mentine, ca tari precum Coreea de Sud si inca multe altele din Asia si Africa vor deveni majoritar catolice. Iar in cadrul acestui efort misionar mondial, rolul iezuitilor, desi mai mult istoric decat actual, este unul eminent.

Sa aduceti va rog postarea,faceti un efort.Va roaga frumos acelasi calvin insetat de sange pe care,acum ceva vreme,l-ati rugat sa va scrie un articol pe blogul dvs catolic si cu care,tot insetat de sange eram si atunci,ati mai facut discutat si alte lucruri.Daca nu ma inseala memoria acele afirmatii ale mele erau anterioare momentului cand noi am colaborat.Nu stiu de atunci sa fi facut altele si prin urmare nu m-am schimbat.Ce nu v-a deranjat atunci va deranjeaza acum mai mult ? :) Stiti foarte bine ca ati raspuns altceva decat v-am intrebat dar sa stiti ca nu asta m-a mahnit.Va spun sincer.Ce m-a mahnit este ca omul Mihnea Dragomir pe care il stiam ,fie si doar virtual,incepe sa se schimbe,si nu in bine.Ceva se intimpla cu dvs.Nu ma refer la credinta dvs,acolo nu este treaba mea,ci la omul Mihnea Dragomir.Credeti ca mi-ar fi greu sa va raspund ironic,acid,dur sau sa-mi bat joc de credinta dvs sau de alte aspecte?Mi-ar fi foarte usor,cel mai usor,atat de usor.Daca veti privi cu sinceritate in sufletul dvs eu cred ca veti realiza poate ce este mai greu de acceptat,pt ca eu continui sa imi aduc aminte de acel om cu care vorbeam,pentru care am scris din toata inima,cu care mi-am/ne-am impartasit ganduri si care nu stiam ca undeva in launtrul era atat de suparat pe mine.Poate daca mi-ar fi spus,in acele clipe cand vorbeam amandoi,am fi lamurit lucrurile dar se pare ca in prezent alte aspecte ies la suprafata.Simt ca pierd un prieten,atata tot,asa credeam.

Cand gasiti postarea sa o puneti integral,cu toata discutia si o voi comenta si eu daca va fi cazul.Daca nu va mai fi cazul o sa va scutesc de prezenta mea de mincinos insetat de sange,mai rau decat tot raul, si nu pot decat sa va doresc tot binele din lume.Imi pare rau daca am facut ceva sa va raneasca,sunt cel mai nevrednic dintre fratii mei,sunt ultimul dintre ei si din pacate nu fac mereu ce trebuie,luati frazele subliniate din text drept esenta lui,restul aruncati la cos.Numai bine domnul doctor,ce v-am spus v-am spus din suflet,Dumnezeu sa va calauzeasca mereu pasii.

Nu am acum vreme sa caut prin multimea mesajelor. Daca, insa, nu ma credeti ca acea postare a existat si ca ati facut asemenea afirmatii niciodata retractate, intrebati-l pe dl "Theodor de Mopsuestia" cu care, la vremea respectiva, am discutat despre aceasta afirmatie a dv.

De retinut, aici, atitudinea de tip: "ma faci mincinos ? Te-ai schimbat, si nu in bine! Omul din tine s-a stricat !" Adica dv credeati ca puteti spune orice si, in numele "prieteniei virtuale", ramane afirmatia nesanctionata ? Nu, domnule: prieten nu e acela care va sufla in coarde, ci mai degraba acela care va ajuta sa va vedeti pacatele.

Ati vorbit cu Theo despre asta?Va cred atunci,Theo mereu mi-a fost un prieten bun si regret ca nici el nu mi-a atras atentia in lungile noastre discutii din trecut,pe teme atat de variate.Probabil din delicatete a considerat ca este mai bine sa-l lase pe Dumnezeu sa ma lumineze.Stiti bine ca nu m-am referit la ce ati spus dvs in ultimul paragraf ci exact contrariul si cu privire la alte aspecte.In fine,ce am avut de spus v-am spus,si in trecut si acum si sunt convins ca amandoi stim foarte bine la ce se refera celalalt.Sau toti trei mai nou.Am sentimentul ca orice as spune de acum inainte,in aceasta discutie,voi regreta mai tarziu,asa incat inteleg sa ma retrag si...numai bine,o seara placuta si intoarcere cu bine acasa,printre cei dragi dvs.

Iata si discutia, incepand de aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...3&postcount=14.

Este vorba de topicul "Noaptea Sf Bartolomeu", in care dv faceti afirmatia (asupra careia v-am atras atentia la timpul potrivit, nu m-am trezit abia acuma) ca ar fi fost omorati 500 000 de calvini de catre catolici. Urmariti discutia. Precum si perioada ei (august 2011), ulterioara publicarii articolului dv (februarie 2011) de aici: http://regnabit.wordpress.com/2011/0...-poporul-ales/

Va intreb: ce altceva decat ostilitate fata de Biserica poate insemna colportarea unor asemenea cifre ? Ca de ignoranta, eu nu va suspectez.

