" Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide "
(Ev. Matei, VII/7)

Asta cred si traiesc cu adevarat ortodocsii !

Este insa si adevarat ca in "Biblia sprue" (Editie princeps, 1312. Helsanki, Domum iocum) spune la Mateias 3/XX : "... crede si nu cerceta, caci credinta este tare anevoie !"

NB : desigur, acestea sunt doar reflectiile mele si nu vreo propunere !

Mirela:

Da, a fost si dezlegare la peste.
Dar trebuie sa vezi ce scrie in calendarul tau.
In al meu scrie pentru ziua de ieri, vineri 3 ianuarie - Harti.
Aici pe site scria: zi de post, dezlegare la oua, branza, lapte (si atunci intra automat si pestele). Pestele este prima si cea mai comuna dezlegare intr-o zi de post. Primul produs, alaturi de ulei si vin, la care se da dezlegare.

In rest...???:13:

" Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide "
(Ev. Matei, VII/7)

Pai cam asta fac si eu...caut, intreb. Nici asa n-o fi bine.
Dar cu cat cauti mai mult si gasesti mai multe variante, cu atat iti faci mai rau si te pierzi de credinta.

Se pare ca ortodocsii traiesc in mod diferit in fiecare colt al lumii. Concluzia mea.

Chiar nu am niciodata in intentie si de obicei imi pastrez pozitia. Ca si acum de altfel.
Si ti-a explicat si Lucian, care altfel da cu mine de pamant in postari.
Problema nu este a mea. Este ca cei care raspund nu citesc cu atentie postarile si pe urma rasucesc vorbele si mesajele intzr-atat, incat ajunge si autorul sa nu mai stie ce a scris si ce a gandit. Nu sunt singura in situatia asta.

A fost harti, asa ca s-a putut manca orice.

Mulțumesc de răspunsuri. :53::53:
Da, și în calendarul meu (de la Mitropolia Olteniei) scria harți.
Dar cum aici pe site scria cum zice și sophia - zi de post cu dezlegare... și a mai fost și discutia pe acest topic...
Am zis să țin și eu post (deși nu total) pana la ora 15 - și apoi să țin cont de dezlegări.

Pai, tocmai asa e si randuiala. In rarele cazuri in care scrie in calendar ca e simultan si zi de post dar si dezlegare (logic, un oximoron) cum e, de ex. vinerea de dinaintea ajunului Bobotezei cand ajunul se nimereste sambata sau duminica, atunci, ajunarea care ar fi trebuit s-o tinem duminica, in Ajunul Bobotezei, se muta in vinerea dinainte, dar numai pana la ceasul al IX-lea (ora 15), dupa care, restul zilei e dezlegare.
Anul acesta a fost un caz special, o exceptie, fiindca trebuie sa se aplice 2 reguli opuse in aceeasi zi:
1. Mutarea ajunarii in vinerea de dinainte, intrucat duminica nu se ajuneaza si
2. In intervalul 25 decembrie-4 ianuarie e harti

Deci, e dezlegare dar dupa ora 15.

Bine, Sophia. Iti doresc un an nou fericit, cu parteneri de dialog, aici pe forum, care sa nu-ti mai rasuceasca vorbele si sa te ajute sa depasesti eterna stare de nedumerire, deruta si nelamurire.

OK

Dar cum rămâne cu duminica asta? E post obișnuit sau ce? Scuze dacă s-a mai zis, n-am mai stat să răsfoiesc tot topicul.

Da, este post obisnuit.

Mulțumesc. :53:

Slujba de azi la noi a fost altfel.
Adica nu a fost vecernie la sfintirea apei. A fost altceva, cu citire din Sf. Evanghelie, ectenii, Apostoli.Apoi sfintirea apei.
In concluzie n-am inteles tipicul.
Poate m-o lamuri candva parintele.

