|
Cand a incetat omul sa fie un animal?
PS: intrebare retorica |
Citat:
|
Daca aniamalele vor merge sau nu in rai...se pare ca mai avem de asteptat, vom afla cu certitudine daca si cand vom ajunge si noi acolo ( vreodata)....
De parca nu ar fi de ajuns conflictele si indoielile despre propria noastra viata de apoi si despre ce ar trebui sa credem si sa facem chiar si in aceasta de acum...nu era de ajuns ca trebuie sa ne certam despre cum trebuie crescute, ingrijite, hranite, tratate,etc animalele, ci si despre viata lor de apoi, unde se duc dupa ce mor...oare sobolanii pe care-i otravim s-or duce in rai sau in iad? sau acolo o sa ne ducem noi fiidca am facut asta ?( in fine, asta era o gluma) Nu stiu de ce astfel de conflicte ideologice ma tulbura atat de rau :(... in fine, nu cele despre viata vesnica a animalelor, ci a noastra..( sau cele despre viata de acum a animalelor, cand intram in contradictii) Referitor la discutia cu credinta si dorinta: e firesc sa credem ceea ce dorim ( ex: ca nu se imbolnaveste animalu daca nu-l vaccinam, sau nu-i dam de mancare), dar e posibil ca realitatea la un moment dat sa ne zdruncine din temelii si sa ne desfiinteze o atare credinta :). Asa ca in chestiuni privitoare la viata asta, ar trebui sa credem nu ce vrem noi sa fie, ci doar chestiile demonstrate, care ni se confirma, sau cum se spune, inteleptul invata din experienta altora, iar mediocrul macar din propria-i ... Chiar Moise spune ca se vor ridica si profeti mincinosi, dar noi ii vom recunoaste pt ca profetiile lor se vor adeveri sau nu. La chestiunile privitoare la viata de apoi...se pare ca unii dintre noi va trebui sa asteptam toata viata o confirmare :)... Replica pe care am dat-o mai sus, e dintr-un film mai vechi ( nu conteaza daca tu crezi in Dumnezeu, ci ca El crede in tine). Aseara am auzit varianta " moderna": nici El nu mai crede in tine :(. O putem interpreta ca pe o replica malitioasa, sau ca pe o consecinta relatiei dintre cauza si efect... Si de aici a pornit tot conflictul ideologic :(... Desi productia in sine pe care am urmarit-o a fost o blasfemie, pornise totusi de la o idee pertinenta, din pctul unora de vedere,cel putin ( Dumnezeu isi pierduse increderea in oameni si trimite legiunile de ingeri sa ii distruga, insa arh. Mihail se impotriveste si incearca sa-i salveze; atunci in locul lui vine Gavril, se lupta, si in final M reuseste sa salveze pe un copil care trebuia sa se nasca si sa salveze omenirea ( un nou Mesia??? Nu inteleg de ce nu le mai ajunge Christos, nu sunt convinsi ca El a fost Mantuitorul???), iar Dumnezeu il iarta pana la urma, pt ca a facut ce dorea El, nu ce i-a ordonat ...), in fine, s-a creat un conflict ideologic cumplit intre noi, si anume: 1) ce va invata pe voi la biserica e o blasfemie - Dumnezeu nu se supara, nu pedepseste si nu face rau la nimeni, indiferent ce fac oamenii sau nu fac ( Dumnezeu e doar iubire si speranta, conform unor religii mai new age), dar nici bine nu face, se pare; daca se intampla nasoale - razboaie, crime- e numai meritul nostru, iar El nu intervine pt ca fie nu poate, fie nu vrea, fie nu-i pasa, etc... 2) poate ca Christos nici nu a fost cu adevarat Mesia - daca ar fi fost ar fi coborat de pe cruce sa il vada toata lumea ( de parca era toata lumea acolo de fata), ar fi facut o revolutie, ceva spectaculos, iesit din comun, etc...