Better late than never: nu este tarziu nici acum sa va revizuiti afirmatiile. Este barbateste sa spuneti ceva de genul "am bagat un zero de la mine din burta". Sau "am luat de buna o sursa neverificata, preluand o afirmatie anticatolica".

Asta nu inseamna ca nu va apreciez alte postari, nici ca nu va pretuiesc pentru anume insusiri. Dupa cum stiti, postarea care mi-a placut cel mai mult din toata istoria forumului este una a dv. Noi am vrea ca prietenii nostri sa fie perfecti, dar ei nu sunt perfecti. Pe de alta parte, nu pot sa ma fac ca nu vad o eroare si persistarea in eroare, acolo unde o vad si, chiar dupa ani, nu incetez sa imi doresc ca eroarea sa fie indreptata.

Am o rugaminte,dati link catre toata discutia,eu vad doar raspunsul dvs la o fraza a mea si cred ca era mai lunga,nu prea ma descurc tehnic.Edit:am rezolvat,sa analizam daca tot aveti chef.

Prima data ati spus ca suntem mai multi uniti in ura contra celui mentionat de dvs.Eu,fiind singurul calvin,am intrebat unde am facut asta,cu privire la cel mentionat de dvs.Mi-ati citat truchiat intrebarea(,,as dori sa stiu unde este revarsarea mea de ura,individuala sau la comun cu alte confesiuni" in loc de ,,as dori sa stiu unde este revarsarea mea de ura,individuala sau la comun cu alte confesiuni,impotriva celui mentionat de dvs.") si ati deturnat sensul spre o posibila manifestare de ura generala,intrucat in postarea invocata eu nu am spus nimic de cel mentionat de dvs.Nu exista nici macar o singura afirmatie a mea cu privire la acel om,sau macar mentionarea numelui sau.Ati gasit vreuna?Apoi mi-ati imputat o afirmatie care era de fapt citat si am dat si sursa si mai mult si alte surse adiacente,chiar catolice,disputa fiind pe numarul de victime,fiecare avand o alta pozitie.Ati spus ca eu personal am facut acesta afirmatie ,,In postarea in care ati mintit, afirmand ca in fiecare noapte catolicii omorau 500 de calvini.".

Recititi va rog postarile citat:,,Cifra totala a victimelor din Noaptea Sfantului Bartolomeu, pe intreg teritoriul francez s-a ridicat la aproximativ 500.000 de oameni, ucisi sau stigmatizati pe viata." si tot in acel citat ,,pe tot parcursul acelei tenebroase zile si in dimineata urmatoare, dupa macelul care a curmat vietile a peste 30.000 protestanti calvini.".Va rog sa retineti ca era citat si atunci,ca si acum,v-am precizat asta,inclusiv sursa.Si v-am dat si alte cifre,fiecare sustinand-o pe a sa.Cu privire la celelalte afirmatii nu retrag nici un cuvant,nici macar o virgula pt ca nu mi-am schimbat opinia.In alta ordine de idei sunt chiar curios ce pareri ati schimbat cu Theo,avand in vedere cam ce a postat pe acel topic.Nu pare genul una sa posteze si alta sa discute dar poate isi spune si el parerea,daca toti l-ati introdus in discutie.

Cu privire la blogul dvs eu stiam de alta data si retin ca am trimis si pe e-mail,o sa verific ca sa fiu sigur ca nu gresesc,daca mai am e-mail-ul,daca nu ramine cum spun cifrele si cinstea fiecaruia.

Aveti in dreapta sus, cand deschideti ca postare unica linkul pe care vi l-am trimis, un alt link spre firul de discutie.

Ca sa fiu si mai precis:Theo,te rog,ca prieten,sa spui public tot ce ti-am spus eu tie si tu mie,despre catolici si protestanti,in toate discutiile noastre.Fara nici o rezerva,spune absolut tot ce am vorbit ca sa lamurim niste aspecte si domnul doctor sa nu aiba dubii ca l-as minti cu ceva,in ceea ce ne priveste.Absolut tot,orice afirmatie,cat de mica,sa o spui,ca sa nu existe dubii.Valabil pentru orice alt catolic de pe acest forum care vreodata a discutat cu mine public sau privat.Daca tot sunt un suvoi de ura atunci sa mergem ad fontes :) sa taie raul de la origini.Multumesc.

Acel om este, pentru noi, centrul Bisericii, este Cristos pe pamant. Ceea ce pentru vechiul Popor Ales a fost Moise, pentru noul Popor Ales, adica Biserica, este Papa. Cand spuneti "Biserica Catolica" spuneti Papa si invers. Prin orice incercare trece Biserica, il doare pe Capul ei. Si invers: orice ofensa adusa Sfantului Parinte rasuna ca o durere in inimile catolicilor. Pentru ce incercati, in intorsatura de mai sus, sa faceti departajare intre Vicarul lui Cristos si Biserica Sa ?

Eh, sperasem pentru o clipa, dar acum mi-am revenit cu picioarele pe pamant.

Verificati, verificati....

E tarziu acum. Eu va spun noapte buna.

