Vezi că ce ai enumerat tu acolo nu-s (din câte ştiu eu) toate condiţiile necesare stabilirii datei Sfintelor Paşti.
La restul afirmaţiilor tale nu mai am ce să adaug/comentez: Dumnezeu să te aibă-n pază! Dacă tu crezi că eşti mai deştept/înţelept/frumos/mândru/credincios/ce_vrei_tu decât cei care stabilesc data Sfintelor Paşti, eu mă retrag sfios (precum Şeherezada) din discuţie şi mă rog pentru tine.

sunt CHIAR TOATE! Intereseaza-te sa vezi ca am dreptate!
iar imi pui cuvinte in gura! Nu am spus (si nici NU ma cred) cel mai destept/intelept, etc. decat cei care acum ne sunt pastori. Dar a marturisi Invierea lui Hristos, este mai presus decat hotararile acestor pastori.
PS: din cate stiu NU este nici o hatarare a Sinodului BOR care sa "interzica" a saluta pe cineva in acesta perioada cu "Hristos a inviat"

Un raspuns (pe intelesul tuturor) ti-a dat si Catalin2. Daca vrei sa vezi, daca nu...e problema proprie si personala. In defintiv, in aceasta viata omul face ce vrea, traieste cum vrea, asculta de cine vrea, intr-un cuvant are liber la orice. Toate ii sunt ingaduite. Dar cu siguranta nu toate ii sunt si de folos.
Mie personal imi place sa cred ca inca mai am ratiune. Si chiar aceasta ratiune, bat-o vina, imi spune sa cercetez, sa intreb, sa caut, sa citesc, sa cer in rugaciune de la Dumnezeu sa se milostiveasca si de sufletul meu. Caci eu ticaloasa de mine, necontenit bat in cuiele de pe Crucea unde Hristos sta Rastignit pentru mine. Si mi-e tare frica ca in ziua judecatii mele sa nu fiu trimisa in randul caprelor.
Si ratiunea mea imi mai sopteste ceva: cauta si vei afla, bate si ti se va deschide, cere si ti se va da.
Acuma daca ratiunea mea nu coincide cu a fratiei tale, sa ma ierti. Imi sustin afirmatiile conform ratiunii mele.
Si cum "cuvintele putine sunt ca zaharul iar tacerea e ca mierea", ma retrag din orice discutie in contradictoriu. Caci duhul blandetii nu prea este agreat pe acest forum si scapa doar cine poate. Iar competitiile gen " cine-i mai tare in a-l face praf pe aproapele cu....pareri personale" nu-mi plac.

Ei, Florin, drăguţule, ce să-ţi povestesc! M-ai dat pe spate cu "hotărârea Sfântului Sinod". Sfântul Sinod, dacă e s-o luăm aşa pe alături, nu-ţi interzice nici să înveţi catehismul şi dai dovadă de multe ori că n-o faci. Aşa că...

Şi vezi că totuşi mai e ceva ce ţie-ţi scapă în ceea ce priveşte stabilirea datei Sfintelor Paşti.

Ma intreb insa daca exista o hotarare care sa indemne la a face acest lucru!
Si iarasi ma intreb: oare exista niste hotarari in care sunt combatute ereziile? Si daca da, ce presupune asta?

