|
Citat:
Daca ai impresia ca Iuliana a spus ceva neadevarat , vino cu argumente si dovezi . |
Doamne ajuta, domnule Ovidiu!
Acum citiva ani, am avut tangenta cu o familie de musulmani romano-araba. Le-am meditat copiii la franceza o vreme. In primele luni, nu au existat nici un fel de momente neplacute, pentru ca eu nu vorbesc neintrebata despre religia mea cu oameni de alta religie; daca omul vrea sa afle ceva, atunci ii spun cit si cum ma pricep.. Dar la un moment dat, au trecut ei la atac, vazind ca eu port cruce la git. Imi tot spuneau ca, daca tot sunt interesata de religie, atunci ar fi bine sa cunosc religia adevarata (evident, mahomedanismul), si au inceput sa ma atace foarte tare in privinta Bibliei, ca si in privinta multor trasaturi definitorii ale crestinismului, ajungind si la critici foarte acerbe la adresa Sfintei Treimi... In aceste conditii, m-am hotarit sa invat despre islam, ca sa stiu si pentru acea imprejurare, si pentru viitor, despre ce e vorba de fapt. Dumneavoastra, ca si mine, trebuie sa fi auzit multe despre civilizatia araba, si despre cit de pasnic este islamul si cit de adinc. Mi-am zis ca ar fi bine sa vad de ce spun mahomedanii ca Hristos nu a murit pe cruce, ci Allah a pus pe un altul in locul lui sa moara pe cruce, de ce sunt atit de indirjiti impotriva vinului Impartasaniei, de ce spun ca Duhul Sfint nu exista, de ce sustin ca toata Biblia crestina este falsificata din rea intentie de catre crestini etc. Si mi-am propus sa vad si in ce masura islamul insusi este asa de frumos pe cit il descriu credinciosii mahomedani. Asa ca am purces la lectura Quranului, completata cu lectura comentariilor la Quran, comentarii pe care in mahomedanism nu le pot face decit carturari "de prima mina". Cei mai vestiti sunt Ibn Kathir, Ibn Abbas, Al Qurtubi, Al Jalalayn si inca alti citiva. In comentarii mi-am confirmat ca ceea ce am citit eu in Quran am si inteles bine, adica de fapt ca am inteles in modul in care musulmanii insisi isi inteleg scriptura. Gasiti Quranul in engleza pe situl urmator: http://quran.al-islam.com/Targama/Di...=1&l=eng&t=eng, iar comentariile la textul coranic, comentarii ce se numesc tafsir, pe situri precum: http://www.tafsir.com/ , http://www.altafsir.com/ , sau chiar pe al-islam.com, doar ca pe acesta, pe ultimul, comentariile cele mai socante nu se gasesc decit in araba, asadar aveti nevoie de un vorbitor de araba, de preferinta nativ, pentru a citi acele comentarii mai "speciale". Eu am folosit pentru ele ajutorul unor membri ai bisericii crestine siriene din scandinavia. In orice caz, mizeriile de care e plin Quranul sunt in general evidente si la lectura textului in sine, nu trebuie mers prea departe cu lectura exegezei... De asemenea, stiind de pe siturile islamice ca sursa Legii islamice, vestita Shariya, sunt Quranul si Hadeeth-urile, am lecturat si mare parte din colectiile de hadeeth-uri considerate autentice (hadeeth-urile sunt, cum le arata si numele, hadeeth=relatare, povestiri ale faptelor si spuselor lui Mahomed, transmise de catre apropiatii lui urmasilor lor, pina in zilele noastre). Autentice 100% sunt colectii ca: Sahih Muslim, Sahih Bukhari, Sunnan Abu-Dawud si Malik's Muwatta, le gasiti pe situl http://www.usc.edu/schools/college/c...im/search.html, sau pe al-islam.com. Al-islam.com este situl oficial al guvernului Arabiei Saudite, adica, in termeni romanesti, un fel de site al Patriarhiei Romane, alcatuit si garantat din punct de vedere dogmatic de catre cele mai inalte oficialitati ale lumii musulmane sunnite. Stiu ca ceea ce am scris este infricosator; si totusi nu e nici macar o miime din tot ce este urit in islam. Eu nu contest ca lumea araba are o istorie lunga de cultura si civilizatie; insa ma revolta enorm cind mahomedanii se folosesc de tezaurul culturii arabe si persane pentru a propaga islamul cu toate monstruozitatile lui, cind realitatea este ca mare parte din cultura arabo-persana isi are radacinile, tulpina si mare parte din ramuri in civilizatia preislamica. Si nici nu mi se pare corect sa fie ascunse mizeriile islamului de catre mahomedani, atunci cind "dialogheaza" cu crestinii sau cu alte religii. Eu cred ca lucrurile trebuie sa vina la suprafata, pentru ca altfel vor fi multi crestini care, auzind doar spoiala pe care o pun in fata propagandistii islamului, vor zice: "ce religie minunata! cita cultura!". Intelegeti, nu am nimic cu cei care cred sincer - si de cele mai multe ori nu stiu multe dintre dedesubturi - ci cu cei care ascund ororile mahomedanismului si vorbesc foarte acid impotriva crestinismului, improscind cu noroi cit mai mult. Si nu cred ca e cazul sa fim politicosi cu doctrina unei religii antihristice; Mahomed a pornit el insusi de la ideea ca si evreii si crestinii au falsificat in mod voit Scriptura ca sa-si faca interesele lor, si ca el a fost "ales" sa Il faca pe Hristos muritor la loc, si sa-i combata pe crestinii care dupa parerea lui L-au facut pe Hristos Dumnezeu si idol. Si nu multi crestini au curiozitatea de a citi textele islamice, ca sa vada pe larg despre ce e vorba. Nu imi arog drepturi de pedagog, insa cred ca e bine sa se stie aceste lucruri despre islam. Daca nu spun eu, atunci cine? Cineva ca dumneavoastra, care se supara sa auda despre uriciunile mahomedanismului? Nu va acuz cu nimic, Doamne fereste! Inteleg ca unii oameni pot fi mai delicati din fire, si atunci nu sunt potriviti cu sarcina ingrata de a atrage atentia asupra mizeriilor...Tocmai de aceea am considerat foarte oportun sa scriu despre unele din lucrurile despre care am citit. Va cred ca suna foarte urit, dar va fi suficient sa cititi dumneavoastra insuva din chiar textele islamice pentru a vedea ca este intru totul adevarat ceea ce am scris eu aici. Daca nu aveti timp sa cautati si sa parcurgeti (e vorba de ceva mii de pagini) sau nu vorbiti engleza sau franceza suficient de bine, imi puteti spune ce va intereseaza in mod deosebit, si vi le caut eu, fiind familiarizata cu configuratia colectiilor si cu motoarele de cautare. Va voi furniza fragmentele in "copy-paste" si traducere, impreuna cu sursele, respectiv linkurile de internet, ca sa va puteti duce sa le vedeti cu ochii dumneavoastra. Trebuie sa ne ferim de islam, si sa nu lasam sa ne inmoaie propaganda, pentru ca odata cu convertirea la islam, omul intra in ceva extrem de dracesc, din care nu mai poate scapa... E chiar cazul sa fim cu totii foarte stapini pe noi insine, si asta presupune sa stim si relele, fiindca nestiind relele putem avea impresia catastrofala ca avem inainte un monument de frumusete... Ia spuneti-mi, daca dumneavoastra ar trebui sa va casatoriti acum, si cea cu care ar trebui sa va casatoriti si pe care o credeti cinstita si frumoasa este de fapt o prostituata care va ia de barbat fiindca aveti casa si vrea sa faca dupa cununie o casa de toleranta in casa dumneavoastra, nu ati vrea sa stiti? Nu v-ati feri de o asemenea unire daca ati sti adevarul? Cu cit mai importanta este cunoasterea atunci cind vine vorba despre a-ti darui sufletul, si viata, unei invataturi? Islamul s-a extins in doua moduri: prin violenta si prin propaganda. Exact ca hitlerismul si ca stalinismul: cei care nu au putut fi prostiti prin minciuna, au fost trecuti "prin foc si sabie". Si daca propaganda mahomedana continua cu aceeasi forta si in zilele noastre, eu cred ca oamenii trebuie sa stie si reversul medaliei, nu numai prostioarele politicoase ale "dialogului", in care "falsificatorii de Scriptura" crestini invata de la mahomedani despre cum nu exista respect mai mare pentru om decit respectul desprins din Quran... Este plin de orori mahomedanismul, domnule Ovidiu, si stiu ca toate cele pe care le cunosc eu sunt doar o parte din acest intreg de orori... Nu sunt impotriva oamenilor care traiesc in teritorii islamizate; multi sunt de buna credinta, insa mintiti sistematic si maleducati; si apoi, uscaturi exista pretutindeni; personal, sunt insa impotriva doctrinei care in mod oficial recomanda oroarea ca mod de viata. Imi pare rau ca oameni cu simt patriotic diamantin, asa cum sunt arabii, simt pe care eu il pretuiesc extrem de mult, sufera boala dezgustatoare a unei asemenea doctrine. Si inca mai rau imi pare cind se face propaganda de a extinde doctrina pe pielea unor nevinovati.. Acuma, judecati dumneavoastra daca are relevanta pentru dumneavoastra modul meu de a vedea lucrurile... Sunt sigura insa ca sunt multi pe forum care vor multumi lui Dumnezeu pentru ceea ce afla prin mine... Facem fiecare ce putem, ca sa ajutam pe unii mai gingasi din fire sa nu cada in capcane... Nu vreau sa fie cele scrise de mine un pretext pentru a scuipa pe strada pe mahomedani, pentru a le sparge geamurile, sau pentru vreo alta prostie de acest gen. Cunosc musulmani, si am ramas prietena cu acea familie de la care a pornit "contactul" meu cu islamul, si chiar de mi s-ar fi declarat dusmani de moarte, tot i-as fi tratat cu prietenie, si as ajuta si pe cineva care-mi face rau in mod deschis, fiindca toti ne zbatem in greutati in viata aceasta. Insa la nivelul constiintei trebuie facute demarcatii clare, si nu trebuie acceptat nici un compromis. Nici macar acela de a spune ca mahomedanismul este o religie a pacii si care trebuie respectata, cind Quranul geme de indemnuri la ucidere... Este destul de clar raspunsul meu? Daca nu, va stau la dispozitie pentru alte lamuriri.. Dumnezeu sa va ocroteasca! P.S. Iertati lungimea! |
[quote=Iuliana_crestina;253169]Doamne ajuta, domnule Ovidiu!