Nu driblati iarasi ca stiu sa fac tackling prin alunecare,nicaieri nu am spus de acel om,dvs ati tras concluzia in extenso.Am verificat,si daca tot va plac cifrele (500) si citatele(evident subiective),cand aveti timp,va rog sa comentati ce postez acum,tot din Perfidul Albion :) Noapte buna,cred ca voi mai participa la aceste discutii :)

,,Vaticanul ar fi construit un adevarat imperiu secret de proprietati in Marea Britanie, Franta si Elvetia, folosindu-se de banii oferiti de dictatorul Mussolini in anul 1929, in schimbul recunoasterii regimului fascist italian.Papalitatea a creat un portofoliu international de 500 de milioane de lire sterline printr-un off-shore, sustine The Guardian.

Vaticanul a cheltuit 15 milioane de lire sterline din fondurile lui Mussolini pentru a cumpara imobile in St. James Square din Londra. Dar si alte cladiri au fost achizitionate in Marea Britanie, Franta si Elvetia.Ceea ce surprinde este cum a reusit Vaticanul sa pastreze secretul cu privire la banii obtinuti de la Mussolini. Papalitatea a cumparat cladiri din Marea Britanie cu ajutorul unei firme, British Grolux Investements Ltd., la care actionari sunt doi bancheri cu convingeri catolice: John Varley si Robin Herbert.

Conform investigatiilor ziaristilor britanici, care au verificat arhivele, firma provenea din fuziunea altor doua companii, care ar fi fost controlate de Profima SA din Elvetia.Arhivele din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial dezvaluie faptul ca Profima SA a fost o societate a Vaticanului, acuzata la acea vreme ca "este angajata in activitati contrare intereselor aliate".

Profima SA era condusa de Bernandino Nogara, care a fost banuit ca dorea sa transfere actiunile a doua companii franceze detinute de Vatican in Elvetia, pentru ca Guvernul de la Paris sa nu le treaca pe lista neagra, considerandu-le "bunuri inamice".In anul 1943, Marea Britanie l-a acuzat pe Nogara de "lucruri murdare", care a "manipulat finantele Vaticanului pentru a servi unor scopuri politice straine".Banii de la Mussolini au fost foarte importanti pentru Vatican. "Papalitatea este in prezent stabila din punct de vedere financiar. Si nu va fi niciodata saraca", a spus istoricul John Pollard de la Cambridge.

Potrivit unui raport realizat anul trecut de Consiliul Europei, care a facut un control financiar la Vatican, activele acestuia, ce sunt gestionate de catre Paolo Mennini, administratorul patrimoniului papal, erau de 680 de milioane de euro."

Eu cred ca sunt doar rautacisme :) da spalacitii astia de brits,cum ii place lui Theo sa-i ,,alinte",sa vedeti ce au facut in continuare :) ,,The Guardian asked the Vatican's representative in London, the papal nuncio, archbishop Antonio Mennini, why the papacy continued with such secrecy over the identity of its property investments in London. We also asked what the pope spent the income on. True to its tradition of silence on the subject, the Roman Catholic church's spokesman said that the nuncio had no comment.". Ca sa nu spuneti cumva ca nu s-a dat dreptul la replica :)

Nu am postat poza din articol pt ca iar m-ati fi acuzat ca am ceva cu cel mentionat de dvs si nici macar nu era o poza facuta de mine.Nu aveti cum sa nu ma iubiti,sunt convins de asta :) Seara buna,mai vorbim.

Da, Scotty, noi catolicii suntem reptilieni deghizati, si Vaticanul poate cumpara oricind FMI-ul, cum mi-as lua eu o doza de mentosan. Avem un tratat cu Cenusii si Kobolzii, iar Garda Elvetiana va da lovitura de stat mondial final, devenind junta. Cum paraziteaza militantul pe omul in care si-a facut cuib, ca plodu' de Alien...
Nu ma asteptam sa te cobori atit, doar fiindca ai o polemica cu fratele Mihnea.
Toti oamenii "k lumea" de pe acest forum imi sunt frati. As vrea sa va intelegeti intre voi si sa intelegem mai multe, nu sa facem cu totii jocul turbioanelor energo-emotionale din Muladhara Chakra...

Theo,baietii aceia au facut niste verificari si cam stiu care le sunt standardele de verificare si ce firme de avocatura ii reprezinta.Nu sunt ,,The Sun", au mereu probe pt ca stiu la ce se expun,dpdv juridic.Nimeni pana acum nu i-a contrazis din ce stiu eu pe acel subiect.Vezi ca am avut o rugaminte la tine si sa stii ca eu nu fac jocurile nimanui,pentru altii nu bag mana-n foc dar eu sunt independent :)

Off-topic: Adevarul e ca...
 

...niciodata, in multele noastre schimburi de mesaje, Scotty nu a vituperat credinta mea sau pe Sfintul Parinte. L-as ruga insa, tot, public, sa o lase mai moale cu tabloidizarea. Nu este ceva la nivelul lui. Daca vrea, sa faca ce nu au facut liderii calvini din sec XVII: dezbatere publica de istorie, dogme si traditii, pe acest forum sau oricare altul adecvat. Armele spiritului, remember. Multumesc. Un antieretic si antioccidental perfect.