Dar daca in duminica ortodoxiei se citesc de catre preoti(cel putin asa ar trebui) si se dau anatemii TOATE ereziile, cum vi se pare ca la o saptamana sa nu mai tineti cont de acest fapt? dar sa spuneti "Hristos a inviat" celui de alta confesiune care crede ca Hristos este arhanghelul Mihail, cum vi se pare? Vi se pare a fi tantarul armasar?
Mai credeti dvs. intr-una sfanta, soborniceasca si apostoleasca biserica?
Da omule catolic, protestant, neoprotestant, hindus, mayas,indian sau ce oi mai fi tu, te iubesc ca si faptura a lui Dumnezeu. Dar atat. Nu sunt de acord cu invatatura ta nici daca ma pici cu ceara. Nu ma infratesc sa merg pe acelasi drum cu cei de alte confesiuni ci raman pe drumul meu si nu ma abat nici la stanga nici la dreapta. Fiindca oricum credinta e putina iar drumul e greu. Din zi mai greu.
Si sa va mai spun un lucru: la biserica unde merg eu, preotii au la pangar niste lucruri cel putin ciudate cum ar fi acetona, vata, servetele demachiante. Ati ghicit, nu? Cand o persoana de gen feminin se prezinta in fata Sfantului Altar cu botul ca maimuta si ochii precum Cleopatra iar obrajii incarcati de farduri, pentru a primi Trupul si Sangele Domnului, este invitata sa mearga la pangar pentru a reveni la chipul simplu si frumos lasat de bunul Dumnezeu si abia apoi sa revina. Bineinteles ca i se explica frumos, cu dragoste, cu intelepciune de catre preot, nu e alungata cu bata. Si cu toate astea, sa vedeti reactii! Habotnicie curata nene, nu gluma! La fel de habotnici preotii astia ca si doctorii aia care opereaza bolnavul pentru a nu-l lasa sa moara.[/quote]



Ati citit dar se pare ca nu ati inteles nuantele!
Colegul Bogdan isi aratase indignarea catre asa zisii credinciosi care din prea mult zel crestinesc te pot stalci cu pietre cat ai zice pas!
Una este sa zici cu ura"ma mir ca nu a inghitit-o pamantul!" si cu totul alta este sa inviti la pangar cu toata dragostea si intelegerea !
Parca nu-i acelasi lucru,asa-i???
Oare Iisus cum s-ar fi purtat cu o femeie vopsita ,i-ar fi vorbit cu blandete sau cu ura?

Nu ştiu să răspund la asta, dar ştiu că Mântuitorul a fost chiar şi violent la un moment dat.

Putin cam tarziu pt judecati ca acestea cu tacerea ca si mierea :)
Deja suntem la pagina 5 !

Singura data cand a fost violent ,s-a intamplat la templu vazand ca oamenii il folosesc ca loc de comert,fiind vanzatori si cumparatori acolo de tot felul!
Ce nu poate fi in Biserica un mic chiosc cu ziare? Un Starbucks cu cafele si croissante?

Eh, niciodata nu-i tarziu atata timp cat mai exista suflare de viata. Si probabil cateve cuvinte acolo, o sa mai spun si eu, ca doar om sunt si eu, nu? Si inca unul pacatos.

din punct de vedere dogmatic, din prisma diferentelor interconfesionale e o diferenta foarte mare. Nu poti pune semnul egal intre un crestin si un pagan.
LA fel cum o haina cu un petic nu-i o zdreanta.

Sa ne aducem aminte de femeia prinsa in desfranare si pe care legea o condamna la moarte prin lapidare, sau poate chiar la femeia desfranata care cu mir ii ungea picioarele. or se stie, ca in vechime, femeile desfranate erau cele care se machiau, isi faceau parul etc.
Cred ca ne amintim cu totii de atitudinea Mantuitorului....

P.S. Iertare, nu am nimic personal cu dvs, dar aceste replici mi-au atras atentia. Nu va urmaresc... :)

Spor la machit, pardon, machiat atunci!

o, nu, nu asta e mesajul.Ci sa nu ne facem noi judecatori atat de aspri ai aproapelui ptr ca nu-i cunoastem pocainta.

Hristos nu zice "Urmati-i exemplu", ci "Cine este fara de pacat...."

Legătura cu topicul fiind?

asta ma intreb si eu. De la salutul pascal s-a ajuns la lumina invierii, apoi s-a trecut la femeile sulimenite, apoi am ajuns aici.
Asta e dovada clara ca nu avem capacitate de sinteza, si ca din lipsa de argumente sarim de la una la alta. Sau mai bine zis, gasim pricina din orice ptr a ne contrazice, a da cu pumnul in a ne apara "ortodoxia".

Am ma intalnit atitudinea asta undeva, candva...in discutiile cu unii neoprotestanti cand ajunsi in situatie de a nu putea sa argumenteze au sarit ba la icoane, ba la Maica Domnului, ba la pedobaptism....Pana la urma m-am mirat ce am ajuns sa discutam, avand in vedre de unde plecasem.

vorba lui Caragiale, asta ca sa-l parafrazez un pic, adaptandu-l la context"curata pierdere de vreme"

Păi ia vezi cine a dus în derizoriu subiectul și trage-l/o puțin de urechi, aducându-l/o în fața clasei.