Acum citiva ani, am avut tangenta cu o familie de musulmani romano-araba. Le-am meditat copiii la franceza o vreme. In primele luni, nu au existat nici un fel de momente neplacute, pentru ca eu nu vorbesc neintrebata despre religia mea cu oameni de alta religie; daca omul vrea sa afle ceva, atunci ii spun cit si cum ma pricep.. Dar la un moment dat, au trecut ei la atac, vazind ca eu port cruce la git. Imi tot spuneau ca, daca tot sunt interesata de religie, atunci ar fi bine sa cunosc religia adevarata (evident, mahomedanismul), si au inceput sa ma atace foarte tare in privinta Bibliei, ca si in privinta multor trasaturi definitorii ale crestinismului, ajungind si la critici foarte acerbe la adresa Sfintei Treimi... In aceste conditii, m-am hotarit sa invat despre islam, ca sa stiu si pentru acea imprejurare, si pentru viitor, despre ce e vorba de fapt. Dumneavoastra, ca si mine, trebuie sa fi auzit multe despre civilizatia araba, si despre cit de pasnic este islamul si cit de adinc. Mi-am zis ca ar fi bine sa vad de ce spun mahomedanii ca Hristos nu a murit pe cruce, ci Allah a pus pe un altul in locul lui sa moara pe cruce, de ce sunt atit de indirjiti impotriva vinului Impartasaniei, de ce spun ca Duhul Sfint nu exista, de ce sustin ca toata Biblia crestina este falsificata din rea intentie de catre crestini etc. Si mi-am propus sa vad si in ce masura islamul insusi este asa de frumos pe cit il descriu credinciosii mahomedani. Asa ca am purces la lectura Quranului, completata cu lectura comentariilor la Quran, comentarii pe care in mahomedanism nu le pot face decit carturari "de prima mina". Cei mai vestiti sunt Ibn Kathir, Ibn Abbas, Al Qurtubi, Al Jalalayn si inca alti citiva. In comentarii mi-am confirmat ca ceea ce am citit eu in Quran am si inteles bine, adica de fapt ca am inteles in modul in care musulmanii insisi isi inteleg scriptura. Gasiti Quranul in engleza pe situl urmator: http://quran.al-islam.com/Targama/Di...=1&l=eng&t=eng, iar comentariile la textul coranic, comentarii ce se numesc tafsir, pe situri precum: http://www.tafsir.com/ , http://www.altafsir.com/ , sau chiar pe al-islam.com, doar ca pe acesta, pe ultimul, comentariile cele mai socante nu se gasesc decit in araba, asadar aveti nevoie de un vorbitor de araba, de preferinta nativ, pentru a citi acele comentarii mai "speciale". Eu am folosit pentru ele ajutorul unor membri ai bisericii crestine siriene din scandinavia. In orice caz, mizeriile de care e plin Quranul sunt in general evidente si la lectura textului in sine, nu trebuie mers prea departe cu lectura exegezei... Felicitari! Daca toti crestinii ar intelege ca a fi informati in primul rand despre religie lor, si nu in ultimul rand despre alte religii e esential, ar fi ideal. De ce spun asta? Pentru ca sunt multi crestini care habar nu au despre propria religie, in orice dezbatere religioasa cu membrii altor religii sunt facuti praf pentru ca nu au argumente teologice, dogmatice, istorice, nu au niciun fel de reper, prin urmare, de multe ori sfarsesc prin a se converti la alte religii. Intelegeti drama acum? Si eu am fost in situatia ta, dar in alt context, si de atunci citesc, vizionez filmulete ale fostilor musulmani, vizionez dezbateri dintre reprezentantii diferitelor religii, invat, ma documentez, pentru ca doar asa se poate face fata oricarei discutii, si asa ne intarim convingerile. A nu fi informat, a fi ignorant in ceea ce priveste religia e primul pas spre cadere. |
În noaptea de anul nou, acum două zile, în fața unei biserici copte din Alexandria-Egipt a explodat o bombă în mulțimea de peste 1000 de oameni ucigând 21 de creștini și mutilând alți zeci.
Imagini filmate în biserică în momentul exploziei și imediat după aceea cu creștinii măcelăriți târându-se prin sânge: http://www.youtube.com/watch?v=aOReY...eature=related Musulmanii strigâng strigătul lor de victorie Allahu Akhbar la locul exploziei: http://www.youtube.com/watch?v=T0lOtiSI3Hc |
salut,iuliana_crestina
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Se vede că nu ai citit curanul, care îndeamnă la atacarea, uciderea, mutilarea, prădarea, înrobirea și violul nemusulmanilor. Islamul e o nebunie, un cult distructiv inventat de un psihopat asemenea altor culte distructive: nazismul creat de nebunul Hitler, comunismul instaurat de Lenin și alți nebuni, Templul Poporului întemeiat de Jim Jones etc. Toți acești nebuni sufereau de narcisism, se credeau ființe supreme și prin manipulare, minciuni, teroare, controlul minții îi aduceau pe adepții lor la fanatism, supunere oarbă, crime făcute împotriva celor din afara cultului sau care părăseau cultul. Faptul că există și musulmani pașnici e din pricină că ei nu aplică directivele trasate de nebunul mahomed, din pricină că nu cunosc islamul. Islamul adevărat este ceea ce se aplică în Afganistan, Iran, Arabia Saudită ca politică de stat: executarea celor ce insultă pe mahomed sau care părăsesc islamul, a adulterilor, mutilarea hoților și alte barbarisme. Dar chiar dacă există o proporție de musulmani pașnici, trebuie să ai în vedere două lucruri: 1. Și acești musulmani pașnici se pot radicaliza. Toți musulmanii radicali au trecut printr-o fază în care erau musulmani moderați. 2. Atât timp cât va exista islam va exista o proporție semnificativă de musulmani care vor ucide, persecuta pe nemusulmani și apostați, așa cum se întâmplă în toate țările musulmane unde zilnic sunt omorăți creștini și alțui oameni pentru simplul motiv că au alte convingeri religioase și unde domnește un permanent regim de teroare. Dacă islamul nu este distrus curând, minoritățile religioase din țările musulmane, inclusiv creștinii din Egipt vor fi exterminați complet, așa cum se vede și din acest atac din noaptea anului nou. Iar în timp musulmanii vor deveni dominanți și în țările actualmente nemusulmane și prin instaurarea shariei vor interzice libera expresie și celelalte libertăți democratice, așa cum e situația în toate țările musulmane. În concluzie, nu mai vorbiți dacă nu cunoașteți bazele islamului, situația din țările musulmane și consecințele toleranței față de islam. |
Citat:
iata ce scrie in coran: ''morte necredinciosilor!!! ........necredinciosii sunt crestini!!!'' |
Citat:
bine, o sa-mi spui ca e vorba de catolici... dar, oare musulmanii fac astfel de diferente? sa nu uitam ca, noi crestinii, le bombardam orasele si satele. nu sunt pro-musulman, dar incercarea asta de a-i arunca in extrema pe crestini nu e buna deloc. am zis "noi" , pentru ca si eu as trece drept crestin in ochii lor. |
Citat:
Adu versetul din NT unde spune să fie omorâți credincioșii. |
Citat:
sriu de pe telefon si imi este greu sa caut citate. in plus nu sunt acasa :) dar iti promit ca maine, daca voi avea timp, iti voi da cateva citate din NT ce instiga la violenta. mincinos nu sunt. pot sa gresesc, de multe ori. dar nu mint. cel putin nu aici. rau-voitor?! ce rau sa-ti vreau eu?! |
Citat:
Reaua ta voință constă în denigrarea constantă a creștinismului, inclusiv prin dezinformare. |
ceea ce am spus eu, exact asa scrie in coran. noi crestiniii??? parca erai ateu.