O sa tin cont de sugestie si probabil ca la primul meu drum ,,back to the future"o sa duc forumul in secolele trecute pt ca Arminius,de exemplu,sa rezolve disputa cu un simplu sms :) In rest,sincer,datele care apar nu sunt descoperite de mine si sunt deja de pe tot internetul de cateva zile,faptul ca nu le voi invoca eu,te asigur,nu va rezolva problema ci poate un raspuns direct al celor implicati ar mai usor,mai ales cand nu este nimic de ascuns.Eu va repet:nimic nu va ramine ascuns,indiferent de cine este vorba,totul va iesi la suprafata.PS:trebuie sa nu mai beau cafea dupa ora 22.PS:nici eu nu am sa-ti reprosez nimic,desi avem opinii diferite intr-o lume nebuna am reusit cumva,cat am putut si noi,sa nu ne calcam cu bocanicii convingerile celuilalt si poate asa va ramine si in viitor.

Esti mortal cu umorul asta tehnologic, cu inflexiuni spalacito-picte. :P :) Serios, ar fi faina deschiderea unor topice serioase, cu dezbateri de idei, in stil occidental, nu de persoane, in stil balcanic. E adevarat ca imi doresc ca Washington, Bruxelles si Londra sa ajunga precum Hiroshima si Nagasaki, dar si civilizatia Reform-based are ceva parti bune. Una din ele e accesul, inca (relativ) facil la resurse culturale. Nu e neoive sa dea Arminius un sms, sau posteze Calvin pe blog. :) E indeajuns sa dam cu totii mana, caci toti suntem fapturile lui Baruch Hashem. Stii: "...toti suntem lucrul mainilor Tale si Numele Tau chemam".

Mda,i have a dream that one day...nu ? :) Ziua aceea este departe si sunt multe alte umbre in drumul spre ea dar undeva,candva,va veni.Numai bine Theo,vaya con Dios :)

Pe scurt cum contrazice aşa zisul primat papal constituţia Bisericii crezând catolicii că numai un episcop poate să fie predicator universal al Bisericii. Papalitatea se bazează pe aşa zisa tradiţie a sfântului Petru însă problema care apare în sânul Bisericii este aceea că nu doar apostolul Petru era considerat de predicator al Bisericii. Ceilalţi apostoli care au scris şi ne-a rămas, cum sunt Ioan sau Pavel şi ei au fost şi au rămas până în ziua de azi păstori universali ai Bisericii chiar dacă Petru avea o anumită întâietate sau o anumită formă de primat între ceilalţi. Însă primatul apostolului Petru nu implică faptul că învăţătura altor sau celorlalţi apostoli nu ar fi o învăţătură universală a Bisericii şi prin urmare acei apostoli, spre exemplu Ioan sau Pavel, sunt şi ei, nu doar Petru, învăţători universali ai Bisericii. Iar acest lucru se bazează pe faptul că învăţătura creştină este una universală, pentru toţi creştinii adică, şi, în virtutea universalităţii doctrinei sau a propovăduirii inspirată de Duhul Sfânt, înşişi purtătorii acestei doctrine revelate de Sfântul Duh sunt şi devin pastori universali ai Bisericii. Dovadă este că Biserica lui Christos se bazează, în primul rând, pe un Nou Testament care cuprinde mai multe cărţi scrise, sub inspiraţia Sfântului Duh, de Ioan, Petru, Pavel, Iuda, Iacob, Matei, Luca, Marcu, pe lângă acestea fiind inclusă şi Epistola către Evrei a cărei paternitate nu este foarte bine definită. Cine îşi poate închipui că Biserica Universală se bazează exlusiv pe cele două epistole care ne-au rămas de la apostolul Petru; după cum bine vedem, scrierile lui Petru sunt, ca să zic aşa, în minoritate raportat la întreg canonul Noului Legământ, şi însuşi faptul că Biserica are un canon în care sunt cuprinse mai multe cărţi inspirate de Sfântul Duh şi care nu au fost scrise exclusiv de apostolul Petru, ne arată şi ne dovedeşte valoarea universală a învăţăturilor celorlalţi scriitori inspiraţi de Sfântul Duh, şi în mod implicit, caracterul acelor scriitori de păstori universali ai Bisericii, caracterul de universalitate derivând din caracterul inspirat de Dumnezeu al învăţăturilor cuprinse în scrierile canonice. Prin urmare realitatea ne dovedeşte cu asupra de măsură că primatul sfântului Petru în cadrul Bisericii primare nu îi exclude pe ceilalţi purtători ai Sfântului Duh, sub inspiraţia Acestuia, de la caracterul de păstori universali sau dascăli universali ai Bisericii. Universalitatea învăţăturii sau a doctrinei se bazează aşadar pe inspiraţia şi călăuzirea Sfântului Duh şi în baza acesteia orice apostol, nu doar Petru, este dascăl universal al Bisericii.