Hai sa vedem unde e greseala. Punerea pe picior de egalitate a Sarbatorii Sfintelor Pasti ortodoxe cu a celor eterodoxe constituie o greseala. Daca Dumnezeu nu pune semnul ,,egal'', omul de ce sa-l puna?

Salutul pascal adresat eterodocsilor suna ca o rugaciune in comun cu acestia, din pacate. Daca marturisim si Invierea conform calendarului catolic, apoi ne spune Sfantul Marcu Eugenicul la ce ne mai facem partasi:


http://www.razbointrucuvant.ro/2008/...cul/#more-1984

Eu unul nu m-am gandit niciodata ca sa raspunzi unui catolic la Hristos a Inviat inseamna rugaciune cu ereticii. Sa inteleg ca daca un catolic iti ureaza "Doamne ajuta" tu ca ortodox nu ai voie sa-i raspunzi la fel ca inseamna ca te rogi in comun cu ereticii.
Si acum o intrebare. Sa zicem ca va plimbati pe marginea unei prapastii adanci si deodata vedeti un catolic atarnat de buza prapastiei tinandu-se cu amandoua mainile ca sa nu cada. Sarmanul om va roaga sa-l ajutati. Ce faceti?
A. ii intindeti mana ca sa-l salvati
B. treceti nepasatoare mai departe
C. il calcati pe mana ca sa-si dea drumul in prapastie
O sa o luati drept o gluma. Pana la un punct asta si este.
Numai ca daca il ajutati inseamna ca savarsiti o fapta buna. O fapta buna e ca o rugaciune. Dar vai, omul e eretic. Inseamna ca ajutandu-l, v-ati rugat impreuna cu ereticii.
Asta e genul de logica pe care il folositi dvs.
Stau si ma minunez cum poate gandi cineva asa. Iata ca se poate.

Mai bine minumează-te de exemplul tău și mai ales de concluzia ta.

când s-a exprimat Dumnezeu în această privinţa?

Doamna Antonia, v-a obligat cineva pe dvs. sa raspundeti la salutul catolic?
V-a certat cineva ca nu ati facut-o?
Nu. Atunci dvs. de ce tot ii certati pe altii si tot despartiti firul in patru?
Ce urmariti dvs. de fapt ? Vreti sa fie condamnati, anatematizati cei care au facut-o?
Ca eu nu pricep care e rostul unui asemenea topic .

Ti-ai radicalizat mesajul rau de tot, frate. Eu sunt independent ca gandire si credinta, acum/pentru o perioada, altii sunt atei/agnostici, acum sau dinotdeauna, etc., dar la tine se vad lastarii unei intransigente cu atit mai stranii, cu cit...nu cistigi nimic.

# apt-get purge zealotism

:P

Din cate ai observat, eu am folosit cuvantul ,,eterodox'', nu eretic. Nu am nimic cu omul catolic, musulman sau iudeu. E faptura lui Dumnezeu si sunt datoare sa-l ajut, daca-mi sta in putinta. Fapta e fapta si rugaciunea e rugaciune. Fapta mea nu-mi pune probleme de constiinta.

Insa e surprinzator chiar si pentru un catolic ca un ortodox sa pretuiasca atat de putin Ortodoxia incat sa salute public cu ,,Hristos a inviat!'' de sarbatoarea catolica. Ce e atat de greu de priceput?

De fapt catolicii nu se saluta cu "Hristos a inviat", din cate stiu exista doar in ortodoxie si greco-catolicii il au tot de la ortodocsi.

Tocmai am redat o predica a parintelui Galeriu in care, printre altele, se spune despre darul facut de Dumnezeu Ortodoxiei, prin Sfanta Lumina de la Ierusalim. Un dar pe care nu l-a facut si altor confesiuni.