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Sa ne pastram credinta cu orice pret!E trist cand persecutia vine uneori tot de la crestini.
|
Citat:
De ce întorci totul într-o treabă personală, legându-te de persoana mea? Pentru că nu poți să răspunzi acuzațiilor, continui cu diversiunile, recurgând la atac la persoană. Și despre lovituri, poate proiectezi propriile preocupări și interese asupra altora. Oi fi tu pasionat de lupte marțiale (cum se vede și din imaginea de avatar), de tehnicile combative dar alții, între care mă număr și eu, le disprețuiesc. Iar în disputele de idei nu urmăresc înfrângerea adversarului ci punerea în lumină a adevărului. Mai ales atunci când observ că sunt oameni naivi, care nu au conștiința că printre noi sunt și unii care se ocupă deliberat cu inducerea în eroare. |
Citat:
|
no bine. no hai cu dovada!!
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
salut,dumitru73
Citat:
|
Păi musulmanii se închină înțelepciunii tainice căci aia reprezintă cubul de piatră acoperit de la Mecca și ochilor anonimi pe care i-a văzut mahomed de a crezut că a văzut ochii arhanghelului Gabriel, și apoi a ascultat de vocea anonimă care i-a dictat coranul de parcă ar fi fost și el un ales, un prooroc vechi testamentar.
Păi tot Vechiul Testament vorbește despre Mesia, căci cu promisiunea asta începe totul, că se va naște din femeie, și iată că s-a născut acum 2000 de ani din fecioară curată și a fost arătat lui Israel cel vechi de către Ioan Botezătorul, și prin Iisus și Ioan s-a plinit toată dreptatea, deci mahomed, cum putea să mai fie și el prooroc sau profet al legii vechiului testament? Cum? E vorba practic că ochii aceia, pe care i-a văzut mahomed, sunt luați de pe casca lui Menumorout, de pe căștile dacice ritualice, căci dacii aveau credința jertfelor animaliere rituale pe munți și aveau înțelepciunea Dumnezeiască adusă de la regele Solomon, căci dacii nu slujeau idolilor căci ochii aceia erau simbolici, în sensul că Dumnezeu vede în ascuns și vede și știe toate câte sunt și câte se fac pe pământ și în cer, dar iată că mahomedanii au idolizat tocmai această curiozitate ucigașă a omului, nefăcând altceva ei decât furând de la daci credința pentru ca apoi să-i stârnească dracii împotriva lor și a urmașilor lor, adică împotriva noastră, a dacilor și romanilor încreștinați, și mahomedanii neștiind că defapt se închină credințelor dacice dar pe care ei și dracii lor le-au idolizat și le-au fariseizat în mod asemănător cam cum au făcut și evreii de la care s-au inspirat în fățărnicie dar prozelitismul cu sabia și teroarea le aparține lor. Astfel că mahomedanii au o credință dacică de tip Zamolxian doar că e ceva mai fariseizată și mai ciuntizantă și ciopârțitoare de trupuri, căci Zamolxis a adus de la Solomon înțelepciunea tainică a lui Dumnezeu simbolizată prin cubul din Templul cel Vechi din Ierusalim și jertfele animaliere. Deci iată cum dracii i-au dezbinat pe oameni și ne-au dezbinat în credință și ne-au încăierat pe noi contra noastră exact cum ne-au încăierat cu romanii pentru aur și femei căci și romanii, după ce au fugit de grecii lui Ulise și Agamemnon au trecut pe la noi prin Dacia, prin țara lupilor și au supt lapte și miere de la lupoaică și de la albilnele domestice ca apoi să vină să ne cucerească ei, fiii și urmașii noștrii care i-au bătut pe toți în zonă căci au învățat bărbăția și dreptatea de la noi dar au slujit mai mult idolilor luați de la greci, că au crezut că de aia au pierdut războiul Troian căci grecii au dreptate să se încreadă în toți zeii aceia plini de desfrânări și viclenii și crime și lăudăroșenii, iar Eliada este una din ficele lui David, ca să scoată ei că ei ar fi fost viteji și credincioși, zeii și fiii lui Zmeus și Bachus care au răspândit atâtea minciuni și viclenii înțelepte ca să se laude ei. Defapt ei sunt fugari din Dacia căci n-au mai suportat dreptatea bătrânilor satului și atunci au inventat ei luptele lor atât de titanice cu dreptatea și adevărul scoțându-se că au izbutit... defapt au plecat în sud la căldurică și au slujit ol-impului. Adică și-au făcut de cap în fel și chip transformând revolta în ''democrație''... Deci e același lucru doar că e vorba de credință acum, și așa iată că vin ei ca să se lupte cu țara strălucirii, cu patria Creștinismului Ortodox de la întemeiere lumii, căci despre Iisus Hristos și Cuvântul lui Dumnezeu este scris de la întemeierea lumii, adică de la primul Om căci imediat ce au căzut, Domnul le-a promis Mântuirea și apoi Viața Veșnică pe care o vom moșteni prin Iisus Hristos Domnul. |
Citat:
|
Oare ce mare lucru ar fi de spus ?! Musulmanii ne-au chinuit 600 de ani ! Pacat ca noi romanii n-avem memorie genetica, sa mostenim toate durerile provocate de salbaticia coranului: crimele, violurile, inrobirile, hotiile, ...... 600 de ani buni crestini ! NU VREM SI NU PUTEM SA CONVIETUIM CU ASEMENEA OAMENI !
|
Citat:
|
Citat:
Citat:
Citat:
|
Sfântul neștiut
Un articol deosebit despre ce va sa fie in acest an in Romania. Se pare ca musulmanii ne vor executa pt Bin Ladem !