Tot aşa existenţa succesorului sfântului Petru nu implică şi nu înseamnă că alţi episcopi nu sunt sau nu pot fi păstori sau dascăli universali ai Bisericii lui Hristos. Având în vedere că universalitatea învăţăturii derivă din inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh, orice episcop sau chiar orice sfânt ales de Dumnezeu care grăieşte învăţătură sub inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh acţionează pe post de dascăl universal al Bisericii, cu alte cuvinte implicând faptul că, aşa cum Petru deşi întâiul nu era singurul dascăl universal al Bisericii, pentru că Sfântul Spirit nu a fost făgăduit unui singur om, succesorul lui Petru nu este şi nu poate fi singur sau singurul dascăl universal al Bisericii atâta vreme cât există şi alţi episcopi sau sfinţi călăuziţi de Sfântul Duh la tot adevărul aşa cum a făgăduit Însuşi Hristos.

Pe de altă parte, primatul petrin şi mai apoi papal, înţeles în sensul că Petru ar fi fost singura piatră de temelie a Bisericii lui Hristos, este infirmat de Apocalipsa 21, 14 unde se vorbeşte foarte clar de cele 12 pietre de temelie ale Noului Ierusalim purtând cele 12 nume ale apostolilor lui Hristos. Astfel când se defineşte caracterul apostolic al Bisericii, aşa cum este şi în Crez, acest caracter apostolic sau întemeiere apostolică nu se referă exclusiv la apostolul Petru şi la apostolatul său, ci la întreaga adunare apostolică, la comuniunea apostolică în Sfântul Duh sub autoritatea dumnezeiască a Capului Bisericii Universale, Iisus Christos, comuniune din care şi Petru, ca întâi, făcea parte.

Într-un anume sens Petru era într-un fel peste ceilalţi apostoli şi cel puţin aceasta este ceea ce ne transmit anumite fragmente, dar de aici şi până la şeful suprem în materie de credinţă şi celelalte este cale lungă. Am spus şi repet că nu pot să îmi explic cum pot totuşi unii să creadă că, deşi există mai multe izvoare ale revelaţiei dumnezeieşti în Noul Testament, Petru ar fi avut vreun astfel de rol şi titlu de şef suprem în materie de probleme de credinţă în sânul creştinismului primar, şi mai mult să atribuie presupusului succesor al lui Petru, papa, aceleaşi titluri. Se leagă de câteva citate din Biblie legate de Petru, citate care se pot interpreta în mai multe feluri, dar nu văd un lucru esenţial, sau se fac că nu văd, că există mai multe izvoare ale revelaţiei, cu alte cuvinte există mai multe autorităţi în materie de credinţă, în materie de învăţătură considerată revelată, nici o carte din Noul Testament neavând vreun "nihil obstat" prin ea semnat de cancelaria "petrină". Am ridicat şi în postările de mai sus această problemă şi aştept să văd dacă are cineva argumente împotriva acestei poziţii, pentru că dacă e greşită nu voi ezita să recunosc eroarea, dar la unii văd că e doar "credinţa" (credinţa oarbă). Ce deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă poate să pretindă un papă când este evident că Petru nu avea o astfel de deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă şi fiecare apostol îşi revendică cele scrise de la Dumnezeu, de la Duhul lui Dumnezeu, nici o carte a Noului Testament neavând vreun cuvânt în care să se arate că ar fi fost scrisă sub autoritatea Sfântului Petru şi să prezinte ştampila "nihil obstat"? Noul Testament şi Tradiţia Bisericii ne transmit în mod evident că existau mai multe autorităţi în materie de revelaţie creştină, că scrierile lor erau primite şi acceptate nu pentru că şi-ar fi dat Petru vreo aprobare prealabilă ci în virtutea Tradiţiei şi a apostolicităţii lor, şi în virtutea faptului că inspiraţia dumnezeiască era legată de apostolicitate şi de legătura esenţială cu curentul apostolic, neexistând nici măcar un singur semn că Sfântul Petru ar fi fost singurul depozitar al Tradiţiei Bisericii sau că ar fi fost singura autoritate abilitată în materie. Primatul pe care îl avea Petru era altceva decât primatul pe care l-au pretins şi îl pretind papii de-a lungul istoriei şi în definiţia sinodului de la Vatican.

Dacă papistaşii pretind că exista vreo astfel de supremă şi deplină autoritate a lui Petru în faţa celorlalţi apostoli să vină să o demonstreze, dar nu prea au cu ce în afară de câteva citate interpretate după pofta inimii lor. Iar dacă Petru nu avea o astfel de supremă şi deplină autoritate în faţa celorlalţi, atunci cum pot succesorii lui Petru să pretindă aşa ceva pentru ei ca şi atare succesori?

Ţinând cont de cele de până acum se poate vedea şi manipularea care stă în spatele formulelor magice ale pseudo-catolicilor "papa şi cei în comuniune cu el" sau "cu papa şi sub papa", încercând unora să li se creeze impresia că Petru este cel care avea un dictat de impunere a comuniunii în biserica apostolică primară şi că papa i-a luat apoi locul la conducere.

Însă ţinând cont de evidenţa promisiunii Duhului Sfânt şi a călăuzirii la Adevăr făcută apostolilor în general, iar nu exclusiv unuia dintre ei, ţinând cont de evidenţa conştiinţei diverşilor apostoli a revelaţiilor dumnezeieşti pe care le-au primit de la Duhul Sfânt, ţinând cont de evidenţa existenţei mai multor autorităţi în materie de revelaţie dumnezeiască şi nu a uneia singure, care ar fi eventual Petru, este absolut evident că primatul sau întâietatea cu care ar fi fost înzestrat Petru de Hristos nu este echivalent cu ceea ce înţeleg papistaşii din expresiile citate mai sus. Tot aşa cum ceilalţi trebuiau să păstreze comuniunea cu Petru, tot aşa şi Petru trebuia să păstreze comuniunea cu ei şi să accepte revelaţiile de la Duhul Sfânt pe care ceilalţi le-au primit, spre exemplu Pavel sau Ioan, şi să accepte autoritatea doctrinară a celorlalţi apostoli şi a doctrinelor şi înţelepciunii lor primite direct de la Duhul Sfânt după cum mărturiseşte clar Sf Apostol Pavel în Epistola către Corinteni.

Aşa zisa obedienţă totală pe care o imaginează în mod idolatru papistaşii faţă de "sfântul părinte" papa şi care spun ei că urmează aceleia aduse apostolului Petru este în realitate o mare minciună teologică şi istorică, o mare manipulare eclezială făcută în scopuri de putere şi de aşa zisă unitate eclezială, şi în cele din urmă o mare erezie.

Adica, cardinalul Humbert in 1054 a tras scaunul de sub Celularie, a trecut pe la Alexandria, Ierusalim si Antiohia le-a luat si acestora scaunele si le-a dus cu el la Roma. Nu stiu cand le-a returnat celorlalti, dar acum am aflat ca celor din Alexandria le-a returnat scaunul in 1850.
Asadar, "succesorul lui Marcu" apare dupa 800 ani, sau cum sa fac calculele? Succesorul lui Marcu, ales din randul celor care s-au rupt de Biserica in 451, primeste pe la 1850 scaunul pe care Humbert l-a luat in 1054. Am inteles bine?

Dar nu cumva ortodocsii il considera ca "succesor al lui Marcu" pe patriarhul ortodox al coptilor, care conduce tot o minoritate copta, dar ortodoxa ? Vedeti aici cum, in Alexandria, coexista trei patriarhi: monofizit, catolic si ortodox. Bun. Intrebarea mea este urmatoarea: Din ce motiv, in caz de schisma, ortodocsii isi pot pune patriarhul lor, in paralel cu cel monofizit, pe cand catolicii nuar avea asemenea drept ?

O situatie asemanatoare s-a intamplat si in tara noastra. In anul 1700, arhiereul ortodox, cu toti protopopii si preotii, s-au unit cu Roma. Noi ii spunem "Unire" si "revenire la Biserica Mama", dar ortodocsii au perceput acel moment drept "Schisma". Dupa cateva decenii bune, iata ca isi instaleaza un alt ierarh pe "scaunul mitropolitan al Transilvaniei", socotindu-l pe acela ca urmas legitim al apostolilor, si nu pe Atanasie, Inocentiu Micu Klein si pe cei lor urmatori. Deci, de ce ortodocsii ar putea sa-si instaleze ierarhi obedienti lor, socotindu-i numai pe aceia legitimi, pe cate vreme catolicii nu ar putea face asta ?

Si o alta intrebare: cand ati afirmat, de reptate ori, ca Biserica Copta Catolica a rezultat in urma presiunilor musulmane, pe ce va bazati, de fapt ? Inteleg ca e o parere personala, dar pe ceva documente tot trebuie sa se bazeze. Puneti-ma la curent cu ele.

Dupa schisma din 451, monofizitii si-au pus patriarh in paralel cu cel ortodox, cel ortodox fiind recunoscut la acea vreme si de Papa alaturi de ceilalti trei patriarhi (Constantinopol, Antiohia si Ierusalim).
Dupa schisma din 1054 patriarhul ortodox al Alexandriei a continuat sa existe, in comuniune cu cei ai Constantinopolelui, Antiohiei si Ierusalimului.

Asadar, Papa poate sa-si puna patriarh unde vrea, inclusiv la Alexandria, dar va avea aceeasi "legitimitate" cu cel monofizit, adica niciuna.


In 1701 mitropolitul Transilvaniei cu cativa protopopi au negociat (ca la piata) o unire formala cu Roma, in timp ce credinciosii au fost complet impotriva acestui lucru, drept urmare si persecutiile la care s-au dedat catolicii pentru a pastra asa-zisa "unire".
Pe de alta parte, in Egipt, o parte a comunitatii a imbratisat ideile monofizite, in concluzie au parasit Biserica ramasa ortodoxa si si-au ales un nou patriarh, nelegitim bine-nteles, in paralel cu cel ramas ortodox.

