Alarmă nucleară!

Presa britanică a publicat cu litere de o şchioapă rezultatele monitorizării realizate de Autoritatea Norvegiană de Protecţie împotriva Radioactivităţii (NRPA). În mai multe ţări europene au fost detectate în luna ianuarie particule de iod radioactiv 131.


Oamenii de ştiinţă au declarat pentru Daily Mail că aceste particule radioactive au fost “transportate de curenţii de vânt” din estul Europei către vest de-a lungul a mai multor săptămâni. Astfel, după o serie de analize ale calităţii aerului, cercetătorii au descoperit cote de 5,92 şi respectiv 0,5 sieverţi (unitate de măsură ce exprimă doza echivalentă de radiaţii absorbite de ţesuturi). Nivelurile maxime ale radiaţiei au fost înregistrate în Polonia, la jumătatea lunii ianuarie, dar particulele de iod radioactiv au fost observate şi în Germania, Norvegia, Finlanda, Republica Cehă şi Franţa. Iodul 131 are o durată de viaţă scurtă (de până la opt zile) însă este extrem de radioactiv. Contaminează mâncarea şi, dacă e înghiţit, afectează glanda tiroidă. Pentru a verifica dacă este vorba de o ameninţare reală asupra populaţiei europene, SUA au trimis pe bătrânul continent un aparat de zbor WC-135 Constant Phoenix pentru a face teste de radioactivitate. Ziarul britanic “The Sun” a lansat ipoteza că “pe fondul unor relaţii diplomatice tensionate, este posibil ca Rusia să fi efectuat în secret teste nucleare în zona Polului Nord”. Conform raportului emis de Autoritatea Norvegiană de Protecţie împotriva Radioactivităţii, particulele de iod-131 provin de la catastrofe nucleare precum explozia de la Cernobâl, de la Fukushima, dar şi de la detonarea bombelor nucleare.
Deşi a fost descoperită provenienţa particulelor (estul Europei), cercetătorii nu au putut determina ce anume a produs creşterea radioactivităţii în Vest. Astrid Liland, de la Autoritatea Norvegiană, a declarat că “măsurătorile realizate la 16 ianuarie în Svanhovd indică nişte cote care nu sunt alarmante pentru om”. Conform “The Sun”, rachetele nucleare ruseşti de pe submarinele din Marea Nordului sunt capabile să şteargă de pe faţa pământului Franţa.

E de la mamutii lui Tolontan. :)

Mai bine faceau meningita bacteriana si ramineau idioti fara inteligenta lor de scientisti fizicieni ingusti la perspectiva si insetati de faima suboamenii care au descoperit uzul militar al radioactivitatii. Sufletele lor infame sa sufere vesnic in Teritoriul Umbrelor!
Gindirea utilitarista si scientolatra, de sorginte apuseana, este sigiliul pierzarii Pamintului si frumoaselor fapturi de pe el.
Acum, toti aglutinatii disciplinati vor prinde din zbor, cu instinctul lor de slugi perfecte, mesajul nu-tocmai-subtil al stapinilor: "Rusia a facut o timpenie; Rusia e de vina". E posibil sa fie chiar asa, nu sint un fan al Rusiei, cu armata ei de betivi si violatori, dar sa pornesti la concluzii apriorice manipulatoare, doar ca sa ai opinia publica aliniata disciplinat in spatele tau...subiectivism omenesc imputit.
Deci, daca nu sint "cote alarmante", atunci ce freaca menta presa apuseana, doar ca ziaristii aia sa aiba o paine pentru ei si vizuinile lor, cu pretul inflamarii opiniei publice?!

Bursele din SUA sunt la maxime istorice, creditarea pentru sectorul imobiliar comercial este la un nivel record, americanii care-şi cumpără maşini se împrumută mai mult ca niciodată şi gospodăriile în general sunt aproape la fel de îndatorate cum erau când marea criză financiară le-a lovit economia.
Iar preşedintele Donald Trump vrea să deregle*menteze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.

În economia americană ticăie bombe cu explozie întârziată, după cum scrie Le Monde.

Următoarea criză financiară ar putea veni de pe şosea, notează Bloomberg. Şoferii americani cedează tot mai mult tentaţiei dobânzilor mici, a benzinei ieftine şi a turmelor de maşini seducătoare, mai rapide, mai deştepte şi mai eficiente ca niciodată. N-au bani pentru noile achiziţii, aşa că recurg la împrumuturi. Rezultatul este că datoria auto a ţării a ajuns la un nivel record în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit datelor Rezervei Federale. Un val de achiziţii de sfârşit de an a împins creditarea pentru autovehicule pe un vârf dubios de 1.160 de miliarde de dolari (cu 9% peste nivelul de anul trecut şi cu 13% mai mare decât vârful atins înainte de criză, în 2005, potrivit revistei Quartz). Unii văd în aceasta o dovadă a încrederii consumatorilor în economie, iar alţii o cotă alarmantă, suficient de ridicată pentru a stârni discuţii despre umflarea unei bule. Muntele de datorii este atât de mare încât ar putea acoperi costurile pentru achiziţionarea a 43,4 milioane de camionete Ford F-150, maşini legendare în SUA, adică a unui astfel de model pentru fiecare al optulea american. Datoria, privită din alt unghi: fiecare şofer este dator 6.100 de dolari pentru maşina sa.

Însă piaţa auto este mai fluidă decât cea, mai importantă, a locuinţelor. Ratele la maşină sunt de obicei mai mici decât ipotecile, iar tendinţa este ca oamenii să îşi folosească mult maşinile, astfel că plata datoriei auto are în general prioritate.

Iar numărul întârzierilor la plata creditelor auto, deşi în creştere, este mai mic decât cel al întârzierilor la rambursarea împrumuturilor pentru studiu sau a celor create prin cardurile de credit (1.000 de miliarde de dolari). Peste şase milioane de consumatori americani au întârzieri de cel puţin 90 de zile la plata ratelor pentru maşină, potrivit Fed New York. Aproape un sfert dintre creditele auto sunt subprime, adică acordate unor debitori cu risc ridicat. Rata creditelor neperformante pe această piaţă este la maximul de după 2009, notează Financial Times.

Evoluţiile de pe piaţă nu anunţă deocamdată apocalipsa, dar sunt îngrijorătoare. Îngrijoraţi ar trebui să fie şi şefii producătorilor auto. Companiile lor sunt acelea care dau credite celor mai riscanţi cumpărători. Constructorii auto sunt mai interesaţi să împingă vânzările în sus şi, spre deosebire de bănci, fac bani atât prin credite cât şi prin vânzarea maşinilor. Insistenţa pe maşini mai mari şi mai scumpe, reducerea standardelor de creditare şi lărgirea ferestrei de rambursare până la şase sau şapte ani au adus vânzările la nivelul record de 17,55 milioane de maşini anul trecut.


Pe de altă parte, după cum a avertizat Fed, întârzierile la plata datoriei au început să fie o problemă mai mare pentru producătorii auto decât pentru bănci.
Industria auto este o parte importantă a economiei americane. Producătorii de maşini şi furnizorii de piese asigură mai multe locuri de muncă decât oricare alt sector manufacturier, generând 3% din PIB.

Excesul de creditare mai creează un pericol, care-i pândeşte pe proprietarii de maşini. Fed va majora de mai multe ori dobânzile anul acesta, poate de trei ori după cum au sugerat câţiva oficiali ai instituţiei. Iar cum dobânzile influenţează puternic cererea de maşini, manevrele Fed ar putea limita entuziasmul cumpărătorilor de maşini care se îndatorează pentru a putea face achiziţii. Pe măsură ce creşte rata de delincvenţă, creşte şi riscul ca un val de executări silite să erodeze valoarea maşinilor uzate, cererea pentru maşini noi şi în cele din urmă avuţia debitorului.

Într-un raport pentru februarie, New York Fed arată că datoria colectivă a gospodăriilor americane a urcat la 12.580 mld. dolari. Dacă ritmul de creştere se menţine, datoria ar trebui să depăşească vârful de 12.680 mld. dolari cândva anul acesta, scrie Huffington Post, ziar care nici el nu vede deocamdată motive de panică. Gospodăriile americane, al căror număr creşte, ceea ce justifică majorarea datoriei totale, îşi pot administra acum mai bine datoriile decât în 2008. Huffington Post este îngrojorat însă de datoria studenţească, unde se observă o creştere rapidă, de 31 mld. dolari în ultimul trimestru al anului trecut, la 1.310 mld. dolari.

Analiştii vorbesc de formarea unor bule şi pe bursele de acţiuni din SUA şi din alte părţi. Acestea sunt la maxime istorice, însă optimismul în exces face adesea loc nesăbuinţei, avertizează The Guardian, pentru care întrebarea nu este dacă pe piaţă s-a creat o bulă, ci când aceasta se va sparge. Acest moment este deocamdată departe, dar va veni, cu siguranţă. Donald Trump, cu planurile sale de stimulare economică, droghează pieţele, care sunt în acel punct al ciclului în care fiecare veste reprezintă un motiv de a cumpăra acţiuni. Înflaţia accelerează, semn că economia globală ia viteză, ceea ce va face bine profiturilor companiilor. Fed lasă să se înţeleagă că va majora dobânzile de politică monetară, ceea ce reprezintă un semn de încredere în sănătatea celei mai mari economii a lumii. Wall Street-ul salivează şi la perspectiva ca Trump să reducă taxele pentru companii.

Oficialii Fed nu par îngrijoraţi de riscurile care cresc pe pieţele americane cu excepţia uneia singure, cea imobiliară comercială, notează Reuters.

Creditarea pentru acest sector din partea băncilor americane a depăşit nivelurile de dinainte de criză în septembrie 2015, iar în ianuarie au ajuns la cota record de 1.970 miliarde de dolari. Băncile mici deţin aproape două treimi din total. Preţurile proprietăţilor comerciale sunt de două ori mai mari faţă de cum erau în 2009.

Un alt semn că pieţele au acum o Ñmentalitate de bulăî este că veştile rele sunt ignorate. Investitorii nu par îngrijoraţi că Trump ar putea declanşa un război comercial global şi nici de politica sa externă haotică. Bursele par că ignoră şi riscurile politice din Europa.