Nu stiu cum a fost la voi, dar la unele parohii din occident, unde nu e decat un preot si lumea inclusiv cantaretii lucreaza in zilele saptamanii si nu poate reveni seara, de departe, la biserica, se anticipeaza sfintirea apei, se face imediat dupa liturghia de duminica, nu se mai face cu vecernia. Poate chiar s-a anticipat sarbatoarea si s-a sarbatorit boboteaza astazi.
Azi fiind duminica, oricuml dimineata nu se face vecernie, se face liturghia sfantului Ioan Gura de Aur.

Fani uite ce am gasit in link-ul dat de Delia:

"3. DUMINICĂ, 4 IANUARIE 2014, este Duminica dinaintea Botezului Domnului dar şi Ajunul Botezului – dimineaţa se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, la care se citesc pericopele Apostolului (II Timotei 4, 5-8) şi Evangheliei (Marcu 1, 1-8) Duminicii dinaintea Botezului Domnului. Liturghia NU se celebrează unită cu Vecernia. Dacă se doreşte, după Liturghie, se poate gusta puţină mâncare de post, pentru a nu ajuna duminica (pâine, fructe etc.), dar, aşa cum cere tipicul, nu se pleacă din biserică, ci se aşteaptă Vecernia unită cu Sfinţirea apelor.

După Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit, volum paradigmatic în Biserica noastră, dar şi după rânduiala din Minei, în preajma orei 13 (ceasul al 7-lea din zi) sau, din raţiuni practice (Liturghia duminicală durează în parohii până după ora 12), după Liturghie, urmează Vecernia mare a praznicului unită cu Sfinţirea mare a apelor.



Vecernia unită cu Sfinţirea cea mare a apelor are următoarea rânduială:

Binecuvântarea mică („Binecuvântat este Dumnezeul nostru...”), rugăciunile începătoare, Psalmul 103 şi ectenia mare. Apoi se cântă Fericit bărbatul... (stihurile alese din prima stare a Catismei I) şi ectenia mică (cu ecfonisul: Că a Ta este stăpânirea…). Îndată se aprind în biserică toate luminile şi se face cădire mare, timp în care se cântă Doamne, strigat-am..., cu stihirile praznicului. La Slavă... se face Vohod cu Evanghelia. Apoi Lumină lină... şi prochimenul zilei (duminică, Iată acum binecuvântaţi pe Domnul…). Preotul merge înapoia Sfintei Mese, pentru citiri, şi rămâne acolo până la sfârşitul Apostolului.

Următorul element al acestei slujbe îl reprezintă citirile din Vechiul Testament – Paremii –care realizează o profundă cateheză scripturistică privind rolul sacramental al apei, restaurarea întregii creaţii prin apă şi anticipează importanţa aparte a praznicului Arătării sau Botezului Domnului. La acest praznic se citesc 13 paremii, împărţite în trei grupuri (3-3-8) separate între ele prin două antifoane care detaliază semnificaţia duhovnicească a acestui praznic.

După sfârşitul ultimei Paremii, diaconul rosteşte ectenia mică iar preotul spune ecfonisul: Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti… (următorul dintre ecfonisele ecteniilor mici). Nu se cântă Sfinte Dumnezeule..., ci îndată diaconul zice: Înţelepciune!, iar strana cântă prochimenul Apostolului, glasul al 3-lea, cu stihul său. Apostolul zilei (I Cor. 9, 19-27), Aliluia, glasul al 3-lea, cu stihurile sale, şi Evanghelia zilei (Luca 3, 1-18).

După citirea Evangheliei, diaconul rosteşte ectenia întreită. La strană se citeşte: Învredniceşte-ne, Doamne..., iar diaconul adaugă ectenia cererilor. Nu se cântă stihoavna ci, îndată după ecfonis, se face procesiune solemnă în pronaosul bisericii, cântându-se stihirile: Glasul Domnului peste ape strigă..., şi se face întreaga rânduială a Sfinţirii celei Mari a apelor, aşa cum este scrisă în Minei şi în Molitfelnic.

După sfinţirea apelor se revine în naos, cântându-se stihira: Să cântăm, credincioşii, măreţia.... Nu se zice Fie numele Domnului..., pentru că acest stih s-a cântat la Sfânta Liturghie, ci, ajungând la sfântul altar, diaconul zice îndată: Înţelepciune!, iar preotul face otpustul obişnuit al Vecerniei.

După otpust, întregul sobor iese prin sfintele uşi, cu lumânări aprinse în mâini, şi se rânduieşte în jurul icoanei praznicului. Strana cântă troparul: În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne..., Slavă... Şi acum..., condacul: Arătatu-Te-ai astăzi... Şi toată lumea gustă din apa care s-a sfinţit, după care se merge la masă şi se mănâncă mâncare de post, cu untdelemn; se poate bea şi puţin vin.

Seara, în Ajunul Botezului Domnului, ÎN ORICE ZI NE-AM AFLA (inclusiv duminica – cum este cazul anului 2014, a se vedea Tipiconul şi Mineiul pe Ianuarie), se săvârşeşte Pavecerniţa mare, Litia şi, mai ales în catedrale şi mânăstiri, Utrenia, care alcătuiesc marea Priveghere a praznicului, la care se cântă doar imnurile praznicului."

La noi partea cu vecernia nu a fost.
Mai scrie acolo ca pe 6 ianuarie se slujeste dupa Liturghia Sf. vasile. Deci alta treaba.
La noi s-a facut anul asta astazi sfintirea apei. Altfel ar fi trebuit sa avem 3 slujbe: duminica, luni si marti.

Nu stiu de ce zici de luni si marti. (poate s-a anticipat insa slujba de luni, nu stiu)
Pur si simplu s-a facut sfintirea apei fara vecernie, fara sa se mai astepte in biserica pana seara. Tipicul este scris pentru manastiri sau pentru parohiile unde exista destula lume care sa poata veni la toate slujbele, preoti care sa nu aiba alta treaba decat treaba de prêt, cantareti platiti sau fara lta treaba etc.
Asta nu s-ar putea face intr-o parohie de mir din occident, unde preotul adesea lucreaza altceva ca sa-si intretina familia, cantaretii de asemenea, si lumea vine de departe?
Ne adaptam...
Nici primii crestini, cand erau persecutati, nu aveau acest tipic, ci faceau slujba noaptea, iar duminica mergeua la lucru in imperiul roman. De altfel atunci nici nu se facea inca aceasta sarbatoare.
... de altfel, daca 'nu se pleaca din biserica', toti crestinii ortodocsi care batuie azi dupamasa pe forum (din Romania) n-ar trebui sa fie aici ;-)

Sarbatoare cu bucurie tie si alor tai! Sa straluceasca lumina Teofaniei in inima ta!

Daca sfanta aghiazma de astazi n-a avut nici un efect, poate s-o indura Dumnezeu ca macar cea de maine sa-ti linisteasca cugetul atat de zbuciumat!... Tu esti in mijlocul padurii, dar nu vezi decat boscheti in jurul tau. Taci si asculta, Sophia! Dumnezeu iti sopteste in fiecare clipa, dar tu nu reusesti sa-L auzi din cauza strigatelor de disperare! Daca tot Il cauti, intelege odata ca El ESTE acolo unde ai pace, si nu in framantari inutile!

Poate si aceasta icoana ii va linisti cugetul , deci pentru Sofia cu drag :
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...um164gut5a.jpg

Deși e greu, sînt sigur că voi mai găsi și alte surse care să confirme că primii creștini posteau nemîncînd, conform Canonului 66 apostolic.

<< The writer of Peregrinato Silviae, in describing how Lent was observed in Jerusalem, when she was there about 386 A.D., says: "They abstained entirely from all food during Lent, except on Saturdays and Sundays. They took a meal about midday on Sunday, and after that they took nothing until Saturday morning. This was their rule through Lent." >>