Știam de la pelerinajul trecut că cine vrea să trăiască o minune pe muntele Athos trebuie să se rupă de grupul de pelerini, să iasă în afara mânăstirii și să meargă pe poteci înguste, poate chiar spre vârful Athon. Are șansa să se întâlnească cu pustnici plini de har și chiar să îi iasă în cale sfinți. Circulă legende pe munte că Maica Domnului se arată vie celor care rătăcesc cărarea și îi îndrumă pe drumul cel bun nu doar spre mânăstire, ci și spre mântuire. Aflasem demult de pustnicii nevăzuți ai muntelui și știam că părintele Iulian, duhovnicul de la Prodromu, ieșea adesea serile din schit să se întâlnească cu unii dintre ei. Mulți călugări l-au văzut în depărtare vorbind, dar nu ca și cum s-ar fi rugat sau ar fi vorbit cu sine, ci ca și când cineva era lângă el – sfătuindu-l blând, cu voce așezată. Dar lângă el nu se vedea nimeni, iar când călugării se apropiau de el discuțiile încetau rapid. Părintele Iulian este cunoscut ca unul din marii văzători în duh ai muntelui Athos, capabil să vadă în oameni durerile și păcatele și să dea un sfat cumpătat. L-am văzut dincolo de chilia lui Isaia stând pe o piatră și mișcând mâinile ca și cum ar fi dat binecuvântarea cuiva, apoi îmbrățișându-se cu acel cineva nevăzut. Când a plecat spre Prodromu, după ce a trecut de bazinul de apă i-am spus lui Octavian: - Hai după pustnicul acela nevăzut. Poate nouă ni se va arăta când o să vadă că îl căutăm. - N-o să ni se arate, prietene. El e nevăzut pentru noi, nu pentru părintele Iulian și nevăzut o să rămână. Se înserează, hai înapoi la schit că se închid porțile și va trebui să ne găsim culcuș pe la colibe. Am insistat atât de mult încât l-am convins să mergem în adâncul muntelui. Octavian era un interlocutor plăcut – îl cunoscusem cu câteva ore înainte, chiar la sosirea pe Athos. Rătăcisem drumul de la Prodromu la peștera sfântului Atanasie, un drum de maximum 10 minute și am ajuns cu grupul de prieteni la chilia călugărului Nectarie. Acolo am dat de el și mirați am fost să vedem ce săritor era și dornic să ne ajute. Ne-a dus mai înainte la pustnicul grec Vlasie Aghioritul, un călugăr cu mare har care a scris o carte ”Pustnicii nevăzuți ai Athosului”, care a fost tradusă în mai multe limbi, printre care și în română, la Editura Panaghia în anul 2010, cu binecuvântarea Episcopului Galaction al Alexandriei și Teleormanului. Apoi a mers cu noi la peștera unde s-a nevoit sfântul care a întemeiat viața monahală pe Athos și ne-a condus înapoi la Prodromu, povestindu-ne despre multe lucruri neștiute ale muntelui. Era un bun cunoscător al zonei și din când în când îmi arăta diverse locuri în care au stat sfinți cunoscuți. În timp ce mergeam spre Kafsokalivia, în zona Kato Hairi, încercând să dăm de chilia pustnicului nevăzut cu care discutase părintele Iulian, l-am întrebat pe Octavian câteva lucruri despre el: când a ajuns pe Athos, ce-a făcut înainte, cu ce s-a ocupat. Nu s-a codit și mi-a spus pe scurt viața lui: mama îl părăsise pe tatăl lui când era mic și s-a recăsătorit cu altcineva, cu care a mai făcut 4 copii. Dar tatăl adoptiv nu l-a agreat de la început, iar el și-a găsit refugiul în biserică. Stătea la slujbe mereu, iar temele și le făcea în curtea bisericii. Când a terminat liceul a intrat novice la mânăstirea Cernica. Nu se considera vrednic să fie tuns în monahism și timp îndelungat a slujit la bucătărie și la treburile interne ale mânăstirii. Într-un târziu starețul i-a spus să se pregătească pentru ritualul tunderii. Cu două zile înaintea evenimentului, după liturghie, o fată pe care o mai văzuse de câteva ori la slujbe, a venit să stea de vorbă cu el. I-a spus că l-a urmărit de multă vreme și că vrea să se mărite cu el, că are casă, un servici bun și nu vrea decât să stea lângă un om cu credință în Dumnezeu. L-a convins să renunțe să se călugărească și să se însoare cu ea. La scurt timp după nuntă, ea a constatat că Octavian nu știa să facă nimic în afara treburilor casnice – nu rezista prea mult la un servici, nu-i plăcea să lucreze cu calculatorul și nu se adapta grupului ei de prieteni. Îi părăsea repede și se ducea în biserică, iar acasă stătea ore în șir de vorbă cu sfinții din icoane. Au apărut firesc certurile și relația s-a răcit. Văzând că nu îl poate integra în lumea ei, l-a părăsit și a plecat în Marea Britanie, iar el a venit la Athos. Nu s-a călugărit așteptând mai întâi pronunțarea divorțului, dar vreme de șapte ani a slujit diverși călugări și pustnici fără nici un ban, fără vreo altă recompensă decât bucuria traiului alături de niște sfinți în viață. Își făcuse o colibă de trei metri pătrați și întreținea o grădină din care hrănea șapte pustnici. Făcea în fiecare dimineață o oală mare de mâncare pe care o împărțea în nouă porții egale: una pentru el, alta pentru călugărul lângă care stătea și câte una pentru cei șapte pustnici. Își punea sufertașele în rucsac și începea urcușul la chiliile lor. Le făcea curățenie în colibe, le făcea diverse servicii, îi spăla când aveau nevoie de ajutor, le aducea diverse plante tămăduitoare când se îmbolnăveau și stătea deseori cu ei de vorbă. Cel mai tânăr avea 73 ani, iar cel mai vârstnic împlinise 98 ani. Când unul murea, îl înmormânta lângă coliba lui și își găsea alt pustnic de care să aibă grijă, în așa fel încât avea mereu grijă de șapte sihaștri. Mergeam agale pe potecă ascultându-l. Când am trecut de locul numit de el Perdiki o mireasmă plăcută s-a făcut simțită în jurul nostru. L-am întrebat de la ce vine mirosul. - Sunt moaștele unui sfânt prin apropiere. A murit neîngropat și trupul lui emană mirosul ăsta de mir. - Hai să-l căutăm – i-am propus el. |
continuare
- Pustnicii nu vor să fie deranjați în timpul vieții și vor să moară neștiuți de nimeni. Poate-i bine să-l lăsăm așa cum a vrut el – încerca Octavian să mă facă să renunț la ideea mea.