Keynes a explicat acest tip de comportament, notând că pieţele pot rămâne iraţionale mai mult timp decât investitorii pot rămâne solvabili.

În SUA, S&P 500 este cu 65% peste nivelul din 1999, cu toate că de atunci piaţa a suferit două declinuri, unul de 49% între 2000 şi 2002 cauzat de spargerea bulei internet-telecom şi altul, de 57%, produs de criza financiară din 2007-2009.

Bulele speculative se umflă continuu, şi cu toate acestea Trump vrea să retragă reglementările financiare introduse de Obama pentru a preveni o nouă criză.

Organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special cele care primesc bani de la Fundația Soros, din mai multe țări din Europa Centrale și de Est se află sub atac de când la Casa Albă a ajuns Donald Trump. Aceste organizații, odată protejate de Washington, care promovează valorile democrației, guvernarea transparentă și ajutorarea refugiaților au devenit țintele discursurilor populiste ale unor lideri politici din Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria și România și chiar obiectul unor proiecte legislative. New York Times arată, într-o analiză, că prin politica adoptată de Administrația Trump a fost creat contextul internațional favorabil eliminării acestor organizații, care sunt critice la adresa guvernelor din țările menționate.




Lideri politici populiști din Europa Centrală și de Est au început demonizarea organizațiilor neguvernamentale cu finanțare străină și în mod special pe George Soros, omul de afaceri evreu născut în Ungaria. Însă, NYT semnalează că în Ungaria și în Macedonia aceste atacuri nu mai sunt doar la nivel discursiv, ci au început inițiativele legislative pentru a le bloca activitatea. Nemulțumiri față de prezența ONG-urilor cu finanțare străină în țări unde a fost un regim autoritar au existat dintotdeauna, însă acum situația a escaladat.

De ce? Potrivit NYT, victoria lui Donald Trump și modul în care s-a poziționat noua Administrație de la Casa Albă față de anumite valori democratice și lideri europeni a încurajat aceste mișcări.

În mod tradițional, președinții SUA indiferent că au fost republicani sau democrați au promovat răspândirea democrației și au apărat cu încăpățânare aceste organizații. Însă, Donald Trump a declarat că nu va impune sistemul politic american asupra altor țări și chiar a rezonat cu câțiva lideri de extremă dreaptă din Europa. De asemenea, Trump a criticat UE și a făcut comentarii depreciative la adresa unor principii democratice, cel mai recent în privința presei.

Pentru lideri populiști precum Viktor Orban, care ghidează încet, dar sigur Ungaria către o democrație iliberală, noul ton adoptat de Casa Albă reprezintă o oportunitate majoră.

Macedonia: „Opriți operațiunea Soros”
În Ungaria, politicienii au început să critice ONG-urile cu finanțare străină încă din 2013. Anul următor, autoritățile au deschis o anchetă care viza ONG-urile care primeau burse de la Norvegia. Această finanțare pentru proiecte pe o perioadă limitată este o practică a țărilor Scandinave pentru a promova egalitatea economică și socială în fostele state comuniste. Poliția a descins la trei organizații și au solicitat documente de la alte 12. Rezultatul anchetei a fost că nu a fost încălcată nicio lege din Ungaria și dosarul a fost închis, scrie New York Times.

La scurt timp după alegerea lui Trump, liderii Fidesz și-au reluat atacurile și au început să propună restricții legislative. Politicienii vor crearea unui registru al tuturor ONG-urilor cu finanțare străină și să le forțeze să își dezvăluie finanțarea. Au fost inclusiv cereri pentru ca liderii acestor ONG-uri să își facă publice detaliile financiare. Totul sub umbrela „transparenței”. ONG-urile nu sunt de acord cu această explicație și spun că mai degrabă este vorba despre hărțuire și intimidare.

În Ungaria, suporterii premierului Viktor Orban demonizează organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special pe cele finanțate de George Soroș, și le acuză că vor inundarea Europei cu refugiați musulmani. La începutul acestei săptămâni, Zoltan Kovacks, purtătorul de cuvânt pe probleme externe al lui Viktor Orban, a descris aceste organizații neguvernamentale drept „agenți străini finanțați cu bani străini”.

Macedonia, țară care acum se străduiește după doi ani de criză politică să formeze un nou guvern, a adoptat, poate, cea mai fermă poziție anti-Soros. Fostul premier al Macedoniei, Nikola Gruevski, a făcut apel la o „de-sorosizare” a societății și a fost cel care inspirat mișcarea „Opriți Operațiunea Soros” din ianuarie.

Campania „Opriți Operațiunea Soros” marșează pe ideea că din cauza presiunii internaționale, de la aceste ONG-uri și de la statele din Vest, a căzut guvernul de dreapta condus de Gruevski.

„Credem că în aceste vremuri tulburi este foarte important să dăm jos masca așa-numitelor organizații civice și să le dezvăluim intențiile politice și acțiunile, precum și finanțarea lor”, a spus fondatorul campaniei, Nenad Mirchevski.

Dragnea: „Am ceva împotriva domnului Soros”
New York Times scrie că din secunda în care PSD a revenit la putere în decembrie, liderul său populist, Liviu Dragnea, a cerut mai mult control asupra ONG-urilor. De asemenea, Dragnea a declarat că Soros finanțează „răul” și a jurat să îl învingă.

„Am ceva împotriva domnului Soros”, a spus Dragnea.

Liderul partidului la putere din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a spus că ONG-urile finanțate de Soros vor „societăți fără identitate” și susține mișcările împotriva lor.

„Aceste organizații trebuie respinse cu toate instrumentele pe care la avem la dispoziție. Cred că trebuie eradicate și cred că odată cu alegerea noului președinte s-a și creat contextul internațional prielnic”, a spus vicepreședintele Fidesz din Ungaria, Szilard Nemeth.

Premierul Beata Szydlo a spus că vrea să creeze o nouă instituție de stat prin care să gestioneze finanțarea de la bugetul statului a tuturor ONG-urilor.

În Slovacia, un partid de extremă dreapta a propus obligarea ONG-urile să se înregistreze la guvern.

„Forțe demonice ale răului, reprezentate de Soros, familiile Clinton și Bush și alții, care nu s-au resemnat cu faptul că au pierdut alegerile, acum continuă să îl atace pe Trump și vor să scape de el”, se arată într-un articol recent dintr-un cotidian de dreapta din Slovacia.

Și în Bulgaria, atât Soros cât și organizațiile care protejează drepturile omului sunt atacate. Un ziar local, la scurt timp după victoria lui Trump, l-a numit pe George Soros „ terorist liberal”. În presa de dreapta și pro-rusă din Serbia, atacurile la adresa lui George Soros și organizațiilor sprijinite de acesta sunt frecvente, potrivit New York Times.

„Acestea sunt locurile unde valorile democrației vor fi apărate. În Ungaria și în Polonia, nu în Europa de Vest. Democrația este mai mult decât o cutie unde se pun voturile și este mai mult decât un eveniment care are loc odată la patru ani”, a spus Goran Buldioski, directorul Inițiativei pentru o Societate Deschisă din Europa.

Născut în Budapesta în 1930, George Soros și familia lui, cu toții evrei, au supraviețuit ocupației naziste deoarece au obținut documente false de identitate. A ajuns să lucreze pe Wall Street și a făcut miliarde de dolari prin Soros Fund Management. A fondat apoi organizația Fundația pentru o Societate Deschisă și a donat până acum peste 12 miliarde de dolari pentru promovarea democrației și a libertății de expresie.

Guvernul olandez a decis să interzică aterizarea avionului în care se află ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, care a anunţat că ajunge sâmbătă în Olanda pentru un miting privind consolidarea puterii preşedintelui Turciei, scrie Le Figaro.

"Autorităţile turce au ameninţat în mod public cu sancţiuni. Acest lucru face imposibilă găsirea unei soluţii rezonabile", a anunţat Guvernul olandez într-un comunicat.

"Acesta este motivul pentru care Olanda a anunţat că retrage dreptul de aterizare" al aeronavei în care se află oficialul turc.

Recep Erdogan: Olanda are reminiscenţe "naziste" şi "fasciste"

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus că Olanda ar avea reminiscenţe "naziste" şi "fasciste", după ce Guvernul olandez a retras sâmbătă dreptul de aterizare al aeronavei în care se află ministrul turc de Externe, relatează Reuters şi Le Figaro online.

Erdogan, apărător înfocat al reformei constituţionale supuse unui referendum prin care se doreşte consolidarea puterilor sale, a recţionat imediat, spunând că Olanda are reminiscenţe "naziste şi "fasciste".

"Sunt reminiscenţele nazismului, sunt fascişti", a declarat preşedintele turc, în cadrul unei reuniuni de la Istanbul. "Puteţi interzice ministrului nostru de Externe să zboare, dar începând de acum să vedem cum vor ateriza avioanele voastre în Turcia", a continuat el.

Guvernul olandez a decis să interzică aterizarea în Rotterdam a avionului în care se află ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, care a anunţat că ajunge sâmbătă în Olanda pentru un miting privind consolidarea puterii preşedintelui Turciei.

Cu toate acestea, primarul din Rotterdam a dat asigurări vineri că ministrul turc este liber să vină în oraşul său.

Mai multe oraşe europene au interzis participarea oficialilor turci la astfel de mitinguri.

Autorităţile din oraşul german Gaggenau au retras, pe data de 2 martie, autorizaţia pentru organizarea unei manifestaţii unde era programat să ţină un discurs ministrul turc al Justiţiei, Bekier Bozdag. Aceast eveniment avea drept scop să promoveze referendumul din luna aprilie prin care se doreşte consolidarea puterilor executive ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

"Practicile voastre nu sunt cu nimic diferite de practicile nazisze din trecut", a reacţionat Erdogan atunci. "Credeam că naţional-socialismul din Germania s-a sfârşit, dar încă continuă", a spus el mai târziu, potrivit agenţiei de presă Anadolu.

Premierul Olandei: Compararea olandezilor cu naziştii de către Erdogan "depăşeşte cu mult limitele"

Premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat sâmbătă că afirmaţia preşedintelui turc, Recep Erdogan, în care olandezii sunt comparaţi cu naziştii "depăşeşte cu mult limitele", relatează site-ul agenţiei Reuters.

