citeste "Viata sufletului dupa moarte" o carte contemporana scrisa de cuv.Serafim Rose,moartea e o trecere doar.
O carte scrisa cu mult discernamint documentata din experientele sfintilor dar si ale altor persoane.
Merita citita.

Asa este Mirela, macar de nu am ura pe nimeni , sau macar sa fim indiferenti de cei ce ne pricinuiesc necaz, caci asa cum imi spunea si Duhovnicul, de ei traiesc inseamna ca si pe ei ii iubesc si ii rabda Dumnezeu, nefiind cu nimic mai prejos ca noi.

eu nu osindesc pe nimeni ,ci urmez povata sf apostoli care spun ;DEOSEBITI DUHURILE.Si mai spunasa;UN DOMN ,O CREDINTA ,UN BOTEZ,deci nu mai multe!!!
Mai ascultati si voi ce ne spun marii nostri duhovnici ,precum par, A.PAPACIOC ,IN FILMULETUL DESPRE ECUMENISM si in cel DESPRE MARTURISIREA ADEVARULUI,APOI MAI ASCULTATI CE SPUN SI MONAHII in ECUMENISM 4GLOBALIZARE luti-l de pa www.arhiva-ortodoxa/info.Mie imi placa sa ascult si pareri mlt mai competemte decit ale mele proprii si in functie de ce aud ,cum aud judec ,cacu judecata lui Dumnezeu este dreapta!

chestia cu palmuirea ESTE O REALITATE,intreaba si tu pe un preot.

Dumnezeu de aceea ne-a dat IUTIMEA sa o folosim in APARAREA ADEVARULUI,iar nu contra aproapelui,adica in certuri omenesti ce tin de duhul acestei lumi.

Mirela, daca ajungi sa nu mai urasti pe nimeni si sa nu mai fii nepasator fata de ceilalti sunt semne ca te hranesti cu iubirea desavarsita. Ea devine prezenta in tine in momentul in care traiesti si pentru altii. Iata cine poate avea dragostea desavarsita printre noi.

Se vorbeste atat de mult despre iubire dar atunci cand un semen (mai ales daca e de sex opus) iti spune te iubesc frate(sora) imediat mergem cu gandul la desfranare sau fatarnicie. Este primul gand ce ne vine in minte, apoi analizam si posibilitatea ca acel om poate simti o iubire sincera frateasca asemenea crestinilor de odinioara. Astfel prin impulsurile noastre (cele cu care primim consideratia, iubirea aporoapelui) aratam de fapt starea inimii noastre. Sa nu uram, este prima treapta dar a primi cu recunostinta si simplitate iubirea aproapelui, fara a ii da conotatie lumeasca este a doua treapta.:) Daca am avea mai multa simplitate lumea ar deveni mult mai buna si mai frumoasa:)

Foarte bine zici alinnna . Sa nu uitam ca acea simplitate atat de necesara convietuirii normale , dintre noi , nu o putem redobandi, fara a ne debarasa, dezgoli, de gandurile trufase, inselatoare, pe care de multe ori nici nu le sezizam.

CLD: "Sa stii ca prima judecata se face asa: vei fi întrebat de ce n-ai crezut." ???

In asta sta marea nemernicie a noastra, in a crede si a iubi adevarul si lumina cea adevarata, dar si de a iubi patima cea rea si urat mirositoare si pofta trupeasca ce ne coboara sub animalul simplu si nevinovat, sub dobitoace.

ce inseamna CLD-ul asta pe care il tot citezi?

Eu zic ca e mai important sa retinem ca in lumea de dincolo vom primi potrivit faptelor noastre. Intunericul vesnic pentru intunericul nestiintei, adancul fara auz pentru mandrie, uratenia fetei pentru cuvintele fara de rusine, etc. Asa ca este bine sa ne obisnuim ochii sa vada, urechile sa auda, limba sa graiasca dupa fire, ca sa nu ajungem in acesta negura si tacere, ci sa ne facem vazatori ai slavei dumnezeiesti. Nu aflam ce nu am cautat. Nu ni se deschide usa Imparatiei cerurilor fiindca n-am batut la usa virtutilor. Deci, sa fim cu luare aminte pe ce fapte ne sprijinim.