Afirmatia mea privind presiunile musulmane este doar o continuare "fireasca" a asocierii de catre dvs. a situatiei copte cu cea din Transilvania unde, in urma presiunilor iezuite (presiuni exercitate pe principiul contrareformei: "chiar daca voi nu ma vreti eu va vreau"!) si a unor eventuale avantaje materiale, sociale si politice, ortodocsii au acceptat parasirea Bisericii si unirea cu Roma.

Mai corect spus, patriarhul ortodox era catolic.

Dupa schisma din 1054, patriarhul ortodox al Alexandriei a devenit rupt de Sf Biserica, adica a inceput a avea aceeasi legitimitate cu cel monofizit: niciuna.

In plus, nu stiu de ce amestecati aici Antiohia. Dupa Schisma de la 1054, patriarhia Antiohiei nu a intrat in schisma, ci a ramas catolica pana in ziua de azi. Biserica Siriaca este printre Bisericile Catolice rasaritene cu cea mai venerabila vechime. Mult incoace, ortodocsii si-au pus si ei un patriarh ortodox, care are aceeasi legitimitate cu acela al Alexandriei: niciuna.


Aveti idee cati au fost acesti "cativa protopopi" ? Si cati dintre protopopi au respins unirea, preferand sa fie de partea sarbilor ?

Aveti idee, erau multi iezuitii astia, care faceau presiuni impotriva mitropolitului, protopilor si preotilor mai slabi de inger ?

Si nu e curios ca au acceptat parasirea Bisericii greco-schismatice si s-au unit cu Roma pentru "avantaje materiale, sociale si politice", in vreme ce urmasii lor nu au renuntat la Unirea cu Roma nici cand li s-au oferit "avantajele materiale, sociale si politice" ale Aiudului, Gherlei si Sighetului ? Daca ar fi asa cum spuneti, ar fi un lucru minunat: inseamna ca din oameni slabi, care isi schimba Biserica pentru un blid de linte sau un pampon in plus, dupa putine generatii au ajuns oameni cu credinta tare ca stanca, ce nu au renuntat sa-L paraseasca pe Cristos semnand despartirea de vicarul Sau nici sub cele mai teribile torturi. Cu adevarat, Biserica Catolica sfinteste si confera tarie de nezdruncinat in credinta!

"biserica" greco-catolica reprezinta expresia dorintei demonice a catolicilor de a distruge Ortodoxia, dar nu vor reusi! fiindca Hristos Domnul apara Biserica Sa.

Ati explicat succint, dar edificator care e diferenta intre ortodoxie si catolicism. Chiar zilele acestea discutam despre Biserica- Trupul lui Hristos: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...postcount=1066
Asa cum in Sfintele Taine este Hristos, fiind Trupul si Sangele, la fel Cand spunem Biserica spunem si Hristos, fiind Trupul sau real. In 1054 toti patriarhii s-au rupt de papa, un om, si au ramas cu Hristos, cu Dumnezeu. Pentru ca papa se rupsese de Hristos prin Filioque si prin pretentia de a fi considerat Capul Bisericii in locul (sau alaturi) de Hristos. Ortodocsii au ramas cu Hristos, unicul Cap al Bisericii, in timp ce catolicii au ramas cu papa, rezultand o organizatie lumeasca, la fel cu cele multe care s-au desprins de Trupul lui Hristos.
Nu are rost sa va certati amandoi pe cine a facut mai mult rau, si catolicii si calvinii au avut probleme in acest sens in trecut. Ce va opreste pe amandoi sa reveniti in Biserica (Ortodoxa), lasand trecutul deoparte?

Culmea este că deşi ai dreptate când spui acest lucru, toată continuarea mesajului arată că de fapt nu ai înţeles corect această explicaţie a domnului Dragomir. Ceea ce dovedeşte că "edificator" e un termen relativ. Până la urmă, nu se edifică decât aceia care doresc cu adevărat să se edifice.

Din tot restul mesajului un singur lucru este fundamental adevărat, şi îmi place să văd că adevărul transpare chiar şi acolo unde se caută, în esenţă, ascunderea lui: aţi spus extrem de corect că în 1054 patriarhii "s-au rupt". Bine, este incorect că s-ar fi rupt toţi, dar este adevărat, atât de adevărat, că unii dintre ei "s-au rupt".