"Este o remarcă nebunească, desigur", a declarat Rutte. "Înţeleg că sunt supăraţi, dar acest lucru depăşeşte bineînţeles cu mult limitele", a mai spus oficialul olandez.

Reportaj The Observer. „Sclavele” românce de la fermele din Sicilia: violate, bătute şi exploatate
Reportaj The Observer. „Sclavele” românce de la fermele din Sicilia: violate, bătute şi exploatate

Aproximativ 5.000 de românce lucrează sezonier la fermele din provincia italiană Ragusa, situată în Sicilia, al treilea mare producător de legume din Europa. Aici, până la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în sclavie.

Potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor imigranţilor, "Proxyma Association", peste jumătate dintre femeile care lucrează în serele de aici sunt forţate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, iar aproape toate lucrează în condiţii de muncă fortaţă şi exploatare cruntă. Nicoleta Boloş este una dintre ele. Românca le-a povestit jurnaliştilor de la The Observer, publicaţie săptămânală a ziarului britanic The Guardian, abuzurile prin care a trecut, scrie Gândul.

În ultimii trei ani, în fiecare noapte Nicoleta Boloş stătea trează până târziu, pe salteaua sa murdară în casa improvizată aflată în provincia Ragusa, Sicilia, aşteptând să audă sunetul unor paşi la uşă. Pe măsură ce orele treceau, se aştepta ca uşa să se deschidă, să audă clinchetul metalic al armei aşezată pe masa de lângă capul ei şi greutatea corpului angajatorului pe salteaua mizeră, lângă ea. Singurul lucru de care se temea mai tare decât de auzul paşilor fermierului, în faţa uşii sale, era pierderea slujbei. Aşa că a îndurat noapte după noapte să fie violată şi bătută, în timp ce soţul său se îmbăta până la inconştienţă, relatează povestea româncei ziariştii de la The Observer, publicaţie săptămânală a ziarului britanic The Guardian.
"Prima dată, a fost soţul meu care mi-a spus că trebuia să fac asta. Că proprietarul serei care ne dăduse de muncă voia să se culce cu mine şi că dacă îl refuzam, nu ne-ar mai fi plătit şi ne-ar fi alungat de pe terenul său. Am crezut că era nebun, dar când l-am refuzat, m-a bătut. Mi-a spus că trebuia să fac tot ce îmi spunea şeful nostru pentru că era singura modalitate de a ne păstra slujba. La un moment dat, angajatorul nostru m-a ameninţat cu puşca. Mi-a spus că dacă aveam să mă mişc, o să îmi zboare creierii. Apoi a plecat", povesteşte Nicoleta Boloş.

( urmează )

( continuare )
 

În următoarea dimineaţă, Boloş era înapoi la muncă, ghemuită lângă soţul ei într-o seră unde temperatura era foarte ridicată, îngrijând şi lucrând produsele care au transformat Italia în cel mai mare producător şi exportator de fructe şi legume din Europa. Provincia Ragusa este al treilea cel mai mare producător de legume din Europa.

În timpul petrecut la fermă, Boloş susţine că lucrătorii abia aveau parte de un spaţiu locuibil, proprietarul le dădea la cină mâncare pentru pisici şi le refuza tratamentul medical. Noaptea, Boloş şi celelalte femei de la fermă erau sursa de distracţie a proprietarului şi prietenilor săi, fiind violate şi abuzate în mod repetat, de-a lungul anilor petrecuţi acolo.

"Când am venit aici m-am gândit că am ajuns la un loc de muncă dificil, dar decent într-o altă ţară din Europa, dar am sfârşit ca nişte sclave", mai spune Boloş.

Ca Nicoleta Boloş mai sunt alte 5.000 de românce care sunt lucrători agricoli sezoieri în Ragusa.

Forţă de muncă vulnerabilă


"Proxyma Association", o organizaţie din Italia pentru apărarea drepturilor imigranţilor, estimează că peste jumătate din numărul femeilor care lucrează în serele din Italia sunt forţate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor. Aproape toate lucrează în condiţii de muncă fortaţă şi exploatare cruntă.

Potrivit poliţiei, până la 7.500 de femei, majoritatea fiind românce, trăiesc în sclavie la fermele din regiune. Guido Volpe, comandant în cadrul jandarmeriei din Sicilia, a declarat, pentru The Observer, că provincia Ragusa este centrul exploatărilor de pe insulă.

"Aceste femei muncesc la câmp ca sclave şi ştim că sunt şantajate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor sau ale serelor pe baza subjugării lor psihologice. Nu este uşor de investigat şi de stopat acest fenomen, în condiţiile în care femeile, în mare parte, se tem să vorbească despre asta", a afirmat Guido Volpe.

Cele mai multe dintre aceste românce îşi lasă copiii şi restul familiei acasă şi se simt fortaţe să recurgă la aceste măsuri disperate, care au trasat linii adânci şi pe faţa Nicoletei Boloş.

"De unde vin eu, din Moldova, nimeni nu are o slujbă", spune Boloş în timp ce are grijă de fiica sa în vârstă de cinci luni într-o casa improvizată întunecată, care este noua sa locuinţă, la o altă fermă tot din provincia Ragusa.

"Salariul mediu acolo este de 200 de euro pe lună. Aici poţi face mai mulţi bani, chiar dacă trebuie să suferi", mai spune ea.

Jurnaliştii de la The Observer au vorbit cu zece românce care lucrează la ferme în provincia Ragusa. Toate au mărturisit faptul că au fost exploatate sexual şi supuse unui regim de muncă de 12 ore la temperaturi foarte ridicate, fără apă, fără plata salariului şi fiind obligate să locuiască în condiţii insalubre şi înjositoare, în cocioabe izolate. Potrivit acestora, în zilele de lucru erau supuse violenţei fizice, fiind ameninţate cu arme şi şantajate cu copiii şi familia.

Atac terorist !
 

O explozie şi focuri de armă au fost semnalate, miercuri după-amiază, în apropierea Parlamentului Marii Britanii, clădirea Legislativului britanic fiind închisă, relatează Sky News. UPDATE: Patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 20 sunt rănite, în urma atacului terorist. Autorul atacului de lângă Parlamentul britanic a fost împuşcat.

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a fost informat despre atacul produs miercuri după-amiază în faţa Parlamentului Marii Britanii, anunţă Casa Albă.

"Este vorba de o ştire majoră", a comentat Donald Trump într-o conferinţă de presă.

"Vom monitoriza în continuare incidentul şi îl vom ţine la curent pe preşedinte", a declarat, la rândul său, Sean Spicer, purtătorul de cuvânt al Casei Albe.




Poliţia britanică a declanşat o operaţiune de amploare în centrul Londrei în urma incidentului produs la intrarea în sediul Parlamentului britanic, Poliţia metropolitană considerând atacul de tip "terorist". "Agenţi de poliţie înarmaţi sunt la faţa locului, după incidentul de la Westminster", a transmis Scotland Yard.

Potrivit informaţiilor disponibile în acest moment, un bărbat a lovit intenţionat cu maşina un grup de trecători, după care s-a lovit cu vehiculul de poarta metalică a Palatului Westminster.

A coborât din maşină şi a înjunghiat un agent de poliţie, după care a fost împuşcat mortal de forţele de ordine.

Din cauza incidentului, sediul Parlamentului britanic a fost plasat în stare de alertă, sesiunea parlamentară fiind suspendată. Premierul Theresa May a fost evacuată din Parlament.

Circulaţia metroului în centrul capitalei Marii Britanii a fost oprită temporar.

Poliţia metropolitană a îndemnat cetăţenii să evite centrul oraşului.

Liderii UE și-au reînnoit sâmbătă la Roma angajamentul european, într-o declarație solemnă, după 60 de ani de la semnarea tratatului fondator al Uniunii în Orașul Etern, informează AFP și DPA.


În aplauze, fiecare dintre cei 27 de șefi de stat și de guvern precum și liderii instituțiilor europene au parafat "Declarația de la Roma", în aceeași Sala degli Orazi e Curiazi la Palazzo dei Conservatori din Piața Capitoliului unde a fost semnat tratatul istoric la 25 martie 1957.

Liderii UE se angajează să facă Uniunea Europeană "mai puternică și mai rezistentă" printr-o "și mai mare unitate și solidaritate" între statele membre.

"Cel mai bun mod de a ne apăra interesele și valorile comune este de a fi împreună", au subliniat Cei 27.


Printre altele, liderii europeni stabilesc o viziune pentru UE în care statele membre pot alege să coopereze mai strâns cu privire la anumite aspecte, permițând grupurilor de țări să se deplaseze în direcția integrării cu viteze multiple, notează DPA.

"Vom acționa împreună, în ritmuri și cu intensitate diferite acolo unde este necesar", afirmă liderii europeni, adăugând că membrii UE vor continua să adere la tratate și să poată să se alăture eforturilor pentru o cooperare mai strânsă mai târziu.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a semnat "Declarația de la Roma" cu stiloul original — "aceeași peniță", a subliniat el — folosit de reprezentantul Luxemburgului în urmă cu 60 de ani.


"Există semnături care durează", a comentat Juncker, aplaudat îndelung.

Înainte de semnare, președintele Consiliului European Donald Tusk a cerut Celor 27 "să dovedească astăzi că ei sunt liderii Europei".

"Uniunea după Roma trebuie să fie, mai mult decât înainte, o Uniune a acelorași principii, o Uniune cu o suveranitate externă, o Uniune de unitate politică", a pledat Tusk în momentul când Marea Britanie se pregătește să divorțeze de partenerii ei.


Polonia, care a amenințat să nu semneze Declarația de la Roma din cauza dezacordului asupra conceptului Europei "cu mai multe viteze", a aprobat în cele din urmă documentul fără modificări, notează France Presse.

Ceremonia s-a încheiat cu o mare fotografie de familie a liderilor europeni în Piața Capitoliului (Piazza del Campidoglio), proiectată de Michelangelo.

Europa este lovită de o epidemie de rujeolă, care afectează în primul rând Italia și România, din cauza vaccinării insuficiente, a avertizat marți Organizația Mondială a Sănătății (OMS), relatează AFP.