ei..degeaba ne batem noi capul..om trai .. om muri..si om vedea.

foarte primejdioasa parere... paguboasa rau ca asha zic totzi : sa pacatuim, sa nu credem shi sa desfranam, adica om trai, om muri, om vedea .... dar apoi ce om vedea? ce va fi? va fi neimportant ca va fi ce va fi cu totzii?... dar om vedea shi nu vom mai putea face nimic... ca apoi ce sa mai faci? precis atunci o sa zici : vai daca shtiam.... poi nu shtiai? de cate ori nu tzi s-a spus? dar n-ai facut.... deci ne va-intreba primul lucru "De ce n-ai crezeut?" pentru ce? ce motive ai avut sa nu crezi? de ce te-ai indoit? de ce eshti zabavnic cu inima, de ce n-ai credintza, de ce nu crezi, dar atunci va fi "de ce n-ai crezut?".... deci dupa aia degeaba mai crezi ca poate fi prea tarziu.... shi nu acum ci abea apoi degeaba ne-om mai bate capul ca soarele zilei a apus 4x:(??????

vsovi..m-am referit la cum ne inchipuim judecata de apoi...trraim , facem cum credem adica ori pe calea buna ori pe cea rea , om muri , si atunci vedem cum va fi.

Aici e toata problema ! Din potriva se ne batem tot timpul capul si sa ne framantam mereu, de felul in care traim , iar atunci cand ispita ne doboara sa cautam cale de indreptare. Asteptarea mortii ca o rezolvare in sine , indiferent de rezultat, este paguboasa si ne saraceste duhovniceste. Aici trebuie sa luptam, aici trebuie sa ne caim pentru faptele noastre, aici trebuie sa cerem indurare si clementa, aici trebuie sa ne sporim talantii. Nepasarea, uitarea, deznadejdea,lenevirea,ne opresc de la sansa mantuirii noastre. Pentru cei ce se-ndoiesc de viata ce va sa fie, nu le putem spune ca sansa de crede si a indrepta ceva, o singura data o au. ACUM !

Pai da Cristiane, dar degeaba vorbim si dam sfaturi pe forum, iar fata in fata nu le spunem nimica, ca doar suntem luati in ras, nu de alta, nu? :( Da, recunosc ca nici eu nu pot sa-i spun cuiva in fata ca trebuie sa se lase de vicii, ca nu da doi bani pe treaba asta...

simt bucurie,emotie,entuziasm si pot spune ca imi pot imagina Judecata de Apoi foarte bine..nu simt nici un fel de frica,desi ar trebui.

Daca simti bucurie ca vine Judecata de Apoi...inseamna ca nu stii ce faci! Poate ca te afli intr-o mare inselare, crezand ca tot ceea ce faci e bine...

Sunt multe pe care le facem si nu stim ca le facem rau!

Judecata de Apoi se mai numeste si INFRICOSATA JUDECATA! Nu e o gluma...

JUDECAA DE APOI E CA O MASURARE CU METRUL ,DUPA CUM AU FOST SI FAPTELE NOASTRE.Daca faptele nostre au fost bune metrul va fi mai lung ,iar noi mai inalti in ochii lui Dumnezeu:D

Ce as putea sa spun!O groaza cumplita ma cuprinde afland din Sfanta Scriptura, din Apocalipsa ce ma asteapta!Nu mi-o inchipui altfel decat cum este descrisa.

Cu noi este Dumnezeu !

Gandindu-ma la judecata imi amintesc de pacate. Amintindu-mi de pacate ma gandesc la spovedanie. Si astfel prin acest (joc) de cuvinte si ganduri incerc sa fiu mereu pregatita de judecata. Atat cat pot restul Dumnezeu cu mila Sa.

pentru cei drepti si sfinti, judecata va fi asteptata cu pace in suflet. pentru nelegiuiti, cu teama/spaima, infricosare.

Eu cred ca nu exista om fara pacate mici sau mari numai Dumnezeu stie dar daca stim s-a ne rugam, Dumnezeu va avea grija asa cum ne are de grija si aici! Nu cred ca va fi asa de infricosetor. Poate va fi chiar mai usor decat aici!