( cativa orbi si morti inviati nu se pun, si nici faptul ca nu a fost gasit in groapa) 3) nici ingerii nu interactioneaza cu oamenii ( daca as spune ca pe mine ma ajuta sa gasesc obiectele pierdute, probabil s-ar pune pe seama unei instabilitati emotionale, sau maturizari insuficiente); bine, nici ce au facut in film nu vor face ever, mai ales Gavriil ( mai degraba Mihail e cunoscut ca razboinic, se spune ca chiar a si omorat pe unii si altii, punand in practica justitia divina - probabil asa cum au blasfemiat si unii de la noi din tara in per interbelica, crezand ca sunt indreptatiti sa se numeasca si sa faca asa ceva) 4) e bine ca nu se mai preda religie in scoli, pt ca copiilor le-ar fi fost greu sa faca diferenta intre ce e real i ce e poveste, imaginar ( desi majoritatea dintre noi ne-am descurcat, pana acum, more or less) In fine, daca vreunul din colegii de aici care contesta existenta lui Dumnezeu si justitia divina, ar fi fost sotul meu, referitor la relatia intre credinta si dorinta- probabil ar fi fost cm indicat sa ma straduiesc sa cred si eu c crde si el, spre a nu intra in conflict ( aici, virtual, putin imi pasa daca cineva nu e de acord cu mine; in viata insa nu e chiar asa, mai ales ca bunastarea ta fizica si mai ales emotionala depinde de cum gestionezi conflictele si cum te adaptezi, cum reusesti sa optimizezi relationarea cu cei langa care esti obligat sa traiesti) - asadae, mi-as fi dorit sa ajung sa cred ce vrea el ( si sa fie adevarat), ca sa ne fie bine...( daca de ex sotul pleaca afar cu copilul dezbracat, si nu il pot opri, ce pot face decat sa ma rog si sa sper ca nu raceste de data asta? Sau dc nu vrea sa-l botezam, sa ma rog si sasper ca nu ajunge in iad si ca nu voi fi trasa la raspundere si eu ca nu am facut nimic sa opresc acest lucru - daca copilul ti-e acolo nu cred ca poate fi osanda mai mare pt tine ca individ - si sincer nu-i inteleg pe cei care isi asuma asemenea riscuri, atunci cand depinde de ei sa faca ceva pt siguranta copiilor lor) |
Concluzie?
A tras vreun crestin ortodox vreo concluzie?
Vreun credincios (adevarat) din alta religie/confesiune, a tras vreo concluzie? Daca DA, care este aceea si de ce? Daca nu, cu ce nedumerire ati ramas? Cei lamuriti, in orice directie, in ce directie sunteti lamuriti? Acest forum, da raspunsuri mai mult ortodoxe ortodocsilor care ezita in ortodoxia lor sau da mai multe raspunsuri neortodoxe ortodocsilor care ezita in ortodoxia lor?!! Minciuna mica, dar desteapta, in lupta cu Adevarul Mare, dar ascuns din motive care se vad bine pe acest forum. Amin! |
Citat:
Citat:
|
cu dedicatie pt dvs dle doctor!
Citat:
https://www.thedodo.com/animals-go-t...RebelMouse_fb# |
Nu prea se potriveste cu ce spun unii duhovnicii (vb doar despre ortodocsi). Multi afirma ca animalele nu au suflet nemuritor. Nu stiu daca voturile omenesti sunt si Adevarul. Nu omul decide, ci Dumnezeu.
Apoi, tot Parintii spun ca omul are datoria de a sfinti toata creatia, caci din cauza lui a cazut si s-a stricat natura, caci lui Adam i s-a dat sub stapanire toata creatia, iar cand acesta a ales sa il urmeze de diavol, si creatia a cazut odata cu el. Aceasta chestiune include si viata de dupa moarte a animalelor? Mai ales ca din Biblie aflam ca unele animale sunt curate, iar altele necurate(nu ma refer de mancat; ex. potop) Apoi, daca animalele sunt sub stapanirea omului, iar unii oameni se mantuiesc, insa altii nu se mantuiesc, inseamna ca ele depind de mantuirea omului? Sf.Parinti spun ca in iad sunt animale gen: viermi, balauri(banuiesc ca se refera la reptile mari). Acele animale au fost create ptr. iad, sau au ajuns acolo dupa ce au murit aici? Iar daca iadul si Raiul sunt doar o stare si nu un loc, atunci cum sunt Maica Domnului si Domnul Hristos cu trupul in Rai?(oricum, din cate am citit, ideea ca iadul si Raiul sunt doar o stare este mai mult o idee protestanta) Ati vb cu preotii, duhovnicii pe tema asta? Ce au spus? Dupa mine, toate animalele ar merge in Rai, cu noi. Dar este asa? Sau nu stim exact, chestiunea aceasta nefiind folositoare ptr. mantuirea noastra? |
Citat:
Dar stau si ma intreb, ingrijorat: astea sunt sursele dupa care cercetati o doctrina ? The dodo punct com ? Gasiti ca aceasta este o sursa serioasa ? |
Catelusul meu a murit acum 3 zile.