Era credincios crestin, pentru ca era o singura Biserica, la fel ca intotdeauna.
Surse catolice spun ca patriarhul Petru III nu a intrat in Schisma, dar patriahul murise cu trei ani inainte de 1054, in timpul Schismei era patriarhul Ioan VII: http://ro.orthodoxwiki.org/List%C4%8...ilor_Antiohiei
Probabil au devenit catolici in urma cruciadelor (prima, cred). Pentru ca nici nu vad cum sa fi ramas cu Roma, pentru ca Antiohia si teritoriul acela era in Imperiul Roman de Rasarit, fusese cucerit in secolul X. Abia cruciatii au ajuns si cucerit Antiohia, in 1098, dupa ce bizantinii il pierdusera in 1085. Ca de obicei, cructiatii au omorat si crestini, pe langa musulmanii din oras.
Chiar un istoric greco-catolic, Densusianu, a aratat ca actul unirii e de fapt un fals: http://ro.wikipedia.org/wiki/Manifes...Biserica_Romei
El scria: "o traducere din cele mai mișelești și criminale, falsificarea unui tratat politico-bisericesc, pentru a supune poporul român catolicilor și a desființa Biserica română de Alba Iulia".
"Nicolae Densușianu, Silviu Dragomir și alți istorici au concluzionat că este vorba de un act fals, realizat de iezuiți prin strângerea de semnături de la protopopi sub alt pretext, foaia pe care este scris textul românesc fiind la început ultima, iar ulterior trecută în față și completată cu declarația de unire."
Uniatia s-a realizat in 1701, cand sub presiunea unor amenintari Mitropolitul Atanasie Anghel este pus sa aleaga intre inchisoare pe viata si uniatie. Asta nu il scuza pe Atanasie, care mai bine accepta mucenicia, un martir adevarat, Sf. Constantin Brincoveanu spunand ca va primi ce merita in ceruri.
La Viena se primesc palngeri ca tanasie accepta doar formal uniatia, nefacand nimic in acest sens. Tot la inceput este pus un iezuit care ii controla pe episcopi. La prima ocazie, in timpul rascoalei ungare, Atanasie Anghel si Sinodul hotarasc reintoarcerea la ortodoxie. Odata cu infrangerea rascoalei revina asupra afirmatiei, o dovada ca erau sub amenintarea habsburgilor. La scurt imp moare Atanasie, iar dupa Atanasie nu a mai existat episcop timp de 10 ani. Urmatorii se plang ca preotii nu asculta de ei si ca merg in Tara Romaneasca sa fie hirotoniti. In timpul acela, al lui Inocentiu Micu-Klein, apar si miscarile mai puternice impotriva uniatiei, fapt ce a provocat si o luare in considerara a lor pana la urma de Viena. Abia Buckow reuseste sa inscrie o cincime din romani la greco-catolicism, si multi din aceia fara sa doreasca asta. Apoi BRU a cautat sa faca un prozelitism agresiv, chiar si catolicii fiind ingrijorati de exodul romanilor peste munti.

Cătăline, să ştii că dacă scrii mult asta nu înseamnă că ai răspuns la întrebare. Deci, încă o dată, întrebarea pusă de domnul Dragomir:

Aveti idee cati au fost acesti "cativa protopopi" ? Si cati dintre protopopi au respins unirea, preferand sa fie de partea sarbilor ?

La o întrebare de acest gen ("câţi"), un intelocutor onest răspunde fie: atâţi, fie, nu ştiu. Deci, care e răspunsul ?

Deci: cand a intrat Patriarhia Antiohiei in schisma ? Declaratia de rupere de Roma si anul ei, va rog.


Nu cumva erati un sustinator al ideii ca nu motive politice au dus la schisma, ci convingeri de fond, precum cele asupra Filioque si a primatului petrin ?

Domnule, in mod repetat, cu alte prilejuri, ne explicati doct cum ca dl Cristian Badilita nu are cum sa fie considerat teolog, deoarece nu are studii teologice, el fiind de formatie lingvist. Daca asta e optica dv, ca pentru a fi considerat specialist in ceva sunt necesare studii formale in acel domeniu, atunci va intreb, in numele coerentei: cand a ajuns Nicolae Densusianu a fi "istoric" ?

Deci: cati iezuiti au participat la asemenea mistificare de semnaturi ? (Dna Iana vorbea despre "presiuni" iezuite) ?

Aha, aici dati raspunsul: Una bucata iezuit. In realitate, au fost doi. Deci, doua bucati de iezuiti se sterg pe pantofi cu episcopii, cu intreg Capitlul, cu protopopii si fac presiuni asupra preotimii din Ardeal tinand-o cu botul pe labe. Si nu vi se pare curioasa chestia asta ? Va dati seama, Biserica dispune de mii de iezuiti. Dar, iata ca nu se osteneste sa trimita decat doi si e suficient ca sa aiba ditai mitropolia sub control.

Nu, nu e nicio dovada. In schimb, e o dovada ca au fost in splendida continuitate a ceea ce au facut ortodocsii intotdeauna: cochetarea cu puterea politica de moment, cu cine e mai tare si orientarea rapida spre de unde bate vantul, pe principiul "capul plecat, sabia nu-l taie".


Pe mine altceva ma nedumereste: cum de toti acei treizeci si ceva de protopopi, carora cei doi iezuiti le-au falsificat semnaturile, nu au zis nimic cand s-a aflat o asemenea plastografie monstru ? Cum de urmasii lor, protopopii de la 1948, aflati sub amenintarea nu a doi calugari iezuiti, ci a aparatului represiv al Securitatii, nu au semnat "unificarea" cu BOR, ortodocsii nereusind sa convinga decat un singur suflet de protopop de pripas, toti ceilalti preferand puscaria pe viata cu care spuneti ca amenintau habsburgii? Inca ceva: Acel act al Unirii de la 1701 exista, bine mersi, iar semnaturile sunt inca acolo. Cum de BOR nu cere o ancheta grafologica sa se demonstreze uriasa mistificare ?