OMS a înregistrat "peste 500 de cazuri" în regiunea Europa, dintre care 474 sunt concentrate în șapte țări: Franța, Italia, Elveția, Germania, Polonia, România și Ucraina.

Italia, unde au fost declarate peste jumătate dintre aceste cazuri (238), și România, cu 17 morți din ianuarie 2016, sunt țările cele mai afectate, scrie AFP.

Această "maladie virală extrem de contagioasă", care se manifestă prin febră și erupții cutanate, a provocat moartea a peste 134.000 de oameni în lume în 2015, în principal în rândul copiilor mai mici de 5 ani.

Boala este totuși simplu de evitat, apreciază OMS, cu un vaccin "sigur și eficace". Din nefericire, în aceste țări cele mai afectate din Europa rata de vaccinare rămâne inferioară pragului de 95% considerat necesar pentru a eradica epidemia.

"Într-un context în care se făceau progrese susținute spre o eliminare în acești ultimi doi ani, este în mod special îngrijorător să vedem cazurile de rujeolă înmulțindu-se în Europa", a declarat directoarea pentru Europa a OMS, Zsuzsanna Jakab.

"Pentru a împiedica circulația virusului în caz de import, autoritățile naționale trebuie să facă totul pentru a atinge sau a menține cel puțin 95% din acoperire cu două doze de vaccin anti-rujeolă", a subliniat organizația.

Dacă în țările cele mai sărace din lume costul unui vaccin (de circa un euro) rămâne principalul obstacol, în Europa problema este mai degrabă scepticismul față de vaccinuri, potrivit OMS.

Ambasadorul britanic la UE i-a înmânat lui Donald Trusk SCRISOAREA prin care se declanşează procedura BREXIT/ Theresa May, discurs de confirmare în Parlamentul de la Londra

Ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, i-a înmânat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, relatează Reuters online. Premierul Theresa May susţine un discurs în Parlamentul de la Londra în care confirmă declanşarea procedurii formale de ieşire a Marii Britanii din UE.
Premierul Marii Britanii, Theresa May, a spus, în contextul declanşării procesului Brexit, că în astfel de momente alegerile care sunt făcute "definesc caracterul naţiunii", relatează BBC News online.
"Putem alege să spunem că sarcina este prea mare" sau "putem privi înainte cu optimism şi speranţa şi cu puterea (...) spiritului britanic", a mai spus ea.
"Eu aleg să cred în Marea Britanie şi că cele mai bune zile ne aşteaptă".
Ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, i-a înmânat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona.

Consiliul European confirmă primirea scrisorii de declanşare a Brexit din partea Theresei May
Consiliul European a confirmat, printr-un comunicat de presă, primirea scrisorii din partea premierului britanic, Theresa May, prin care anunţă intenţia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană.
"Astăzi, Consiliul European a primit o scrisoare din partea premierului britanic, Theresa May, prin care anunţă intenţia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Această notificare urmează referendumului din data de 23 iunie 2016 şi dă startul procesului de retragere în conformitate cu Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona. Regretăm că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, însă suntem pregătiţi pentru procesul pe care acum va trebui să îl urmăm", transmite Consilul European în comunicatul publicat pe site.
Ambasadorul britanic la UE i-a înmânat lui Donald Trusk SCRISOAREA prin care se declanşează procedura BREXIT
Anterior, premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanşând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, relatează BBC News online.
Scrisoarea urmează să fie înmânat miercuri lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, de către ambasadorul britanic la UE, Sir Tim Barrow, la ora locală 13.30 (ora României, 14.30).
Potrivit unor fragmente din discursul premierului britanic, Theresa May va promite că în cursul negocierilor va "reprezenta fiecare persoană din întregul Regat Unit", inclusiv cetăţenii UE care locuiesc în Marea Britanie.
”Pentru că în faţa oportunităţilor ce se vor ivi în cursul acestei călătorii remarcabile, valorile noastre împărtăşite, interesele şi ambiţiile noastre pot şi trebuie să ne unească”, potrivit fragmentelor din discurs.
”Iar acum că decizia de a părăsi UE a fost luată, este timpul să fim uniţi”, va declara May.
Premierul britanic a discutat telefonic miercuri seara cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german Angela Merkel.
Se estimează că negocierile vor începe la jumătatea luni mai, guvernul de la Londra indică că ar dori să poarte concomitent discuţiile privind ieşirea din Blocul comunitar şi cele referitoare la un acord comercial, însă oficialii europeni au declarat că este necesar ca cele două chestiuni să fie discutate separat.

Premierul Sorin Grindeanu i-a cerut, miercuri, ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, să se deplaseze în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în prima parte a lunii aprilie, pentru a discuta cu membrii comunităţii româneşti şi cu autorităţile britanice.
Solicitarea a fost adresată în contextul deciziei şi a procesului de ieşire din UE a UK şi în condiţiile în care Guvernul român şi-a stabilit ca prioritate reprezentarea şi protejarea intereselor cetăţenilor români din Marea Britanie, potrivit unui comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX.
În cadrul vizitei oficiale, ministrul pentru românii de pretutindeni va reitera disponibilitatea părţii române de a coopera cu autorităţile britanice şi cu instituţiile europene pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă românii din Marea Britanie.
“Suntem preocupaţi de protecţia drepturilor şi a intereselor cetăţenilor români care trăiesc, lucrează şi studiază pe teritoriul britanic. Voi sublinia că este necesară asigurarea unui tratament egal şi echitabil pentru cetăţenii români în raport cu cetăţenii celorlalte state membre”, a afirmat ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, potrivit comunicatului citat.
Sorin Grindeanu: Guvernul se va implica activ în protejarea drepturilor şi intereselor românilor în UK
Premierul Sorin Grindeanu a precizat, miercuri, că, pentru România, Regatul Unit este un partener esenţial şi îşi va menţine acest statut, iar Guvernul se va implica activ în protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români în UK, în contextul procesului de ieşire din UE.
“Regret faptul că Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu va mai fi partenerul nostru în interiorul structurilor şi instituţiilor comunitare. Sperăm că negocierile se vor purta într-un spirit constructiv, privilegiind interesele pe termen lung ale ambelor părţi, întrucât necesitatea unor legături cât mai strânse între Uniunea Europeană şi Regatul Unit nu poate fi pusă la îndoială. Prioritatea noastră este, acum, protejarea drepturilor cetăţenilor români în Marea Britanie”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, potrivit unui comunicat remis miercuri MEDIAFAX.
Conform sursei citate, Guvernul României a luat act de decizia Guvernului britanic de a activa în mod oficial articolul 50 al Tratatului de la Lisabona prin care se declanşează procesul de ieşire din Uniunea Europeană.
Guvernul se va implica activ în protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (UK), în promovarea mecanismelor de consolidare a colaborării Uniunii Europene cu UK post Brexit şi în păstrarea prevederilor bugetare europene privind Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună a UE 2014-2020, se mai arată în comunicat.
De asemenea, Guvernul României va acţiona cu determinare pentru ca în procesul de negociere ce va fi demarat să fie găsite modalităţile de cooperare cu Regatul Unit în spaţiul economic european, menţinerea angajamentului britanic pe termen lung în securitatea continentului, respectarea drepturilor cetăţenilor europeni din Marea Britanie, cât şi ale celor britanici din Uniune.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv, miercuri, pe Ioan Ficior la 20 de ani pentru infracţiuni contra umanităţii.
UPDATE Ioan Ficior a fost ridicat de poliţişti, miercuri, de la locuinţa sa din Capitală, pentru a fi dus în arest, ca urmare a condamnării de 20 de ani pe care a dispus-o Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Ioan Ficior nu a făcut declaraţii.
Judecătorii instanţei supreme au menţinut astfel decizia primei instanţe. Ioan Ficior urmează să fie încarcerat.
Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Ioan Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.
Conform actului de sesizare a instanţei, în perioada 1 august 1958 - 1 noiembrie 1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora.
Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reieşit faptul că în perioadă în care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor.
Anchetatorii au mai stabilit că deţinuţii de la Periprava erau supuşi unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completă de familii şi de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiţii de cazare mizerabile, frigul insuportabil din barăci, sancţiunile fizice pentru abateri minore, hrana deficitară, deţinuţii fiind în permanenţă înfometaţi şi însetaţi, având dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor şi, nu în ultimul rând, condiţiile de muncă inumane la care erau supuşi aceştia.

Andrei Muraru (fost director IICCMER): Decizia în cazul Ficior face dreptate victimelor
Andrei Muraru, fost director al Institutului de Investige a Crimelor Comunismului, a declarat miercuri, după condamnarea lui Ioan Ficior la 20 de ani de închisoare, că decizia face dreptate victimelor de la Periprava şi arată justeţea campaniei pornită în 2013, sub numele Dosarul Torţionarilor.
"Decizia face dreptate victimelor, justiţia s-a făcut în numele victimelor, a celor peste 100 de oameni care au murit la Periprava, atunci când regimul coloniei de mună era asigurat de colonelul Ion Ficior şi, evident, în numele celor care au supravieţuit şi dintre care foarte puţini au mai ajuns să îl vadă pe Ficior ajungând în sala de judecată. În acelaşi timp, decizia de azi arată justeţea campaniei Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, campanie pornită în 2013, care s-a intitulat <<Dosarul Torţionarilor>>, şi care a urmărit tocmai aducerea în faţa justiţiei a celor care se fac vinovaţi de crime împotriva umanităţii", a declarat Andrei Muraru, fost director al Institutului de Investige a Crimelor Comunismului.

sa nu uitam de condamnarea Elenei Udrea, care a primit 6 ani de puscarie, in dosarul "Gala Bute"

daca e adevarat ca e condamnata si pentru dare si luare de mita mie unuia mi-e limpede ca "electoratul lui munteanu", de aici de pe forum ;) , are partea lui de dreptate si in ceea ce priveste institutia judecatoreasca. nu prea mai avem de ce sa ne agatam.

Dimpotriva, mi se pare inca o marsavie facuta in numele justitiei. Am o parere foarte proasta despre Udrea dar spre deosebire de voi eu nu vreau sange cu orice pret. Mai rai decat Udrea sunt cei care stau in spatele condamnarii ei.

pai asta ziceam si eu.

Dar nu atat de proasta incat sa plateasca in justitie, doar asa..e un fel de pitipoanca din politica, gusturi proaste, poseste scumpe, Doamne fereste sa fi bagat mana in buzunarele cetateanului, nu? :)

Acum te-as intrebaa ce preferi, daca sunt doua haite de lupi, preferi sa se rupa intre ele sau sa te rupa amandoua pe tine?

Ba sa plateasca, eu cred ca si ea si altii au spart si au praduit sute de milioane de euro. Nu ma incanta ca e condamnata si ea si altii pentru prostii din astea de doi lei, am impresia ca unii arunca gloatei cate un starv din asta si gloata e fericita ca-l poate batjocori.

Pai cred ca transmite un mesaj interesant, ca si cu Ficior asta de pe o pagina anterioara.

Daca slujesti la stapanul care nu trebuie, asta patesti, nu te astepta la recunostinta sau securitate, si peste 40 ani si tot te musca sarpele care l-ai servit.

eu as "prefera" varianta a treia: ca haitele de lupi sa ajunga caini de paza la stana cu bani...pardon, cu oi!

Stii cum se zice: "lupul isi schimba parul dar naravul.." sau vorba englezului: "dream on".

O nouă campanie anti-UE a Ungariei. Cum vrea Viktor Orban „să oprească Bruxelles-ul”



Ungaria a lansat, sâmbătă, o campanie antieuropeană numită ”Să oprim Bruxellesul”, prin care îşi întreabă cetăţenii, prin intermediul unor chestionare, care să fie poziţia ţării vizavi de politicile UE care le ”ameninţă independenţa”, potrivit AFP. Guvernul Viktor Orban numeşte iniţiativa ”Consultarea naţională 2017”.

”Urmează lupte şi decizii uriaşe pentru Ungaria în următoarea perioadă, iar ţara noastră le poate câştiga doar dacă are susţinerea populaţiei”, a declarat oficialul guvernamental Bence Tuzson, care a precizat că respectivele chestionare vor fi distribuite la casele oamenilor.

Consultarea naţională ”Să oprim Bruxellesul” constă în şase întrebări, referitoare la poziţia pe care Ungaria ar trebui să o adopte vizavi de măsurile UE care, se arată în chestionar, ar ”ameninţa independenţa” ţării.



Spre exemplu, una din întrebări este: ”Ce ar trebui să facă Ungaria în condiţiile în care, în ciuda atacurilor teroriste din Europa din ultima perioadă, cum a fost cel de la Bruxelles (n.r. din martie 2016), UE ne forţează ţara să accepte imigranţi ilegali?”. Opţiunile de răspuns pentru această întrebare sunt: ”Imigranţii ilegali ar trebui ţinuţi sub supraveghere până când autorităţile decid în cazul lor” sau ”Ar trebui să lăsăm imigranţii ilegali să se mute în Ungaria fără restricţii”.

O altă întrebare este referitoare la părerea maghiarilor cu privire la organizaţiile non-guvernamentale despre care guvernul susţine că ar sprijini imigranţii şi s-ar implica în ”afacerile interne” ale ţării.

AFP aminteşte că, în ultimele luni, guvernul condus de Viktor Orban a lansat o luptă împotriva ”jucătorilor politici” şi a ”activiştilor plătiţi”, aşa cum au fost numiţi reprezentanţii ONG-urilor despre care premierul susţine că ar fi finanţate de miliardarul american de origine maghiară George Soros.

Aceasta nu este prima ”consultare naţională” din Ungaria: în 2015, puterea a vrut să ştie de la cetăţeni ce părere au despre ”imigraţie şi terorism”. Noua consultare naţională a fost anunţată la doar câteva zile după ce în Ungaria a intrat în vigoare o lege controversată, care prevede că toţi solicitanţii de azil din ţară vor fi plasaţi, pe termen nedefinit, în două centre de detenţie aflate la graniţă.

„Ungaria nu va fi o ţară de imigranţi”

Poziţia anti-imigranţi a Ungariei este o problemă sensibilă în interiorul UE. Viktor Orban s-a remarcat prin declaraţii dure pe această temă, atacând deciziile Bruxelles-ului privind gestionarea acestei crize.

Ungaria "nu va fi o ţară de imigranţi" şi "nimeni nu ne poate forţa să devenim o ţară de imigranţi," a afirmat premierul ungar într-un interviu dat la sfârşitul anului trecut. Orban a adăugat că Islamul şi Creştinismul nu sunt compatibile. El a insistat că Europa nu s-ar fi confruntat cu criza refugiaţilor dacă Grecia şi-ar fi protejat frontierele, adăugând că Ungaria respectă legislaţia internaţională şi europeană prin protejarea frontierelor Schengen.

În ceea ce priveşte lumea islamică, liderul ungar a avertizat că influxul de imigranţi musulmani va schimba o ţară în decurs de 20 de ani.

"Unele state europene au decis" să devină ţări ţintă pentru imigranţi, iar "Germania pare să devină o astfel de ţară şi compoziţia populaţiei sale va fi în mod artificial alterată ," a adăugat şeful Guvernului de la Budapesta.

Cel puţin zece persoane au murit, iar alte 20 au fost rănite în explozia produsă luni într-un staţie de metrou din oraşul rus Sankt-Petersburg, afirmă surse citate de site-ul Life News.
UPDATE 15:43 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis condoleanţe în urma exploziilor produse luni în staţii de metrou din oraşul Sankt-Petersburg, explicând că sunt analizate toate ipotezele, inclusiv cea a unui atac terorist.
"Cauzele exploziilor nu se cunosc; sunt luate în calcul toate ipotezele, inclusiv cea a unui atac terorist", a declarat Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei Tass.
Serviciile de securitate au confirmat că au avut loc două explozii, în vagoanele a două trenuri, în două staţii de metrou din Sankt-Petersburg.
Potrivit presei ruse, deflagraţiile s-au produs în staţiile de metrou Sennaya Ploşcead şi Institutul Politehnic din Sankt-Petersburg.
Cel puţin zece persoane au fost ucise, iar alte 50 au fost rănite în explozii, printre victime fiind şi copii.
UPDATE 15:43 Explozia produsă într-o staţie de metrou din Sankt-Petersburg a fost provocată de un dispozitiv artizanal, afirmă surse citate de postul Rossiya-24, relatează site-ul agenţiei Sputnik.
"A fost un dispozitiv exploziv fabricat cu elemente distructive", a transmis postul Rossiya-24.
Atacul a avut loc în contextul în care preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se află luni în Sankt-Petersburg, unde se întâlneşte cu omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că preşedintele a fost informat despre incident.
În urma deflagraţiei, mii de oameni au fost evacuaţi din şapte staţii de metrou.
UPDATE 15:27 Cel puţin zece persoane au murit, iar alte 20 au fost rănite în explozia produsă luni într-un staţie de metrou din oraşul rus Sankt-Petersburg, afirmă surse citate de site-ul Life News.
"Explozia a avut loc în staţia de metrou Sennaya Ploşcead, mai multe persoane fiind rănite", a declarat un oficial din cadrul serviciilor de securitate din Sankt-Petersburg, citat de site-ul agenţiei Tass.

Anchetatorii ruşi verifică posibila implicare a doi nativi din Asia Centrală, un bărbat şi o femeie, în atacul terorist comis luni la metroul din Sankt-Petersburg, potrivit unei surse a unei agenţii de implementare a legii, citate de Tass.
”Aceştia au ajuns în atenţia forţelor de implementare a legii în urma examinării camerelor de supraveghere. Identitatea acestora este în curs de verificare”, conform sursei.
”Potrivit datelor preliminare, cei doi sunt nativi din Asia Centrală, ambii având în jur de 20 de ani”, a adăugat sursa.
”Profilele suspecţilor vor fi trimise secţiilor de poliţie”, a mai afirmat sursa.
O bombă a explodat în jurul orei locale 14:40 într-un tren de metrou care se deplasa între staţiile Institutul Tehnologic şi Sennaia Ploşcead, a anunţat Comisia rusă pentru Combaterea Terorismului. Comitetul rus de investigaţii a calificat explozia ca fiind un atac terorist, însă nu se exclud şi alte variante.
"Sunt căutate două persoane sub suspiciunea de plănuire a atacurilor; una dintre persoane a plasat un dispozitiv exploziv într-un vagon, iar a doua a lăsat o altă bombă în staţia de metrou Ploşcead Revoluţii", a afirmat un oficial citat.

Un cetăţean rus născut in Kârgâzstan, posibilul vinovat de atacul din Sankt-Petersburg
Un cetăţean rus născut în Kârgâzstan ar putea fi posibilul autor al atacului terorist comis luni la metroul din Sankt-Petersburg, în urma căruia 11 persone au murit, iar altele 45 au fost rănite, informează serviciile de securitate GKNB, citate de Reuters.
Un purtător de cuvânt al serviciilor de securitate GKNB a declarat că a primit o solicitare oficială din partea serviciilor ruse pentru a identifica suspectul.
Serviciile de securitate din Kârgâzstan l-au identificat pe atacator drept Akbarzhon Jalilov, născut în Osh, în 1995.
Există posibilitatea ca acesta să fi fost un atacatr sinucigaş, dar acest lucru nu a fost încă confirmat.
Autorităţile din Sankt-Peteresburg au declarat trei zile de doliu.
Kârgâzstan este un stat din Asia Centrală, care este predominant musulman şi este aliat politic al Rusiei, găzduind o bază aeriană militară rusă.

Statele Unite au lansat un bombardament cu rachete asupra unei baze militare din Siria, ca reacţie la atacul chimic produs în urmă cu câteva zile, anunţă Pentagonul, aceasta fiind prima operaţiune americană care vizează regimul Bashar al-Assad. Siria a confirmat atacul SUA, precizând că sunt victime; Rusia a avertizat că vor fi consecinţe grave.
UPDATE 10:55 Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a fost informat de atac
Un oficial NATO a transmis că Secretarul american al Apărării l-a anunţat pe Stoltenberg de atacul cu rachete
„Putem confirma faptul că Secretarul General al NATO a fost informat de către Secretarul american al Apărării, înainte de atac“, a declarat oficialul.
UPDATE 10:40 Rusia a suspendat acordul cu SUA privind securitatea aeriană în Siria
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat că statul va suspenda acordul cu Statele Unite privind securitatea aeriană în Siria, scrie Reuters. Acordul avea rolul de a ajuta cele două puteri să evite ciocnirile dintre forţele aeriene.
UPDATE 10:29 Armata siriană a anunţat că sunt 6 morţi
Şase persoane au murit în urma atacului asupra unei baze militare siriene, a transmis armata siriană, care a adăugat că va continua ”lupta împotriva terorismului” pentru a readuce ”pacea şi securitatea în toată Siria”.
UPDATE 09:57 Guvernatorul regiunii siriene Homs a anunţat că printre cei morţi se numără 3 militari şi 2 civili, scrie Reuters. Niciun soldat rus nu a murit în urma atacului, potrivit BBC.
UPDATE 09:51 Iranul a condamnat atacul american asupra bazei aeriene siriene, în timp ce Marea Britanie şi Australia şi-au oferit sprijinul SUA, premierul australian, Malcom Turnbull descriind operaţiunea drept un ”răspuns proporţionat şi calibrat” în faţa utilizării armelor chimice, informează Reuters.
”Iranul condamnă orice fel de asemenea atacuri unilaterale. Asemenea măsuri vor consolida teroriştii din Siria şi vor complica situaţia din Siria şi din regiune”, a declarat Bahran Qasemi, ministrul iranian de Externe, citat de agenţia de ştiri ISNA.
Marea Britanie însă şi-a oferit sprijinul Statelor Unite: ”Guvernul britanic susţine acţiunile SUA şi credem că acesta a fost un răspuns adecvat în faţa atacului barbar cu arme chimice lansat de regimul sirian şi are scopul de a împiedica viitoare atacuri”, a afirmat un purtător de cuvânt al Guvernului de la Londra.
Potrivit premierului australian ”atacurile au transmis un important mesaj vital că lumea nu va tolera folosirea armelor chimice”.
Turnball a adăugat că acţiunea militară nu a fost destinată să răstoarne regimul Assad, deşi folosirea armelor chimice ”ridică întrebarea dacă Assad poate avea vreun rol în orice tip de soluţie sau acord”.
”Retribuţia a fost una proporţionată şi a fost una rapidă. Australia susţine SUA”, a mai spus Turnball.
UPDATE 09:40 Turcia consideră atacul cu rachete împotriva bazei aeriene siriene ca fiind pozitiv. Potrivit vicepremierului turc Numan Kurtulmus, comunitatea internaţională ar trebui să susţină poziţia SUA faţă de „barbaria“ a guvernului sirian, iar Bashar al-Assad să fie pedepsit. Oficialul a atras atenţia că procesul de pace din Siria trebuie să fie accelerat, relatează Fox News.
UPDATE 09:10 Guvernatorul provinciei siriene Homs: Atacul cu rachete al SUA ”serveşte intereselor” teroriştilor
Atacurile cu rachete ale SUA asupra unei baze a armatei siriene ”servesc intereselor grupărilor armate teroriste”, a declarat guvernatorul provinciei Homs, unde a avut loc operaţiunea americană, informează Tass.
”Conducerea şi politica siriană nu se va schimba”, a declarat Talal Barazi, guvernatorul provinciei Homs.
”Acesta nu este primul atac şi nu cred că va fi nici ultimul”, a adăugat acesta.
”Există morţi şi răniţi în atacul SUA asupra bazei aeriene al-Shayrat din centrul Siriei”, a spus Barazi.
Guvernatorul a afirmat că baza militară atacată de Statele Unite a jucat un rol important în lupta împotriva teroriştilor, în cadrul operaţiunii de eliberare a oraşului Palmyra.
Conform unor surse militare, în baza aeriană siriană atacată de Statele Unite erau şi militari ruşi, iar Pentagonul a avertizat în avans Moscova în legătură cu lansarea rachetelor.
UPDATE 09:05 Kremlin: este un act de ”agresiune asupra unui stat suveran”
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a descris atacul rachetelor americane asupra unei baze militare din Siria ca un act de ”agresiune împotriva unui stat suveran”. Putin vede bombardamentul ca pe o ”încercare de a distrage atenţia publicului de la victimele civile rezultate în urma acţiunii armatei SUA în Irak” , adăugând că prin acest atac se vor ”deteriora” relaţiile SUA-Rusia, a declarat Dmitry Peskov.

Rusia va solicita o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate ONU după atacul Statelor Unite asupra unei baze din Siria, Moscova avertizând că este vorba de o "agresiune" împotriva unui stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
"În primul rând, Rusia va solicita o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU. Acest atac poate fi considerat un act de agresiune comis de Statele Unite asupra unui stat membru ONU", a declarat Victor Ozerov, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus.



Comisia pentru Apărare a Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a avertizat că operaţiunea americană ar putea conduce la deteriorarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia şi la extinderea conflictelor în Orientul Mijlociu.
Conform unor surse militare, în baza aeriană siriană atacată de Statele Unite erau şi militari ruşi, iar Pentagonul a avertizat în avans Moscova în legătură cu lansarea rachetelor.

Un camion a lovit un grup de pietoni dintr-o zonă circulată din centrul oraşului Stockholm şi s-a oprit într-un magazin. Cel puţin trei persoane au fost ucise, iar numeroase altele sunt rănite, afirmă poliţia suedeză. Premierul Suediei a calificat atacul ca fiind terorist.
Poliţia suedeză îl caută activ pe autorul atacului terorist de la Stockholm
Autorităţile suedeze au difuzat imaginea unui suspect căutat activ pentru implicarea în atacul cu camion comis vineri după-amiază în centrul oraşului Stockholm, relatează site-ul agenţiei Reuters.
"Am imaginea unei persoane observate în locaţie în acel moment. Vrem să intrăm în contact cu această persoană", a declarat Mats Lofving, şeful Departamentului pentru operaţiuni naţionale al Poliţiei suedeze.
Focuri de armă într-o staţie de metrou din Stockholm - surse
Focuri de armă au fost trase, vineri, într-o staţie de metrou din Stockholm, la scurt timp după atacul cu camion, soldat cu trei morţi şi opt răniţi, afirmă surse citate de presa suedeză.
Poliţia suedeză a transmis că un suspect înarmat este căutat activ în staţia de metrou Fridhemsplan, situată la câţiva kilometri de locul primului atac.
Focuri de armă au fost semnalate în această zonă a capitalei Suediei.
Mai multe staţii de metrou şi Gara centrală din Stockholm au fost evacuate în contextul măsurilor de securitate.
"Ţara noastră a fost atacată", a subliniat Stefan Löfven.
Cel puţin trei persoane au murit, iar alte opt au fost rănite în incidentul rutier produs vineri în Stockholm, un suspect fiind reţinut, anunţă Poliţia suedeză, în timp ce premierul Stefan Lofven a declarat că incidentul pare a fi de tip terorist.

"Cel puţin trei persoane au fost ucise, iar opt au fost rănite în incident", a transmis Poliţia suedeză.
Un suspect a fost reţinut.
Premierul Stefan Lofven a afirmat că "toate indiciile par să confirme că este vorba de un act terorist".

SUA investighează dacă Rusia a fost implicată în atacul chimic din Siria ce l-a determinat pe preşedintele american, Donald Trump, să lanseze direct un asalt militar împotriva Guvernului al-Assad, informează CNN.
Pentagonul caută dovezi că Guvernul rus cunoştea sau era complice în atacul chimic din provincia Idlib, în urma căruia au murit cel puţin 80 de persoane şi alte zeci au fost rănite, potrivit unui oficial american al departamentului Apărării.
Întrebat de către CNN despre acuzaţiile SUA de complicitate ale Rusiei în atacul chimic, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a negat faptul că aceste învinuiri ar fi adevărate.
Vladimir Putin a denunţat vineri atacul american asupra bazei aeriene siriene ca fiind o ”acţiune agresivă” ce încalcă legislaţia internaţională.

La începutul săptămânii, Rusia a negat că în Siria ar fi avut loc un atac chimic, anunţând că decesele Khan Sheikhoun au fost cauzate de atacuri ale regimului sirian asupra unei fabrici chimice controlate de rebeli.
Liderii occidentali au susţinut acţiunea SUA, adăugând că regimul Bashar al-Assad are principala responsabilitate pentru atrocităţile din Siria.
Un oficial al Armatei americane a declarat că Pentagonul anchetează posibilitatea ca un avion de vânătoare rus să fi bombardat spitalul din Khan Sheikhoun, unde erau tratate persoane afectate de atacul din 4 aprilie, la cinci ore după ce atacul chimic a avut loc. Aeronava rusă ar fi avut scopul de a distruge dovezile atacului chimic.

Ultima oră !
 

Cel puţin 25 de persoane au decedat şi alte 60 au fost rănite în urma unei explozii care a avut loc în apropierea unei biserici din oraşul egiptean Tanta, informează presa internaţională. UPDATE O nouă explozie a avut loc în apropierea unei biserici din Alexandria
UPDATE 16:07 Papa Francisc condamnă explozia ce a vizat Biserica Coptă din Egipt
Papa Francisc, care urmează a vizita Egiptul în luna aprilie, a condamnat duminică atentatul în urma căreia au murit 25 de persoane şi alte 60 au fost rănite într-o Biserică Coptă din oraşul Tanta, informează Reuters.

”Mă rog pentru cei care au decedat şi pentru victime. Fie ca Domnul să preschimbe inimile persoanelor ce au văzut teroare, violenţa şi moartea şi chiar inimile celor ce produc şi fac trafic de arme”, a declarat acesta la finalul slujbei de Florii ce a avut loc în faţa a mii de persoane în Piaţa Sfântul Petru din Roma.
El a transmis ”cele mai sincere condoleanţe” egiptenilor şi liderilor Bisericii Copte, ce vor fi unele dintre gazdele sale cu ocazia vizitei sale în Egipt programate a avea loc între 28 şi 29 aprilie.
UPDATE 15:57 Stat Islamic a revendicat cele două atentate ce au vizat două biserici din Egipt
Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat cele două atentate care au vizat două biserici egiptene de sărbătoarea Floriilor, informează presa internaţională.

Cel puţin 11 persoane au fost ucise în urma unei explozii ce a avut loc în afara bisericii copte Sfântul Marcu din Alexandria, la scurt timp după ce a avut loc un alt atentat într-un alt lăcaş de cult din oraşul egiptean Tanta, în urma căruia cel puţin 25 de oameni au fost ucişi şi alţi zeci răniţi.
Papa Teodor al II-lea al Alexandriei, şeful Bisericii Copte, se afla la slujbă în interiorul bisericii vizate de explozia din Alexandria, potrivit presei locale, Papa Teodor al II-lea nu a fost rănit.
Minoritatea creştină din Egipt a fost adeseori vizată de atacuri ale militanţilor islamişti în ultimii ani. Explozia pare să fi fost programată pentru a avea un impact major, mulţimile adunându-se pentru a sărbători Floriile.
UPDATE 15:39 Cel puţin 11 persoane, decedate în urma unei explozii, lângă o biserică din Alexandria
Cel puţin 11 persoane au fost ucise în urma unei explozii ce a avut loc în afara bisericii copte Sfântul Marcu din Alexandria, la scurt timp după ce o altă detonaţie a afectat un alt lăcaş de cult din oraşul egiptean Tanta, informează BBC News.
Papa Teodor al II-lea al Alexandriei, şeful Bisericii Copte, se afla la slujbă în interiorul bisericii vizate de explozia din Alexandria
Cel puţin 25 de persoane au murit în urma exploziei asupra bisericii copte Sfântul George din Tanta.
Potrivit presei locale, Papa Teodor al II-lea nu a fost rănit.
Secretarul acestuia a declarat că atacul din Alexandria a fost întreprins de un atacator sinucigaş ce s-a detonat în afara bisericii.
La scurt timp după explozia din Tanta, guvernatorul provinciei unde a avut loc atacul a declarat: ”Explozia a fost urmarea ”unei bombe sau a unui atac sinucigaş”, această declaraţie nu a fost confirmată încă de autorităţile egiptene.

Minoritatea creştină din Egipt a fost adeseori vizată de atacuri ale militanţilor islamişti în ultimii ani. Explozia pare să fi fost programată pentru a avea un impact major, mulţimile adunându-se pentru a sărbători Floriile.
UPDATE 15:17 Cel puţin 25 de morţi şi 60 de răniţi, în urma unei explozii într-o biserică din Egipt
Cel puţin 25 de persoane persoane au decedat şi alte 60 au fost rănite în urma unei explozii care a avut loc în Biserica Coptă Sfântul George din oraşul egiptean Tanta, informează Reuters.
UPDATE 15:01 Cel puţin două persoane, decedate în urma unei explozii, lângă biserica din Alexandria
Cel puţin două persoane au decedat în urma unei noi explozii ce a avut loc în apropierea unei biserici din Alexandria, la câteva ore după ce 21 de persoane au fost ucise în urma unei detonaţii, în timpul slujbei de Florii în oraşul egiptean Tanta, informează BBC News.
UPDATE 14:46 O nouă explozie asupra unei biserici din Egipt, în duminica Floriilor
O nouă explozie a avut loc în apropierea unei biserici din Alexandria, la câteva ore după ce 21 de persoane au fost ucise în urma unei detonaţii, în timpul slujbei de Florii în oraşul egiptean Tanta, informează BBC News.
Cea de-a doua explozie ce a avut loc duminică în Egipt, s-a produs în faţa bisericii din Alexandria.
Potrivit televiziunii naţionale, mai multe persoane au fost rănite în urma exploziei din Alexandria.
Prima explozie a vizat o Biserică Coptă din oraşul Tanta, la aproximativ 130 km depărtare de Alexandria.
Minoritatea creştină din Egipt a fost adeseori vizată de atacuri ale militanţilor islamişti în ultimii ani.
Explozia pare să fi fost proramată pentru a avea un impact major, mulţimile adunându-se pentru a sărbători Floriile.
UPDATE 12:34 Cel puţin 21 de persoane persoane au decedat şi alte 50 au fost rănite în urma unei explozii care a avut loc în Biserica Coptă Sfântul George din oraşul egiptean Tanta, informează Reuters.
Televiziunea de stat egipteană a confirmat producerea exploziei, dar nu a oferit un bilanţ al victimelor.
Însă conform ziarului egiptean Al-Ahram newspaper, bilanţul exploziei este de 13 morţi şi 42 de răniţi.
Explozia a avut loc în timp ce mulţimea s-a adunat pentru a celebra sărbătoarea Floriile.
Deocamdată incidentul nu a fost revendicat, iar adevărata cauză a exploziei este necunoscută.

Abdul Fattah al-Sisi, preşedintele Egiptului, a decretat stare de urgenţă pe o perioadă de trei luni, după ce ieri două atentate au vizat două biserici din Egipt, scrie BBC
Măsura lui Abdul Fattah al-Sisi trebuie să fie aprobată de parlament. Anterior, acesta a ordonat desfăşurarea armatei pe întreg teritoriul ţării, pentru protejarea cetăţenilor.
El a declarat că starea de urgenţă va fi pusă în aplicare după ce vor fi luate toate „măsurile legale şi constituţionale“. Majoritatea din Parlament susţine propunerea lui Sisi.
Starea de urgenţă permite autorităţilor să facă arestări fără mandat şi să caute prin casele oamenilor.
Cel puţin 36 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma a două atacuri ce au vizat două biserici din Egipt.



Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat cele două atentate care au vizat două biserici egiptene de sărbătoarea Floriilor, informează presa internaţională.
Papa Teodor al II-lea al Alexandriei, şeful Bisericii Copte, se afla la slujbă în interiorul bisericii vizate de explozia din Alexandria, potrivit presei locale, acesta nu a fost rănit.
Minoritatea creştină din Egipt a fost adeseori vizată de atacuri ale militanţilor islamişti în ultimii ani. Explozia pare să fi fost programată pentru a avea un impact major, mulţimile adunându-se pentru a sărbători Floriile.
Incidentele au avut loc la câteva zile după ce un poliţist a fost ucis şi alte 15 persoane au fost rănite în oraşul Tanta, în urma exploziei unei bombe.

Guvernul Egiptului a aprobat, luni, instaurarea stării de urgenţă pentru următoarele trei luni, după atentatele comise de organizaţia teroristă Stat Islamic la două biserici, soldate cu cel puţin 44 de morţi, informează site-ul cotidianului Le Figaro.
Starea de urgenţă a intrat în vigoare luni la ora 13.00, a transmis Guvernul de la Cairo. Decizia va trebuia confirmată de Parlament în următoarele şapte zile.

Preşedintele Abdel Fattah al Sissi a cerut instaurarea stării de urgenţă după atentatele comise duminică, în timpul slujbei de Florii, la două biserici de rit copt din oraşele Tanta şi Alexandria.
Atacurile au fost revendicate de organizaţia teroristă Stat Islamic.

Bilanţul celor două atentate teroriste ce au vizat două biserici copte din Egipt a ajuns la 44 de morţi şi peste 100 de răniţi, au anunţat autorităţile egiptene, care au precizat că preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a decretat starea de urgenţă pe o perioadă de trei luni, relatează Reuters online.
Primul atentat a vizat o biserică coptă din localitatea Tanta, aflată la aproximativ 100 de kilometri nord de Cairo, şi s-a soldat cu cel puţin 27 de morţi şi peste 78 de răniţi, a comunicat Ministerul Sănătăţii de la Cairo.
Al doilea atac terorist a avut loc la Catedrala coptă din Alexandria, în urma atentatului decedând 17 persoane, inclusiv trei ofiţeri de poliţie, iar alte 48 de persoane au fost rănite, a precizat Ministerul.

Bilanţul anunţat anterior de autorităţile egiptene era de 36 de morţi.
Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat ambele atentate care au vizat două biserici copte de sărbătoarea Floriilor.
Papa Teodor al II-lea al Alexandriei, şeful Bisericii Copte, se afla la slujbă în interiorul bisericii vizate de explozia din Alexandria, însă acesta nu a fost rănit.

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, a avertizat că omul contemporan a devenit robul imaginii şi petrece într-o lume virtuală care-l subjugă, criticând faptul că prin imagine intră dracul în suflet. Înaltul ierarh a vorbit şi despre Balena Albastră.
În Pastorala de Paşti despre care a vorbit, miercuri, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca, IPS Andrei Andreicuţ a scris că navigarea pe internet îl captivează pe om în aşa măsură că nu mai are timp nici de comuniune cu cei din casă, nici de lectură, nici de sport, nici de plimbări în aer liber.
„Omul vremurilor noastre a devenit dependent de imagine. Obsesia imaginii l-a subjugat totalmente. Petrece ore întregi în faţa televizorului. Nu poate lăsa o zi să nu urmărească ştirile, diferite filme sau programe de divertisment. În acelaşi timp calculatorul, cu întrebuinţările lui folositoare sau mai puţin folositoare, i-a devenit tovarăş de toată ziua. Navigarea pe internet îl captivează în aşa măsură că nu mai are timp nici de comuniune cu cei din casă, nici de lectură, nici de sport, nici de plimbări în aer liber. Şi ca să-l poată avea peste tot apelează la un laptop sau la o tabletă. Mai nou, telefoanele mobile performante, care au şi internet, îi oferă omului imagini, şi-l vezi butonând peste tot: pe stradă, în maşină, la masă sau în alte multe împrejurări. Şi chiar dacă este în compania cuiva, el, de fapt, petrece într-o lume virtuală care-l subjugă. Am dori să îi tămăduim de această meteahnă. Omul contemporan a devenit un pătimaş, rob imaginii, care poate fi bună sau rea. Dacă imaginea este bună lucrurile sunt în ordine. Dar, dacă imaginea este rea, păcătoasă sau indecentă? Atunci este o problemă. Pentru că prin imagine intră dracul în suflet”, a spus mitropolitul Clujului.
Potrivit acestuia, imaginile păcătoase pot fi oferite de televizor, de site-urile indecente de pe internet, de Facebook iar în felul acesta „imaginea păcătoasă devine o fereastră înspre iad”.
“Există şi imagini distrugătoare, prăpăstioase, dacă aş pomeni doar de Balena albastră care face ravagii în ultima vreme, dar vorbesc şi de imagini păcătoase reprezentate în cărţi, pe pliante, care pot fi distrugătoare de suflet”, a mai spus mitropolitul Clujului.
IPS Andrei Andreicuţ a susţinut că această patimă a dependenţei de imagine, ca orice altă patimă, creşte gradual şi poate ajunge la distrugerea sufletească, iar dacă provoacă păcate trupeşti, distruge şi sănătatea.
„Patima începe cu lucruri mici şi sfârşeşte prin a te distruge. Sunt şi oameni de ştiinţă care trag semnalul de alarmă şi ne spun că vizionarea excesivă a televizorului şi a internetului <<constituie un important factor în intensificarea stării de nervozitate şi agitaţie mentală, în slăbirea capacităţii de concentrare, în scăderea memoriei, în apariţia stării de pasivitate, şi a plictiselii, a depresiilor, a anxietăţii şi tulburărilor de personalitate>>. Ce să mai zicem de urmările de natură morală?”, a mai spus înaltul ierarh ortodox.