- Dacă a trimis mirosul ăsta spre noi, poate că vrea să ne spună ceva – am insistat eu. Hai să-l găsim. Am început să ne învârtim prin zonă, încercând să ne dăm seama de unde venea mirosul. Prietenul meu a găsit locul, în spatele unor tufe – era o intrare îngustă săpată într-o stâncă. În fundul ei, pe o scândură veche de lemn se afla întins trupul unui pustnic bătrân ce părea mort demult. Era îmbrăcat subțire, cu o rasă veche și decolorată, semn că trecuse la Domnul în perioada verii. Pielea i se vedea neputrezită. Nu-mi plăcea să privesc prea mult trupul unui mort, așa că mi-am aruncat privirea în lături. Lângă el era o icoană a Maicii Domnului cu candelă, iar pe o piatră ce servise probabil drept masă, era o Biblie veche, în limba greacă. M-am uitat la ea – fusese tipărită în 1839 de Mitropolia din Tessaloniki. Octavian a aprins candela și a început să sărute picioarele și mâinile pustnicului mort. - Ajută-mă să-l îngropăm la intrarea în peșteră – mi-a zis el. - Nu vrei mai bine să-l ducem la Prodromu? – l-am întrebat eu. Dacă nu i-a putrezit corpul de mai bine de 150 ani, poate e un sfânt ce merită să fie venerat. Îl luăm în România, căci bisericile noastre nu au prea multe moaște sfinte. În acel moment o voce s-a auzit venind din dreptul pustnicului: - O viață întreagă am fugit de lume ca să mă smeresc în locul ăsta și tu vrei să mă faci cunoscut lumii? Îngroapă-mă și nu mai spune nimănui de mine. Apoi ia caietul și du-te. Înspăimântat de vocea auzită am dat să fug, dar Octavian m-a reținut. Am ieșit afară să săpăm o groapă, cu lopata și săpăliga găsite în peșteră. Am săpat un timp îndelungat fără să vorbim. Noaptea se lăsase, iar mie mi se făcuse pielea ca de găină. Îmi spuneam că din cauza frigului sau a coioților care lătrau prin apropiere, dar știam înlăuntrul ființei mele că vocea auzită mi-a înghețat sângele din vene. Era clar că nu era o nălucire a minții mele. Uitându-mă atent la Octavian, am văzut că săpa cu calm, cu umilință și smerenie, dar nu cu teamă, așa că m-am liniștit. Era probabil obișnuit să-i vorbească moaștele sfinților. Când l-am ridicat pe pustnic de pe scândură să-l punem în groapă, am rămas surprins să văd cât era de ușor – nu cântărea mai mult de 20 kilograme. Prietenul meu i-a făcut o slujbă lungă, apoi ne-am așezat pe scândura lui să ne odihnim. |
continuare
- Unde e caietul de care ne-a spus? – am întrebat într-un târziu. L-am găsit repede lângă un vas cu apă. Era scris în greacă și nu înțelegeam nimic. Citește-mi ce scrie – l-am rugat știind că el cunoaște bine limba.
- E greu descifrabil. Sunt profețiile lui, din câte îmi dau seama. A fost un pustnic înainte-văzător. Scrie despre două războaie mari și despre războiul final, despre lupta Satanei împotriva dreptei credințe, despre slăbiciunea popoarelor din zonă. Îl citim mâine. Hai spre casă – mi-a spus el. - Eu plec dimineață spre Vatopedu cu grupul de prieteni cu care am venit. Citește-l și spune-mi despre ce scrie. Nu degeaba ne-a zis de caietul ăsta. Tradu-l și trimite-mi-l și mie prin poștă – l-am rugat. Când a început să se ridice noaptea, am pornit înapoi la Prodromu. Am ajuns odată cu microbuzul care venise să ne ducă în nordul peninsulei. Prietenii erau neliniștiți că nu am dormit în schit și nu știau unde sunt. Mi se închideau ochii de somn, dar n-am dormit toată ziua gândindu-mă la cele întâmplate. Ca să încerc să înțeleg mai multe, am început să citesc cartea monahului grec Vlasie Aghioritul ”Pustnicii nevăzuți ai Athosului”. Văzând că scrie ceva despre sihaștrii din România, am început să citesc direct despre ei. La pagina 150 mi-a atras atenția profeția pustnicului N. de pe muntele Giumalău, făcută în toamna anului 2001 fratelui I.: ”Peste două săptămâni o să fie un eveniment important într-o țară îndepărtată. Ai să fii în Iași, să nu te sperii...[1] Roagă-te lui Dumnezeu să nu te prindă anul 2011 în oraș, pentru că va fi mare vărsare de sânge.” Mirat, fratele I. l-a întrebat pe un alt pustnic înainte-văzător dacă va fi ceva special în România în anul 2011: ”O să fie mare măcel în orașe[2]. O să fie mai rău decât ți-a spus părintele pustnic N. – i-a zis pustnicul Zosima care avea atunci 122 ani. Roagă-te să te păzească Dumnezeu, că este greu de scăpat de ce o să fie. Fratele I. a insistat să afle mai mult: Ce o să fie, revoltă, război sau cutremur? Zosima i-a răspuns: O să trăiești și o să vezi. Să te rogi lui Dumnezeu neîncetat.” Dac-aș fi citit altă dată aceste profeții ale pustnicilor |
continuare
Neamț, aș fi spus că sunt simple plăsmuiri ale imaginației lor. Dar vocea schimnicului grec recent îngropat îmi răsuna puternic în minte și mi-am dat seama că el profețise cele două războaie mondiale cu multe zeci de ani înaintea producerii lor. Dacă ne-a zis de caiet probabil că a scris și ceva care urmează să se întâmple. L-am sunat pe Octavian să-mi spună dacă a auzit ceva de profețiile despre anul 2011. Mi-a spus că mulți călugări și pustnici vorbesc de răul care urmează să se întâmple în acest an în România, dar nici unul nu vrea să spună mai exact ce se va întâmpla. L-am rugat să înceapă curând traducerea caietului, căci suntem în anul cu pricina și poate aflăm mai multe amănunte. M-a liniștit spunându-mi că se apucă de citit după slujba de seară. Dacă o să fie ceva interesant o să mă sune și dacă vreau pot să înregistrez traducerea făcută la telefon.