Celor rai le va zice:

Psalmi 6:8 [color=red]Departati-va de la mine toti cei ce lucrati faradelegea,[/color] ca a auzit Domnul glasul plangerii mele.

Daca unii ar putea sa admita ca Dumnezeu a pregatit un rai second hand pentru cei ce practica nelegiuirea se inseala pentru ca Sfanta Scriptura spune ca ochii lui Dumnezeu sunt atat de curati incat nu pot sa vada raul...

Dar cei buni vor fi primiti:

Psalm 6:9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugaciunea mea a primit.

Mie unul nu sunt prea multumit.Ma refer ca ma voi duce in alta lume ,sufletul va trai vesnic dar cand te gandesti ca ceilalti sunt pe Pamant si te plang este catastrofal.Mai bine murim cu toti o data decat sa murim pe rand .Degeaba traiesti vesnic daca nu traiesti alaturi de familie ,de mama ,de tata.

iubesti mai mult neamurile, decit pe Dumnezeu?

Eu ma refer ca e o banalitate dorinta oamenilor de a nu veni niciodata APOCALIPSA .Mai bine murim cu totii suferinta numai e asa mare.

Incurci putin planurile ! Te rog sa ma ierti, dar cred ca esti extrem de tanar, copilandru chiar, pentru ca in majoritatea celor spuse, postate de tine , au un iz de sinceritate infantila. De ma insel iti cer iertare. Oricum, aici se pune problema judecatii finale, decisiva intru vesnicia sufletelor noastre ce nu au decat doua cai, cale spre mantuire sau cale spre osanda. Mult mai important cred, este pregatirea noastra continua , pentru judecata, pe deoparte prin indreptarea atitudinii noastre si decizia de a urma calea pocaintei, si pe de alta parte, intarirea intru rugaciune, cerand milostivire , iertare, pentru ca o indreptare absoluta in putine cazuri se-ntampla si de aceea, rugaciunea este o recunoastere a celor savarsite, a neputintelor si Slava adusa Bunului Dumnezeu, cerand indurare si miliostivire cand vor fi vadite faptele noastre.

Sa nu uitam ca primul martor al judecatii este propria constiinta. De toate putem fugi, dar de propria constiinta niciodata. Daca avem o constiinta curata vom intelege cat de necesara este pocainta si vom cere de la Dumnezeu timp pentru pocainta, ca in Pateric, cand un parinte ii cerea lui Dumnezeu sa-l mai lase pe pamant macar un ceas pentru ca sa se pocaiasca. Ortodoxia este cea care tine pe om intr-un vesnic dinamism intre "deja mantuit" si "nu inca mantuit"

In ce sens ingrozitoare Andrei?..adica ne vom speria sau va fi dureroasa fizic, insa care fizic daca nu-l mai avem, deci din ce se deduce durerea va fi ma mult la nivel de mustrare de constiinta?... pentru cei care nu vor capata viata vesnica?

Ziua de Apoi va fi îngrozitoare pentru toti, deoarece atunci se va arata Dumnezeu în toata maretia Lui. Sfântul Siluan spune ca un om obisnuit nu poate suporta vedera lui Dumnezeu.

Iar pentru cei nepocaiti va fi si mai îngrozitoare, fiindca vor întelege instantaneu ce îi asteapta în vesnicie.

Mantuitorul spune ca "Felul nostru de vorbire sa fie: "Da, da; nu, nu"; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rau" (Matei 5,37). Iar de vom face bine unuia dintre semenii nostri, lui i-am facut. De vom implini cele de mai sus, nu avem de ce sa ne mai temem de judecata, cacu nu suntem morti ci vii pentru Hristos.

Ce minunat ar fi ca orice cuvant al nostru sa fie o rostire a lui Dumnezeu in lume. Asadar, e vremea sa ne luam in serios viata.

[COLOR=darkred]Judecata de Apoi va fi de negrait ![/COLOR]

Judecata de Apoi = Dreptatea lui Dumnezeu.
Minunata pentru cei drepti, ingrozitoare pentru cei nelegiuiti ! Mai mult nu vreau sa imi imaginez :68: