nu ma supar, sunt smerit :)

Admitand faptul ca fata nu este troll, nu pot sa inteleg cum unii ii dau sfaturi - impotriva sfatului dat de duhovnic! - sa ramana cu un prieten - atentie, nu e sotul ei! - betiv si drogat.
Annonima, te-ai gandit sa iti castigi existenta singura si sa te muti cu o colega, doua? I-ai propus vreodata sa urmeze un tratament de specialitate pentru aceste doua patimi ale lui, alcoolismului si drogarea? Te-ai gandit ca acestea ii pot aduce chiar moartea? Este violent? Asta e cel mai bun lucru pe care l-ai pute face pentru el, sa il duci sa se trateze.

Dar de ce spui că e "beţiv" şi "drogat"?

Citeste cu atentie primul mesaj. Ma si miram ca nu ai sfatuit-o in privinta asta.

glykys,


Din cate spune ea ii e imposibil financiar sa stea altundeva, asa ca prefera sa stea cu el in casa, cu betivul si drogatul. Si desigur, nu toti putem iesi din zona noastra de confort si sa punem osul la munca sa ne intretinem, nu?

Dar lasa, ca atunci cand ea scrie pe forum, el e betiv si drogat, dar cand el o tine in casa si o intretine si ea nu trebuie sa miste un deget, e bine!

Eu ma intreb, betiv si drogat cum e, cum isi permite sa se intretina si sa o intretina si pe ea? Hmmm...

Mie mi-ar crapa obrazul sa vorbesc asa de persoana care ma tine in casa si munceste sa am eu ce manca, cand eu nu fac nimic. Ma rog.

Am găsit că ar consuma ocazional marijuana şi că are o afinitate pentru alcool (exprimare cam vagă, se poate înţelege orice).

Ei bine, dragă soră, te rog să... reformulezi!...:)
Categoric nu avem de-a face cu un "beţiv" şi un "drogat". (Pesemne nu ştii prea bine ce înseamnă cu adevărat un om indicat de etichetele astea...)

Iar te-am prins cu detalii de ...diagnostic diferenţial...:)
(Nu mai dramatiza şi tu, că e prea puţin cât ştim.)

P.S. Cât priveşte recomandarea duhovnicului, nu mai zic nimic. Mi-am exprimat oarecare mirare dar chiar că nu e treaba mea. Relaţia duhovnicească, la fel ca relaţia psihoterapeutică, nu se comentează de pe margine. E o eroare colosală, întrucât aceste relaţii au sens şi funcţionează doar în sistemul lor viu, interpersonal; semnificaţiile lor sunt cu totul diferite de orice semnificare din afară.
Din păcate, asupra acestei chestiuni am sesizat că nu ne oprim mai deloc. Dar e o problemă de mare fineţe şi m-aş bucura să cugeţi insistent, o oarecare perioadă de timp (lunguţă) asupra chestiunii.

E ca şi cum am vrea să trăim intimitatea unui poem făcînd critică literară... Să fim serioşi, ne învârtim ca fluturele pe lângă becul care-l fascinează...:)

Cezar, lasa fluturii si becul si scrie-i fetei despre ajutorul specializat la care poate si e musai sa recurga o persoana care "consuma ocazional marijuana şi are o afinitate pentru alcool". Ar face cu adevarat o fapta crestineasca daca l-ar convinge sa mearga acolo.

Lady Brightside, din pacate, sunt foarte multe fete, mai ales in Bucuresti, care prefera sa stea in concubinaj cu iubitul si pentru ca nu au unde altundeva sa stea, iar parintii - cum este si in acest caz - nu au nimic impotriva, ba chiar incurajeaza asemenea atitudini. Cunosc foarte putine fete care, din moralitate sau din principii crestine, aleg sa nu locuiasca cu prietenul si efectiv se chinuie locuind prin camine si la diverse gazde care le cer un pre mai mic, dar si conditiile sunt mai proaste. E greu, dar se poate.

Din descrierea anonimei, reiese că avem de-a face (exagerez acum, intenţionat) cu un drogat, beţiv şi curvar - ţinînd cont nu doar de tipul de relaţie nelegitimă dar şi de faptul că drogurile şi alcoolul duc automat la promiscuitate şi tot felul de curvăsării.

Să zicem că ar fi aşa (deşi eu nu cred, repet că am exagerat voit).