Si daca raspunzi la salut inseamna ca pretuiesti putin Ortodoxia ?
Ortodoxia NU e o piesa de muzeu doamna.
Chiar daca unii asa o considera.
Nici nu e numai o simpla marturisire formala a dogmelor. Este si asa ceva.
Dar e mult mai mult de atat. Ortodoxia e viata in Hristos si daca nu avem aceasta viata, nici noi nu ne putem considera ortodocsi decat formal si cu numele.
O simpla marturisire de credinta formala nu te transforma automat in crestin ortodox.
Trebuie mult mai mult de atat.

Ereziile condamnate de Sfintele Sinoade erau o singura eroare dogmatica. Una singura e de ajuns, tot ce e de la unu in sus e gresit, fie ca e o singura eroare sau o suta. Ca si cu poruncile, daca tine cineva opt si nu tine doua nu inseamna ca e bine ca tine opt.
Dar am adaugat la sfarsit, chiar daca ar avea toata invatatura ortodoxa si ar fi rupti de Biserica tot acelasi lucru e, la fel ca schismaticii. Sfantul Vasile cel Mare ne spune limpede acest lucru, cei ce se rup de Biserica pierd harul, asadar pierd legatura cu Domnul. Mantuirea ne este data de har, harul din Sfintele Taine, restul nu aduc niciun folos, doar ca cel ce face fapte bune sau se roaga poate sa primeasca luminarea si sa vina in Biserica.

Depinde si de gravitatea erorilor. Si unii dintre sfintii parinti au avut anumite greseli dar asta nu inseamna ca isi pierd calitatea de parinti ai Bisericii.
Este posibil ca tu sa ai dreptate Catalin. Eu marturisesc ca nu stiu.
Dar parca totusi nu imi vine sa consider un catolic la fel ca un martor sau ca un hindus.
E o parere personala. Daca e gresita sper ca Dumnezeu sa ma ierte.

Sfantul Iustin Popovici spune ceva despre aceste lucruri: "Fiindcă în cursul istoriei, felurite erezii tăgăduiau sau denaturau anumite însuşiri ale Dumnezeului-Om Hristos, în timp ce ereziile acestea europene îndepărtează pe Dumnezeul-Om în întregime şi pun în locul Lui pe omul european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este “legiune”.
Conform gîndirii unitare a Părinţilor şi a Sinoadelor, Biserica este nu numai una, ci şi unică… Biserica este una şi unică, pentru că ea este trupul Unuia şi Unicului Hristos. Unde nu este Dumnezeul-Om, acolo nu există Biserica, iar unde nu există Biserica, acolo nici Euharistia nu există. În afară acestei identităţi, adică a Bisericii şi a Euharistiei, se află erezia, falsa biserică şi antibiserica. "

O explicatie a invataturii Bisericii si a sensului crestinismului si venirii Mantuitorului o da Sfantul Ignatie Briancianinov, acolo e scris totul detaliat: http://blog.pustniculdigital.info/articole/54/

Cata, aici nu era vorba de compromisuri dogmatice cu catolicii. Era vorba doar de a raspunde binevoitor la salutul pascal sau de a adresa salutul pascal unui catolic.
In opinia mea, un asemenea fapt nu inseamna o incalcare a invataturii de credinta ortodoxe.
E doar bunavointa si atat.
O sa dau 2 exemple din Sf. Iustin Popovici pe care l-ai citat si tu si din parintele Staniloae, ambii aparatori ai deplinatatii dogmatice a Ortodoxiei si pe care nimeni nu-i poate acuza de ecumenism.
A aparut acum o carte de Sf. Iustin Popovici la editura Sophia care se numeste Abisurile gandirii si simtirii umane. In prefata acestei carti este prezentata marturia parintelui Atanasie Simonopetritul de la muntele Athos, imnograful aghiorit care a alcatuit in limba greaca slujba sfantului Iustin Popovici, la cererea ucenicilor sfantului. Cand parintele Atanasie l-a vizitat pe Sf. Iustin Popovici la manastirea Celije, Sf. Iustin l-a intrebat (citez):
- In sfantul munte le dati anafura catolicilor care vin in pelerinaj pe la manastiri ?
- Nu , nu obisnuim sa facem acest lucru la manastirea noastra.
- Ah, acest lucru este foarte aspru. Sarmanii, ei nu poarta nici o vina.