Am spicuit pe aici si am inteles , animalele nu au suflet, nu merg nici in rai si nici in iad, etc. Poate sa imi explice cineva urmatoarea situatie: Am iubit mult catelusul , a fost langa mine aproape 15 ani, toata familia suferim, dar cred ca cel mai mult eu, care l-am ingrijit pana in ultima clipa. A murit in mainile mele, parca m-a asteptat sa vin de la serviciu si in 15 min, a plecat. De dragul lui, pentru ca statea destul de mult timp singur acasa, in urma cu 6 ani a facut puisori cu catelusa mamei mele si am oprit o fetita. Acum si ea este trista ca si mine. Ne lipseste mult Miki, era sufletul casei. Noaptea cand adorm, il simpt prin casa, ma trezesc, si ce este curios ca si micuta incepe sa latre , parca chiar ar vedea ceva prin casa. Asta chiar nu pot sa imi explic. Poate ma ajutati voi. sigur nu am procedat ca atunci cand moare un om, sa dau cu tamaie etc.
|
Citat:
http://archiviostorico.corriere.it/2...854f838d.shtml http://www.nbcnews.com/news/world/ne...ds-too-n267141 http://www.nytimes.com/2014/12/12/wo...pen-.html?_r=0 |
Citat:
Ca, de exemplu: https://www.ewtn.com/expert/answers/pets_in_heaven.htm Totusi, mirat de linkurile date de dv si de ideea ca Sfantul Parinte ar putea sustine, fie si intr-o conversatie privata pastorala cu un copil, o idee pe care Biserica niciodata nu a invatat-o, am mers un pic pe firul acestei stiri fabricate si am gasit si o explicatie: http://www.9news.com/story/news/nati...ents/20359491/ De reflectat la seriozitatea presei, mai mereu avida de senzatii. Niciodata, dar niciodata nu va luati dupa ce cititi in ziare sau vedeti la posturi de televiziune care se copiaza unele pe altele. Mai ales in ceea ce priveste Biserica. Atitudinea mea este de a cauta surse demne de incredere. Si, in cele ce tin de credinta, sursele demne de incredere sunt cele ale Bisericii, nu cele ale lumii... In speranta ca lucrurile sunt, acum, mai lamurite, raman al dv, M.D. |
Citat:
Cea mica ii este urat sinagura, probabil, si oricum caiinii se mai trezesc noaptea si latra, mai aud ei pe afara una-alta...e drept, se spune ca ar simti si chestii care nu sunt din lumea asta, dar...astea sunt legende, desigur. Nu vreau neaparat sa spun ca daca moare un animal suparat, nedreptatit, vine spiritul lui si se razbuna, ca ar fi o aberatie, insa o eventuala nedreptate de acest gen ( animale chinuite, sau neglijate de catre oameni) nu cred ca ii place prea mult lui Dumnezeu, si nici ca ramane ne-rasplatita, in timp...in schimb, pentu o fapta buna, pentu ajutorarea unor fapturi ale lui Dumnezeu, ne putem alege cu niste ocrotitori! |
Citat:
Se pare ca am fost in toane proaste! |
Citat:
Motivul pentru care facusem acea afirmatie era unul pueril si evident. Il iubeam mult dar, mai presus de asta, in micul meu univers, eu eram responsabil pentru soarta acestuia. El era ...copilul meu. M-am simtit tradat de mine insumi pentru faptul ca nu am putut avea grija de el asa cum se cuvine. Am pierdut increderea in mine si am primit o lectie asupra asupra careia aveam sa reflectez ani buni. Desi am avut de invatat din acesta situatie, am gasit inca de la acea vreme ca fiind odios si revoltator gandul ca acel catel avea sa moara sau sa sufere, ca parte dintr-un plan maret, de pe urma caruia eu sa beneficiez, asa cum incerca bunicul meu sa imi prezinte situatia. In definitiv, imi ziceam, eu eram cel care avea pacate, nu catelul. Si exact asta il intrebam obsesiv pe bunicul meu, fara sa primesc niciun raspuns: "cu ce a gresit catelul asta?!". A fost unul dintre momentele in care m-am rupt de mine insumi, ca sa spun asa. ...Un moment in care am gasit scarboasa ideea ca in acea clipa eu eram in centrul universului si un animal nevinovat trebuie sa moara/sufere din cauza mea, ca sa primesc eu o lectie. Am simtit ca eu eram cel care l-a ucis, de doua ori. O data prin neglijenta, a doua oara prin simpla existenta. ...De aceea am dorit ca eu sa fi fost in locul lui si nu invers. Iar cuvintele bunicului meu nu erau deloc linistitoare. Faptul ca acel catel e "doar un animal" iar eu sunt un om, superior acestuia nu ma maguleau si consolau catusi de putin. Dimpotriva! In acele vremuri cateii in apartament erau la ordinea zilei. Un numar foarte mic dintre acestia ajungea la maturitate. Rar vedeam catei cu blana alba, ca sa zic asa, iar acestia erau cunoscuti in tot cartierul pt. ca ii numaram pe degete. De asemenea, stapanii acestora aveau parte de un respect deosebit din partea celorlalti, din motive lese de inteles. Ati avut grija de acel catel vreme de 15 ani si pentru asta va asigur de respectul meu. Este foarte greu sa ofer consolare din pozitia unui ateu, pentru ca nu doresc sa va spun lucruri in care nu cred (sa va mint), de dragul de a va face sa va simtiti mai bine. Nu cred ca Miki alearga pe pajisti minunate, fugarind suflete de vrabii sau ca astepta in Ceruri mana stapanului pentru inca o mangaiere. ...Dar el cu siguranta nu a murit acum. Desi ciclul vietii nu este momentan negociabil, Miki este inca parte a familiei dumneavostra si va ramane in viata atata timp cat va veti aminti de el cu drag. El nu are nevoie de refugiu intr-o forma spirituala pentru ca in acesta clipa este parte din propria dumneavostra existenta si asta este cel mai important. Se intampla de multe ori ca, indiferent de imprejurari si de efortul dumneavoastra sa va apese un sentiment de vinovatie. Am observat ca asa se intampla in majoritatea cazurilor cand pierdem pe cineva drag. Un sentiment ce, cred, izvoraste din faptul ca noi supravietuim celui care pleaca dintre noi. Ne simtim vinovati, fara o explicatie rationala la baza. ...Un amestec hidos de vinovatie si neputinta. Poate un gand usor meschin care va poate oferi consolare este (re)constientizarea faptului ca toti cei de aici vom impartasi aceeasi soarta. In definitiv, viata nu este decat o infima pauza dintre eternitati. Si daca traim 100 de ani vom fi morti aceeasi perioada de timp cu cei care traiesc o singura zi. Daca nu va face placere sa va deplangeti propria soarta, nu va mahniti peste masura nici la gandul ca o fiinta draga nu mai este in viata. ...La scara universala nu are nimeni mai mult noroc si mai putin ghinion. Tineti-l pe Miki in viata cu ajutorul gandurilor si a amintirilor frumoase! |
Citat:
P.S. Frumos si restul mesajului. |
Din pacate in ziua de azi in mediul rural din Romania tot asa putini catei ajung la maturitate, dar nici atunci nu sunt inafara de pericol si pot muri oricand din motive din cele mai stupide ( ex de frig :( ). Si la oras mai mor din motive stupide, cum ar fi masinile sau diverse obiecte ingerate accidental din " grija" stapanilor.... . Intr-o tara civilizata animalele nu au ce cauta singure pe strada sau sosea nationala, de viteza, sau insotite dar ne -securizate ( tinute in lesa sau de capastru, funie, etc - cele mari)...ati vazut ce accident cumplit s-a intamplat zilele trecute, pe langa Buzau, din cauza unor porci lasati slobozi pe camp?