Ei, şi?
Poate ar fi bine că anonimA să citească mai multe din cartea scrisă de un creştin care zice aşa (şi citim noi în Postul Mare):

"O, cum mă dă pe faţă înverşunarea din mine şi cum, fără întrerupere, în noroi mă tăvălesc.
De-a pururi cu gânduri desfrânate mă pângăresc, căci din pruncie chiar m-am făcut vas păcatului.
Şi acum, în fiecare zi, ştiind că mă aşteaptă Judecata, eu totuşi păcătuiesc. (...)

Plângeţi pentru mine (...) pe dinlăuntru pururea curvesc. (...)

Tu ştii, Stăpâne, cât de lesne e alunecarea spre păcat a firii omeneşti!
Adu-ţi aminte că din tinereţe se pleacă mintea omului spre cele rele.
Să nu te mânii asupra noastră, ci deschide-mi uşa milei Tale."

Din păcate, făţărnicia şi orbirea de sine a celor mai mulţi dintre creştinii contemporani văd în aceste rânduri ceva de necitit, sau, oricum, ceva străin de curăţia lor (oh, fariseul!...). Ce poate fi însă, mai urât mirositor Domnului, decât imensul peşte care pute sub mas(c)a frumoasei conştiinţe de sine?

Ca urmare, o fată care se trezeşte descoperind minunile Ortodoxiei, eu cred că în nici un caz nu va merge spre sfinţenie grăbindu-se să fugă de un "beţiv" şi un "drogat" cu care a convieţuit ani în şir, zi şi noapte... Ci, văzîndu-şi cu adevărat păcatele grele dincolo de frumoasele texte filocalice şi de dulceaţa rugăciunii, se va plânge pe sine precum curvarul din textul de mai sus şi, copleşită de Mila Domnului faţă de ea, va mângâia cu dragoste înţelegătoare obrazul încă murdar de ruşine al păcătosului pe care l-a iubit cândva. Şi îl va însoţi cu drag pe lungul drum al Întoarcerii Acasă. Aşa ar fi frumos, aşa ar face o lady... Adică, în definitiv, o creştină.

Categoric, acum anonimA îmi pare aşezată nepotrivit în lucrarea pocăinţei. Părere de sine şi inocentă uitare a anilor de păcate grele. Asta nu e Calea spre Împărăţie ci rătăcire încă şi mai mare, pe valurile spumoase ale copilăreştii mândrii.
Să fiu iertat pentru francheţea cu care îmi exprim opinia! O zic cu strângere de inimă şi cu nădejde că va duce la oarecare îndoială acolo, în seninul deja prea albastru unde s-ar cuveni să fie furtună mare şi grindină, o vreme lungă, încă...


P.S. Ghicitoare: cine, oare, se plângea aşa pe sine însuşi? Ce mare păcătos? ......:)

Nu mi-a cerut ajutorul.
Iar vrei să intru în penumbra gheenei făcînd pe Salvatorul?
Era să mă frig nu de multă vreme, precum ştii. Sigur n-o să mai repet greşeala.

P.S. Nu văd nimic grav în consumul ocazional de marihuana (aş vrea şi eu, în loc de blestematele de ţigări - tu probabil nu ştii bine cum e cu marijuana şi cum e cu ţigările, comparativ) şi nici în afinitatea pentru alcool (majoritatea tinerilor o au, asta neînsemnînd nimic grav deocamdată).
În schimb mi se pare extrem de grav modul superficial şi cu totul lipsit de căinţă al pseudo-comportamentului creştin cu Filocalia în mână şi cu ochii după un bărbat aproape sfânt... Când încă nu te-ai pus zdravăn la lucrarea pocăinţei etc. etc.
Regret că nu sesizezi adevăratul pericol pentru sufletul lor.

Şi, în orice caz, aminteşte-ţi că eu detest câteva lucruri pe lume, printre care şi moralismul fariseic greţos şi impotent.
Deci altceva decât am scris aici, pledînd pentru aprofundarea pocăinţei înainte de orice altceva, nu am de scris.
Iartă-mă şi înţelege, te rog!

Aceeasi parere o am si eu despre anonimA.

Stiu oameni buni .. va tot spun ca viata mea duhovniceasca abia se naste si cer un pic de intelegere.
Nu m-am exprimat destul de deschis , omul bea aproape in fiecare zi 2,5-5 litri de bere si Domnul e sus si nu mint. Iar daca e marijuana ar cam consuma in fiecare zi.
Isi injura tata zilnic si nu accepta sfaturi si mini sfaturi de la nimen, se supara cand e corectat.
Nu mai pot lua seama la mine deloc, desi sunt mult mai pacatoasa decat el.
Cand voi strange bani voi pleca de langa el.
Problema mea cu el e ca nu realizeaza ca e bolnav cauta mereu sa se faca varza iar treaz e foarte irascibul.
Cu mine nu e violent .