În toate zilele cât am mers prin Athos la diverse mânăstiri și chilii i-am întrebat pe călugării și pustnicii întâlniți dacă știu ceva despre profețiile unora privind anul 2011 în România și despre mult discutatul eveniment planetar din 2012. Unii se speriau numai la auzul întrebării, își făceau cruce și plecau. Alții îmi spuneau că sunt părinți cu har pe munte care știu ce se va întâmpla, dar se tem să vorbească datorită dușmanilor nevăzuți. Fratele Vasile de la Pantokrator mi-a explicat că diavolii nu pot citi gândurile, dar își pot da seama de ele după gesturile și comportamentele oamenilor, așa că părinții cu harul înainte-vederii își ascund gândurile având un comportament ciudat, unii mimând chiar nebunia. Cei care știu ce va urma nu vorbesc despre aceste lucruri cu oricine și oricând, alegându-i cu atenție pe cei cărora le dezvăluie taina și pregătind un timp îndelungat locul dezvăluirilor. Întors în București și prinzându-mă în lucrurile cotidiene, întâmplările de pe Athos au început să se așeze altfel în mintea mea. Profețiile pustnicilor și-au pierdut din importanță, asociindu-le cu previziunile mincinoase ale guvernanților despre ieșirea din criză, cu profețiile lui Vadim Tudor despre câștigarea alegerilor de către el sau cu sondajele falsificate ale socialiștilor. În schimb, descoperirea pustnicului mort mă făcea să mă cred un ales al sorții. Auzindu-i pe unii că nu sunt vrednici să le vorbească sfinții, începusem să cred despre mine că sunt cineva, că sfinții au citit acolo în ceruri cărțile și cercetările mele și au hotărât să-mi vorbească pentru că sunt un mare om de știință și mare scriitor. Egoul meu începuse să crească la cote neobișnuite, iar aerele de superioritate pe care mi le dădeam mă transformaseră într-un arogant și tupeist obraznic. Vreme de o săptămână am trăit într-o stare de beatitudine din care nu au reușit să mă scoată nici rudele și cei apropiați. |
continuare
Dar starea asta s-a spulberat brusc în noaptea de 1 spre 2 mai, când Octavian m-a sunat să-mi spună că în acea noapte a început prăpădul. Neînțelegând prea multe din textele schimnicului grec, căci erau scrise în parabole și într-un limbaj neobișnuit și atemporal, s-a dus duminică seara la mormântul lui. A început să-l roage să-i spună mai clar ce a vrut să zică în acele texte. Într-un târziu o voce asemănătoare cu cea care ne vorbise data trecută i-a spus că în acele momente are loc asasinarea celui mai mare terorist al lumii. Acest fapt va genera o cascadă de evenimente sângeroase pentru omenire, iar primele se vor produce în România, țara în care trăiesc cei care au trădat ascunzătoarea lui.
- Prăpădul care urmează e de nedescris, prietene – mi-a spus Octavian la telefon. Vin imediat în România. Am deschis televizorul și am văzut transmisia în direct de la Washington prin care președintele SUA Barack Obama anunța moartea lui Osama bin Laden. Era într-adevăr un eveniment important, dar încă nu-mi venea să cred că va avea consecințe majore în România. A doua zi Octavian a ajuns în țară. M-am întâlnit cu el la primele ore ale dimineții. Era beat mort și mirosea a alcool de la depărtare. Arăta deplorabil. Îmi provoca o silă și un dezgust mai mare decât îmi provoacă un bețiv oarecare, căci nu-mi puteam imagina că un om al bisericii poate decade atât de mult. - Dacă nu m-aș fi îmbătat n-aș fi avut curajul să vin. Trebuie să încerc să opresc prăpădul, dar lasă-mă să dorm câteva ore. L-am cazat la un hostel din apropiere, căci nu puteam să țin în casa mea un bețiv atât de jalnic. Imaginea lui mi-a schimbat brusc părerile despre cei din muntele Athos. ”Cât de meschină e lumea aia – mă gândeam cu tristețe – dacă oamenii ei ajung să se îmbete mai crunt decât cei de-aici. Au fugit de lume să se ocupe de cele sfinte, dar se dedau la același năravuri lumești, căzând mai jos din lipsă de antrenament.” |
continuare
A doua zi m-am întâlnit cu el. Era treaz, spălat, dar înspăimântat.