Acesta a fost raspunsul Sf. Iustin Popovici, plin de mila si dragoste, fara sa faca vreun compromis dogmatic, dar i s-a parut aspru ca pelerinilor catolici nu li se da nici macar anafura fiindca ei nu poarta nici o vina, cum s-a exprimat Sfantul.
Al doilea exemplu, din parintele Staniloae, merge chiar si mai departe. In convorbirile realizate de Sorin Dumitrescu, in ultima dintre ele - Despre sfarsitul timpurilor-ziua a opta,
pe la sfarsitul convorbirii, Sorin Dumitrescu il intreaba pe parintele Staniloae daca vor fi si catolici in Imparatia lui Dumnezeu. Dupa ce subliniaza ca Ortodoxia are deplinatatea credintei si ca ortodocsii vor fi in lumina cea mai puternica, parintele Staniloae spune zambind ca vor fi poate si catolicii pe undeva daca au fost de buna credinta.
Iata o atitudine care, fara sa pacatuiasca dogmatic, e smerita si nu incearca sa-L forteze pe Dumnezeu sa faca cum vrem noi. Mila lui Dumnezeu nu poate fi judecata de om.
Noi stim ca in Ortodoxie avem mantuirea. Dincolo nu suntem siguri. Dar nici nu putem noi sa-I spunem lui Dumnezeu ce sa faca. Aceasta e parerea mea.

Ca o completare, as mai spune ca, desi Sf. Iustin Popovici atunci cand scria, afirma fara echivoc deplinatatea Ortodoxiei si critica catolicismul pentru anumite derapaje, in practica el era mult mai putin intransigent, manifestand, ca si Sf. Siluan, o atitudine plina de mila si de bunavointa. In fond, despre asta era topicul. Daca putem sa raspundem la salutul catolic fara sa cadem din Ortodoxie. Daca Sf. Iustin nu avea nimic impotriva sa li se dea chiar si anafura catolicilor care vin in pelerinaj la Athos, nu cred ca ar fi avut nimic impotriva sa raspundem la Hristos a Inviat !
As mai face trimitere si la parintele Isidor, duhovnicul lui Pavel Florenski, a carui viata cunoscutul teolog a descris-o in opera sa "Sarea pamantului", unde se vede de asemenea o atitudine plina de mila si dragoste a staretului Isidor fata de catolici, fara ca el sa faca nici un compromis dogmatic.

o atitudine frumoasa, careia ii sunt intru totul de accord.

unde scrie in Biblie acest lucru: "daca Dumnezeu nu pune semnul ,,egal'', omul de ce sa-l puna"? Tu cand dai "buna ziua" pe strada cuiva, inseamna ca te rogi impreuna cu acea persoana? Eu cand spun unei persoane "Hristos a inviat", eu il marturisesc pe Hristos, vestesc Invierea Lui din morti, ma bucur de acest lucru, nu ma rog impreuna cu el