Acum, adult fiind, daca copilul dvs ar repeta greseala ( de a lasa cainele liber pe strada), si s-ar simti atat de vinovat incat sa-si doreasca sa fi murit el, nu cred ca i-ati mai impartasi opinia, ci v-ati bucura ca nu a fosr el in locul cainelui, dar poate nu ar trebui nici sa-l absolviti de orice vina, daca era datoria lui sa aiba grija de caine...adica sa ii spuneti ca nu-i nimic, iti ia tata altul, da-l incolo...mai ales ca e un pericol si pt soferi, se pot accidenta si ei grav in urma impactului, sau incercarii de a-l evita.... din pacate, greselile si mustrarile de constiinta sunt inevitabile, fac parte din experienta de viata a fiecaruia, pentru unii sunt chiar fatale, poate suntem lucky to be alive, dar profund nedreptatiti daca am pierdut pe cineva drag...de aceea ne consolam cu ideea si speram din tot sufletul ca acela poate fi in ceruri, si ne vom reintalni, ar fi o cruzime sa ii smulgi cuiva si aceasta ultima speranta, mai ales unui copil... |
Animalele au viata lor!!!
Buna ziua! Vreau sa raspund si eu cu versete din cartea Genesa!
Referitor la acest subiect in care apar fel si fel de raspunsuri, dupa placerea fiecaruia. Eu consider ca animalele nu au fost create pentru necesitatea omului! Ci ele au devenit ulterior o necesitate pentru om! Au devenit in momentul in care omul a pacatuit si a devenit muritor. Atunci Dumnezeu a blestemat pamantul intreg cu tot ce era pe el, si astfel toate pier, moartea nu era pe pamant pana in momentul cand Adam si Eva, au mancat din pomul oprit, mancand au pacatuit si astfel a intrat moartea in lume! Vietuitoarele pamantului. 24. Sa dea pamantul vietuitoare dupa soiul lor, vite, taratoare si fiare pamantesti, dupa soiul lor. Si asa a fost. 25. Dumnezeu a facut fiarele pamantului dupa soiul lor, vitele dupa soiul lor și toate taratoarele pamantului dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca erau bune. 26. Apoi Dumnezeu a zis: Sa facem pe om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea Noastra; el sa stapaneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamantul și peste toate taratoarele cari se misca pe pamant. 27. Dumnezeu a facut pe om dupa chipul sau; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut. 28. Dumnezeu i-a binecuvantat, si Dumnezeu le-a zis: Cresteti, inmultitiva, umpleti pamantul, si supuneti-l; si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, si peste orice vietuitoare care se misca pe pamant. 29. Si Dumnezeu a zis: Iata ca v-am dat orice iarba care face samanta si care este pe fata intregului pamant, si orice pom, care are in el rod cu samanta: aceasta sa fie hrana voastra. 30. Iar voua fiarelor pamantului, tuturor pasarilor cerului, si tuturor vietuitoarelor care se misca pe pamant, cari au in ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana toata iarba verde. Si asa a fost. 31. Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse; si iata ca erau foarte bune. Astfel a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a sasea. Genesa, Cap. 1, Vers, 24,31 Din ce vad eu animalele nu au fost create ca hrana pentru oameni, si nici ca sa serveasca ca hrana unele altora! Spune Dumnezeu ce anume lea facut ca hrana. Astept parerile voastre. |
Eu cred ca atunci cand un animal moare, suflarea vietii din acel animal se intoarce la Dumnezeu, suflarea vietii fiind parte din Dumnezeu.