Oare pentru că nu e încă violent cu tine, mai stai și mai profiți de pe urma lui ca să n-ai alte probleme?
Atitudinea asta nu se prea împacă cu duhovnicia, ba chiar o subminează.


Un alcoolic este foarte irascibil dacă n-are alcool în sânge, dar imediat ce a băut puțin alcool devine ”stăpân” pe sine (nu el, ci alcoolul).
Pe de altă parte, singur, fără ajutorul tău(dacă-l părăsești), el e ca și mort.
Nimeni nu-l poate determina să nu mai bea decât Duhul Sfânt, adică să simtă el în sinea sa o dorință de a se schimba.

Din cele ce le-ai scris până acum, văd clar că Duhul Sfânt ți S-a arătat limpede ca să-L urmezi.
Dacă te vei ocupa numai de tine îți va fi foarte greu, dacă te vei ocupa și de el îți va fi inuman de greu, dar cu mai mare mulțumire, însă e mai ușor să te tragă el înapoi decât să-l tragi tu înainte.Oricum, pentru ambele variante(singură sau cu el) vei primi de Sus destulă putere ca să reușești, însă numai în curăție, căci fără curăție Duhul Sfânt nu vă poate ajuta pentru că sunteți închiși Lui în necurăția voastră.

Mi-e greu să-ți dau alt sfat decât să cauți un duhovnic pe care să-l asculți.
Poate că după o spovadă generală însoțită de încetarea totală a relațiilor trupești dintre voi, chiar dacă locuiți împreună, starea voastră s-ar putea să fie considerată drept curăție; dacă tu însă te cobori lângă el, el nu va căuta să urce pentru că tu nu ești sus.
Duhovnicul îți va spune cum e cel mai bine.



P.S. Spovada generală se face cu avizarea și programarea duhovnicului și este atât de puternică încât apoi ești de-a dreptul fericită.

Parerea mea e ca ai avut noroc, pana acum, ca nu te-a dat afara si nu ti-a dat si o mama de bataie, mai ales cand ai facut "greva sexuala'. Si a mai si inteles ca anumite zile sunt "oprite' (banuiesc ca te refereai la zilele de post sau sarbatori religioase). O clipa am crezut ca esti pe drumul cel bun si ca in curand iti va manca din palma. dar nu m-as culca pe urechea asta pentru ca tu stai in casa lui si depinzi de el, iar mai devreme sau mai tarziu va realiza asta sau cineva "binevoitor' ii va atrage atentia. Deocamdata se pare ca el este cel dependent de tine, cel putin emotional, daca nu cumva il sponsorizezi si cu bani de bautura. Si sa stii ca mai e o 'strategie' de a te tine langa el, in aceste conditii: "psihologia inversa": el e dependent de tine, insa te ameninta pe tine ca te da afara, ca nu te vei descurca, etc, pt ca tu sa te sperii si sa ajungi chiar sa crezi asta si sa te temi sa-l mai parasesti vreodata.

Mie mi-e clar acum ca avem de a face cu un troll.

Cam târzior.

Hehehe.. :))
In sfarsit...

Dupa ce si-au stors unii creerasul lor duhovnicesc pentru crema de crema de sfaturi, si lacrimi de compasiuni si sfaturi de sfaturi inaltatatoare.. :)

Mi s-a intamplat ceva minunat, am intalnit tineri cu o gandire crestineasca. Slava Domnului pentru mila Lui,r a lucrat in mod minunat si neprevazut si iata-ma cunoscand oameni tineri si plini de ravna catre cele dumnezeiesti.
Ce pot spune e ca prietenul meu era incercat de o oarecare simtire, iar in ultima luna parca mai bine ar face orice altceva decat sa citim carti duhovnicesti, iar la Sf Liturghie nu mai are de gand sa vina.
Pentru el e o joaca cat a baut azi sau de cat timp bea in fiecare zi e un motiv de bravura si caterinca, atat timp cat are aceasta conceptie, nu exista modalitate prin care sa-l conving.
Mai intai trebuie sa se recunoasca bolnav pentru a fi vindecat.
Citind din cartea "Cum sa biruim mandria" am tras o concluzie ca el se afla aproape pe culmile mandriei, un lucru f primejdios, si care poate fi indreptat doar de Insusi Dumnezeu.
Schimbarea lui a fost declansata doar de frica de a-l parasi ,acum, cu sacii in caruta isi vede de ale sale in continuare.
Cred ca mai bine i-ar fi fara mine, plecarea mea poate ii va atrage un semnal de alarma, acum sau alta data.
Inteleg ca ma credeti josnica, dar viciul nu il alimentez ci chiar proprii parinti.