Bogdan, eu am scris doar despre invatatura ortodoxa. Asta nu insemna ca ii uram pe eterodocsi, e o confuzie des intalnita la unele persoane si foarte gresita. A spune adevarul e un lucru bun, nu un lucru rau, e bine chiar si pentru cel ce nu e ortodox, ar fi rau sa il mintim ca si confesiunea sau religia lui e buna si nu il ajutam deloc.
Bineinteles ca sfintii aveau dragoste fata de toti oamenii, erau impotriva catolicismului, nu impotriva catolicilor obisnuiti. Dimpotriva asta au facut catolicii, in cazul inchizitiei si cruciadelor. Mantuitorul ii si certa pe iudei, dar El ii iubea pe toti.
Nu am scris pana acum ceva despre salutul pascal adresat altor culte, o sa spun acum parerea mea. Asadar, in opinia mea e mai mult decat un gest de binevointa, e intr-o mica masura si un fel de confirmare a catolicismului. Nu e o sarbatoare obisnuita, e o sarbatoare religioasa, care tine de cultul catolic, desi e la fel cu cea ortodoxa. Invierea Domnului e atunci cand apare Sfanta Lumina de la Ierusalim, chiar bunul Dumnezeu ne arata unde e adevarul. Marturia noastra trebuie sa fie ca adevarata Biserica a cea Ortodoxa si toti trebuie sa vina in ea, acesta e ecumenismul ortodox.
In legatura cu cele doua citate, Sfantul Iustin Popovici era un om foarte bun si bland, desi era critic la orice greseala dogmatica, adica ce spuneam mai sus. Chiar daca ar fi spus ca si catolici pot lua anafura eu nu cred ca e aici nicio greseala, asta nu inseamna ca ar fi vrut sa spuna ca si catolcii sunt la fel ca ortodocsii. Sfintele Taine nu se pot da eterodocsilor, dar anafura este o paine sfintita, daca nu ma insel si apa sfintita poate fi data sa fie bauta altora. La fel cum si la sfintele moaste probabil vin si din cei ce nu sunt ortodocsi.
Parintele Staniloae stim ca si-a schimbat mult parerea despre ecumenism la sfarsitul vietii, il aproba pe sfantul Iustin Popovici. A spus ceva evaziv, ca sunt multe locasuri. Parintele spunea acesta pentru ca domnia sa credea atunci ca si catolicii au Sfinte Taine. Am mai discutat pe un alt topic despre unele afirmatii ale unor duhovnici romani. De exemplu parintele Teofil a spsu chiar ca ne putem impartasi la catolici daca nu e o biserica ortodoxa in apropiere. Acum stim ca e gresit, Sinodul din 2008 a hotarat ca cine se impartaseste la alt cult e oprit de la impartasirea ortodoxa, deci e exclus temporar din Biserica. In anul 1920 Patriarhia Ecumenica a introdus unele idei ecumeniste in Biserica, producand si unele confuzii. Probabil pentru ca nu se rebotezau catolicii la venirea in BO nu se stia daca nu au si catolicii Sfinte Taine. Dar azi stim ca se face aceasta din cauza iconomiei, nu pentur ca ar avea Sfinte Taine. Inainte de aparitia internetului era cu mult mai greu accesul la o informatie. Azi putem sa aflam imediat care este invatatura Bisericii in orice problema, noi ne ghidam numai dupa invatatura Bisericii. Si sfintii au facut greseli din nestiinta, nu avem infailibilitatea umana, doar a invataturii ortodoxe.
Asadar iata citatul din Parintele Staniloae in care spune ca si catolicii au Sfinte Taine, de la care a pornit afirmatia de care ai scris: "– Părinte, Darurile sfinţite la o liturghie catolică sunt cu adevărat Trupul şi sângele Mântuitorului?
– Vedeţi, Biserica Ortodoxă nu are un cuvânt hotărât, oficial în privinţa aceasta. Noi putem crede ceea ce vrem să credem. Eu personal cred că şi la catolici se prefac cinstitele daruri în Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, deşi atunci când s-au certat ortodocşii cu catolicii, mai ales după Marea Schismă, cei din Răsărit i-au învinuit pe catolici că folosesc azimă, şi de aceea nu se întâmplă prefacerea. Până la urmă, Dumnezeu ştie..."
O luam ca pe o afirmatie personala, dar nu tocmai adevarata.

nu vreau să redeschid subiectul, dar aşa cum am mai spus despre Lumina de la Ierusalim, consider că este o farsă.

Eu nu cred ca e o farsa. Dar consider ca un crestin nu are neaparat nevoie sa se sprijine pe sfanta lumina pentru a crede. Dumnezeu da lumina Lui tuturor celor ce o cauta iar aceea nu mai poate fi tagaduita. Sfintii au purtat aceasta lumina in inimile lor si ea a dat marturie de Adevarul credintei lor.

Ca sa-ti piara indoiala, du-te la Ierusalim si cerceteaza cum stau lucrurile. Tu crezi ca astfel de ganduri sunt ale tale? Cerceteaza si acest aspect cu ajutorul unui duhovnic bun.

nu sunt gânduri, sunt fapte.
opinia duhovnicului nu poate să fie decât subiectivă.