|
Citat:
8. O, cum te voi lăsa, Efraime! Cum te voi părăsi, Israele! Cum te voi trece cu vederea ca odinioară pe Adma și te voi face ca Țeboimul! Inima se zvârcolește în Mine, mila Mă cuprinde! 9. Nu voi dezlănțui iuțimea mâniei Mele, și nu voi prăpădi din nou Efraimul; căci Eu sunt Dumnezeu atotputernic și nu om: Eu sunt Sfântul în mijlocul tău și nu voi veni să te prăpădesc.(Osea11,9) Dumnezeu nu reactioneaza, ca nu e om. Moartea lui Adam si Eva e duhovniceasca. |
Citat:
ps: ce anume din animal, ajunge in rai? |
Citat:
Apoi, dupa cadere, lumea a ramas in aceiasi parametri, spre deosebire de om. E imposibil(dpmdv) ca intreaga natura, care are inscris in esenta ei codul evolutiv(de mantuire), care nu produce nici o sincopa(greseala), sa fie doar un decor material, fara ncico semnificatie spirituala. Dupa parerea mea, toata fiintele si obiectele au (asa-zis) "suflet", adica informatie de baza sau "suflare de viata", fiecare dupa felul ei, si toate sunt inscrise in circuitul evolutiv, deci parte activa seminficativa in creatie, evolutie si mantuire. Citat:
|
Citat:
Am impresia ca animalele au duh de la Dumnezeu dar nu au suflet ca oamenii. Am impresia ca oamenii au duh, suflet si trup dar nu sunt sigur. |
Citat:
|
Si zodiac al animalelor.
|
Citat:
Nu exista desigur pt ca animalele sunt robotei care indeplinesc un plan existential se nasc,se ghideaza dupa supravietuire si se inmultesc.Nu se abat de la plan insa nici nu ar putea pt ca nu au liberul arbitru! http://sfintiisianimalele.blogspot.c...ratie.html?m=1 Oricum o viata cuvioasa,la umbra lui Dumnezeu presupune si mila si recunoasterea acestora ca si creatie si nu tratarea lor ca pe gunoi,ca si cum putem sa dispunem de ele cum ne place ,pt ca sunt creaturi inferioare si chiar ne putem distra pe seama lor ca sunt mai proaste! Luati exemplu de la sfinti! |
Citat:
In 1995, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat un oras din Statele Unite. Urma sa tina un discurs, dar si-a exprimat dorinta sa se inchine la Preasfantul Sacrament dintr-o biserica din apropiere. Politistii au intrat in actiune, inspectand locul inainte, ca sa se asigure ca in biserica nu este nimeni. Au adus caini antrenati sa identifice oameni ascunsi sub daramaturi in caz de cutremure. Cainii ai-au indeplinit misiunea, fiindca s-a dovedit ca, in biserica, era, totusi, cineva. Cineva ascuns in Tabernacol. Episodul e relatat aici. Un lucru asemanator l-a observat Sf Francisc, prieten al animalelor, care avea charisma speciala de a comunica cu ele. Si el a avut o experienta cu caini care au identificat o prezenta in Sf Potir. Deosebirea e ca, in episodul relatat din SUA, cainii au marait si au devenit agitati in fata Tabernacolului fiindca asta erau antrenati sa faca cand depistau o prezenta umana. In episodul cu Sf Francisc, cainii au abandonat hrana si au venit in fata Sf Potir ca sa...ingenuncheze. Si cand ne gandim in cate duminici preferam gratarul sfaraietor, nevenind in fata Sf Potir si neinchinandu-ne ! |
Citat:
|
Citat:
Citat:
|
exact, nu au suflet nemuritor
|
Citat:
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Vezi aici: http://www.dex.ro/suflet , la definitia nr. 3, cum si in limbajul laic sufletul este definit ca vesnic, adica nemuritor. |
Deci argumentul tau spiritual e ..dex -ul ? :)
|
Am specificat(la urma) ca pana si in DEX(in limbajul superficial, lumesc) sufletul este definit ca vesnic; deci e nevoie si de astfel de argumente pentru cei care nu inteleg prima fraza scrisa in acel mesaj.
P.S. Arhiva se refera la toate mesajele postate pe topic. |
Cand e nevoie de astfel de "argumente"... :)
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 05:19:35. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.