Eu nu profit de pe urma nimanui, caci a profita este un scop.

Stam intr-o casa mare, cu o gradina de un hectar cu multe animale si multa treaba. Eu nu profit de pe urma nimanui, daca o farfurie de mancare si un loc de dormit a ajuns un scop, e f rau.
Si nimeni nu ameninta pe nimeni cu nimic aici, el si parintii lui sunt oameni buni in fond, iar el nu are astfel de frustrari.
Cand am dorit sa-l parasesc, parintii sai care ma indragesc, m-au rugat sa raman la ei ca sa termin facultatea.
N-am putut sa il las pentru ca am crezut ca e speranta de schimbare catre Adevar, pe masura ce voi fi de neconvins voi face si ultimul pas.
Faptul ca deja eu ma indrept catre cele duhovnicesti, asa cum pot, iar el urmeaza calea sa, nu ne mai ramane nimic in comun decat istoria.
Si inca un lucru, nu ma tem sa fiu pe cont propriu, chiar deloc, nu ma tem sa ies din zona de confort.Cum as putea sa ma tem cand il am pe Domnul ca preaputernicul meu ajutor.

Aline, acum cand ai depistat-o, s-au intamplat alte minuni... :))

Domnisoara, daca e sa iau povestea dumitale de la cap la coada, sunt pe putin 10 lucruri care le-ai zis care se contrazic. Cred ca in momentul de fata, orice ai spune, nu te mai crede nimeni.

Faptul ca ai ce manca si un loc unde dormi inseamna mult, nu te gandi la ele ca la un nimic, multi din lume nici atata nu au.

Mie nu mi se pare corecta vanatoarea asta de vrajitoare. Trolli sunt cei care intra sa scrie ceva impotriva credintei/ortodoxiei, dupa 2-3 mesaje iti dai seama ce vor de fapt, sa ii ironizeze pe credinciosi. In cazul de fata si in multe alte cazuri nu e vorba de asa ceva. Daca fiecare nou intrat este considerat troll o sa ajunga forumul un fel de casta.

Mai catalin, tu in afara de parul antiecumenic, nu prea mai ai tangenta cu multe chestii, inclusiv natura umana.
Scuza franchetea.

Probabil n-ai vazut ce am scris chiar pe prima pagina a topicului. :)

Daca e vorba sa vad doar conspiratii si oameni rau intentionati peste tot, e evident ca nu am tangenta si nu vreau sa am. Despre asta am si scris in mesajul meu. Ii dai credit unui om la inceput.
P.S. Prima data am fost pe un forum unde, dupa un timp, s-a creat un grup care ii ironiza si banuia de clone pe toti cei noi care intrau. Astfel ca majoritatea erau alungati din start, doar putini ramaneau, planand asupra lor suspiciunea ca ar fi clone. Pana la urma cei din grup s-au suparat ca a fost unul din ei banat si, cum aproape numai ei mai ramasesra, administratorul a ajuns sa scrie el topice, forumul nemaiavand prea multa activitate.

Până când mai vrei?:39:

Catalin, citeste topicul si pe urma da-ti cu parerea, nu vorbim din amintiri de pe alte forumuri.

Eeeee! Eu cand am citit chiar m-am gandit ca o fi o biata fata in cautare de ajutor, dar m-am inselat amarnic.

Ce simturi ai, Aline, tot timpul asta pe forum te-a facut un adevarat detector de trolli. :))

Mi-e mie rușine de ultimele voastre mesaje!

Un punct de vedere căruia mă alătur şi eu.
Cu menţiunea că încetarea totală a relaţiilor trupeşti e puţin probabil să aibă loc, în contextul de faţă. Mai bună ar fi alegerea radicală: despărţire, fie şi temporară până se mai limpezesc apele, sau căsătorie şi multă psihoterapie individuală precum şi de cuplu întrucât acolo s-au deteriorat multe, foarte grav - dar se poate reconstrui, dacă mai există pe undeva un firicel verde de iubire adevărată.