Mitropolitul Clujului a menţionat că nu are intenţia de a diaboliza televizorul sau internetul, pentru că la televizor sunt şi emisiuni bune, iar de pe internet se pot afla şi lucruri folositoare, ci doreşte un singur lucru: vizionarea să fie cu discernământ, să nu devină omul robul imaginii, mai ales a imaginii păcătoase.

„Imaginea bună, în sensul absolut al cuvântului este icoana. Icoana este o fereastră înspre Raiul Invierii care dă sufletului posibilitatea de a intra în legătură cu Împărăţia lui Dumnezeu. Cele mai importante sunt icoana Maicii Domnului şi a lui Iisus Hristos. Imaginea păcătoasă, ca fereastră spre iadul morţii veşnice, ne pângăreşte şi ne distruge spiritual. De aceea am încercat în Postul Mare să ne curăţim, să ne spovedim, să ne eliberăm de patimi, ca acum, la Paşti, să-L vedem pe Domnul Hristos îmbrăcat în toată splendoarea Lui”, a conchis IPS Andrei Andreicuţ.
Pastorala va fi citită de Paşti în toate bisericile de pe raza Mitropoliei Clujului.
ÎPS Andreicuţ: Am dori o intervenţie fermă a comunităţii internaţionale în cazul atentatelor
Mitropolitul Clujului, ÎPS Andrei Andreicuţ, doreşte o intervenţie fermă a comunităţii internaţionale pentru oprirea atentatelor cărora le cad victime creştini, făcând referire la atentatele de Florii de la două biserici din Egipt, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Întrebat, miercuri, reprezentanţii presei, la transmiterea mesajului de Paşti de la reşedinţa Mitropolitană din Cluj-Napoca, dacă are semnale de teamă din partea credincioşilor sau preoţilor în urma atentatelor din Egipt, dacă le este frică să meargă la slujbe, ÎPS Andrei Andreicuţ a spus că întotdeauna creştinismul a promovat civilizaţia, iar mulţi arabi din ţările unde este război vor să ajungă în Europa şi ar trebui „lămuriţi” că aceste ţări europene îşi datorează creştinismului nivelul de civilizaţie.
“Nu putem renunţa la participarea la slujbe, însă ceea ce am dori noi, referitor la aceste atentate, pe care le comit cei din ISIS sau alţi vrăjmaşi ai civilizaţiei noastre creştine, noi am dori să fie mai fermă şi mai limpede comunitatea internaţională atunci când condamnă aceste atentate, dar chiar să intervină să le oprească. Nu se pomenesc întotdeauna aceste atentate, acum au fost mari cele din Egipt, dar şi în Siria, Irak, în Africa Centrală şi de Sud se comit atentate împotriva creştinilor. E clar, creştinismul a promovat civilizaţia, mulţi arabi din aceste ţări unde este război vor să ajungă în Europa, dar civilizaţia Germaniei şi Franţei se datorează creştinismului şi ar trebui cumva lămuriţi că aceste ţări europene îşi datorează creştinismului nivelul de civilizaţie în care se găsesc. Şi atunci cum împotriva creştinismului se pornesc atentatele?”, a spus mitropolitul Clujului.
Potrivit acestuia, problema este că şi reprezentanţii comunităţii internaţionale, ca oameni, au sau nu o convingere religioasă puternică ca să poată interveni ferm.
“Ar trebui să aibă loc şi un dialog, să li se explice efectiv ce este creştinismul şi civilizaţia la care ei aspiră. Ei vin cu o mentalitate, islam, ascultare, acolo nu se comentează. Ei sunt exclusivişti, cine vrea să-şi părăsească religia islamică şi trece la creştinism este omorât. Trebuie schimbată această mentalitate”, a mai spus ÎPS Andrei Andreicuţ.
Două atentate teroriste au vizat, la sfârşitul săptămânii trecute, două biserici copte din Egipt, peste 40 de persoane fiind decedate şi peste 100 rănite. Primul atentat a vizat o biserică coptă din localitatea Tanta, aflată la aproximativ 100 de kilometri nord de Cairo, şi s-a soldat cu cel puţin 27 de morţi şi peste 78 de răniţi, a comunicat Ministerul Sănătăţii de la Cairo. Al doilea atac terorist a avut loc la Catedrala coptă din Alexandria, în urma atentatului decedând 17 persoane, inclusiv trei ofiţeri de poliţie, iar alte 48 de persoane au fost rănite, a precizat Ministerul. Preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a decretat starea de urgenţă pe o perioadă de trei luni, a relatat Reuters online.

Ne pregătim pentru război? Între 18-21 aprilie se testează sirenele de alarmare privind iminenţa producerii unor evenimente deosebite

IGSU va desfăşura săptămâna viitoare un exerciţiu la nivel naţional pentru testarea şi verificarea echipamentelor din componenţa sistemului de avertizare. De marţi, locuitorii Capitalei şi cei din judeţele ţării vor auzi sirenele în intervalul orar 10.00-15.00.

"Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) va desfăşura săptămâna viitoare un amplu exerciţiu, la nivel naţional, pentru testarea şi verificarea unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă – PROCIV 2017. În perioada 18-21 aprilie a.c., în localităţi din ţară va fi declanşat mecanismul de înştiinţare a autorităţilor privind iminenţa producerii unor evenimente deosebite şi vor fi acţionate echipamentele dedicate de avertizare/alarmare a populaţiei din zone posibil a fi afectate de dezastre, prin intermediul semnalelor acustice", se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), remis marţi MEDIAFAX.

Simulările vor începe marţi, 18 aprilie iar timp de patru zile vor fi verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirene) existente la nivelul comunităţilor.

Astfel, de marţi până vineri, locuitorii Capitalei şi cei din judeţele ţării vor auzi semnalul de alarmare, compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare, în intervalul orar 10.00-15.00.

De asemenea, vor fi testate şi echipamentele care permit transmiterea mesajelor de avertizare vocală către populaţie.

IGSU le recomandă cetăţenilor să rămână calmi şi să urmărească informările inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. Mesajele tip voce vor fi particularizate cu sintagma “EXERCIŢIU”.

La nivel naţional, există peste 7.700 astfel de mijloace de alarmare, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate.



Coreea de Nord avertizează că este pregătită de RĂZBOI, după ce SUA a dislocat un grup naval în regiune

PORTAVIOANELE şi FLOTA DE ATAC ale SUA ÎNDREPTÂNDU-SE către Marea Coreei de Nord

Armata Statelor Unite a lansat, joi, o bombă de mare putere în estul Afganistanului, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, anunţă Departamentul american al Apărării.
Un avion militar de tip MC-130 a lansat o bombă GBU-43, în cursul unui raid aerian efectuat în estul Afganistanului.
"Este prima dată când acest tip de bombă este utilizată în luptă; de asemenea, este prima dată când a fost lansată dintr-un avion MC-130", a declarat Adam Stump, un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Atacul a vizat o reţea de peşteri utilizate de militanţi Stat Islamic, în districtul Achin, situat în provincia Nangarhar, în apropierea frontierei Afganistanului cu Pakistanul.

Dispozitivul exploziv GBU-43, cunoscut informal drept "mama tuturor bombelor", este de tip termobaric, utilizând oxigenul din aer pentru a produce o undă de presiune şi căldură extrem de puternică. Bomba conţine 11 tone de explozibil. Practic, acesta este cel mai puternic dispozitiv exploziv non-nuclear, adică cea mai puternică bombă convenţională.

Organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic ocupă teritorii în nord-estul Siriei, în nord-vestul Irakului, în nordul Libiei, în nordul Egiptului şi în sud-estul Afganistanului, unde a instituit "un califat".

Statele Unite au anunţat, vineri seară, trimiterea unor avioane militare de tip F-35 în ţări europene membre NATO, pentru misiuni de antrenament de rutină, care intervin însă în contextul tensiunilor cu Rusia după atacul american în Siria.
"Forţele Aeriene vor trimite zilele următoare un număr redus de avioane de vânătoare F-35A Lightning II în Europa, în cadrul unei misiuni de antrenament care era programată de mult timp", informează Departamentul american al Apărării într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.
"Avioanele urmează să participe la antrenamente alături de alte aeronave americane sau ale altor ţări europene membre NATO, în cadrul Iniţiativei Europene de Reasigurare", precizează Pentagonul, fără a dezvălui în ce ţări vor ajunge aparatele de vânătoare.

Iniţiativa Europeană de Reasigurare (European Reassurance Initiative) include Operaţiunea Determinare Atlantică (Atlantic Resolve), care constă în măsuri de reacţie la presupusele ingerinţe ruse în conflictul din estul Ucrainei.
Exerciţiul militar la care vor participa avioanele F-35 intervine în contextul amplificării tensiunilor între SUA şi NATO, pe de o parte, şi Rusia, pe de alta, după atacul american care a vizat pe 7 aprilie o bază a armatei siriene.