- Discutând cu sfântul nostru necunoscut, am înțeles că există o mică șansă să opresc dezastrul care stă să vină peste țară, dar că nu prea pot scăpa viu din această încercare. L-am întrebat ce să fac. ”Du-te – mi-a spus el - și o să ajungi curând lângă mine, sau rămâi aici și o să ajungi tot curând dincolo.” Așa că am înțeles că trebuie să vin în țară. M-am dus mai întâi la Vatopedu de unde am sustras brâul Maicii Domnului. Este cea mai importantă relicvă a creștinătății de pe Athos și sper să mă apere în acțiunile pe care trebuie să le întreprind. Și-a dat jos cămașa și mi l-a arătat. Îl avea în jurul gâtului ca un fular. Era pentru prima oară când îl vedeam în întregime, nu în caseta în care era ținut. Se vedea că este vechi și că o bucată din el fusese ruptă demult. Octavian își lipea chipul de el cu mare respect. - Nu sunt un hoț, iar adevărații pustnici și călugări știau că îl voi lua și n-au făcut nimic să mă oprească. Tăcerea lor am luat-o ca o binecuvântare. Dacă se va întâmpla ceva cu mine, te rog să iei brâul și să-l duci părintelui Daniel la Vatopedu. - Ce se va întâmpla, mai exact, în România? – l-am întrebat curios. - Vor fi detonate câteva bombe în marile orașe. Asta va declanșa un haos de mari proporții în toată țara, iar autoritățile panicate vor trage în mulțimea dezlănțuită. Va fi un măcel cum n-au văzut românii până acum. - Și cum îl poți opri tu? - Îi știu pe teroriști. Sfântul nostru neștiut mi-a arătat chipurile lor. Sper să-i opresc pe toți la timp. Stând de vorbă cu sfântul, l-am rugat să renunțe la orgolii și să se lase deranjat, să-l scot din mormânt și să-l iau cu mine. L-am dezgropat, l-am spălat și l-am îmbrăcat în straie noi. E așa de mic încât a încăput într-o cutie de contrabas. Și l-am luat cu mine să-mi călăuzească pașii. A deschis cutia contrabasului și mi l-a arătat. Privindu-l acum, la lumina naturală, nu mi s-a mai părut ca o mumie stafidită, așa cum văzusem la British Museum mumiile egiptene și cum mi se păruse în prima seară când l-am văzut, ci ca un bătrân liniștit. Avea pielea caldă și ținea acum ochii deschiși, dând impresia că ne privește cu atenție de dincolo. Emana un miros dumnezeiesc de plăcut, iar părul pieptănat și hainele aranjate îi dădeau un aer de sanctitate. L-am sărutat cu smerenie și l-am rugat în șoaptă: - Sfinte, ai grijă de Octavian și de noi toți! Privindu-l din depărtare cum căra cutia contrabasului de mâner, l-am comparat imediat cu Antonio Banderas din filmul Desperado, numai că unul ținea în cutie arme și altul ținea un sfânt. Văzându-l însă cu câtă grijă și umilință pornea la luptă cu dușmanii necunoscuți, am avut imediat revelația că sfântul neștiut era el, Octavian. Nu era doar personajul pe care orice scriitor îl așteaptă o viață pentru a scrie povestea poveștilor, ci omul care, cu slăbiciunile și fricile lui omenești, pornea pe drumul propriei sale sacrificări și beatificări. -------------------------------------------------------------------------------- [1] Este vorba despre atacul terorist din 11 septembrie 2001 asupra celor două blocuri turn gemene din New York care, după cum spunea președintele Bush, au schimbat soarta lumii (în mai rău pentru creștinii ortodocși) [2] Monahul Vlasie Aghioritul crede că e ”canonul românilor pentru cele peste 25 milioane de avorturi și alte mari păcate. Criza economică, foamea, pierderea a sute de mii de locuri de muncă, neplata integrală a salariilor, a pensiilor, a medicamentelor compensate, pierderea a sute de mii de case si a multor mașini achiziționate în leasing, fără a li se restitui banii plătiți; patimile și păcatele vor scoate milioane de români în stradă, având loc acest mare măcel în România.” http://www.revistasingur.ro/index.ph...oza&Itemid=116 |
Citat:
Neplata integrala a salariilor si a pensiilor tine de aspecte economice concrete,explicabile.Chiar previzibile cand ai un sistem neperformant si cu o structura piramidala.Pierderea a sute de mii de case este o exagerare.Comparativ cu America unde a fost un dezastru in RO a fost incomparabil mai usor bai chiar,cinic vorbind,s-a mai dezumflat piata imobiliara care o luase razna complet(o garsoniera in zona de top in Buc era cat 2 camere intr-un cartier decent in Paris).Pierderea unei masini luata in leasing nu este o drama,supravietuiesti.Mai ales cand ti-ai luat ceva ce nu iti permiteai in mod normal si oricum in RO nu a fost o cadere mult mai semnificativa decat in alte parti. Milioane de oameni nu au iesit in strada nici daca adunam toate mitingurile sindicale din ultimii 20 de ani.Romanii ori sunt patrioti solidari cu tara ori sunt incasatori ca la box.Comparativ cu numarul de participanti din alte tari(Grecia,Franta,etc)la proteste,in ultimii 2-3 ani,romanii au iesit la iarba verde.Prin urmare si teza cu patimi si pacate ramine la stadiu de predictie esuata. Faza cu ,,mare macel"este usor bizara.Asa ceva sugereaza un razboi civil iar la cum se deranjeaza,ca prezenta,romanii fie si la vot cred ca se vor bate jandarmii cu politistii(cei care scapa de disponibilizari).Previziune apocaliptica esuata momentan,din fericire pentru tara asta.Banuiesc ca nu-i lipseste nimanui o doaga ca sa o vrea implinita.Sunt alte tari cu potential mai mare de revolta decat RO.Monahul nu trebuie sa se uite mai departe de poalele Muntelui Athos. Eu sunt chiar curios cum se fac asemenea previziuni,sau cum pot fi ele numite si daca oamenii chiar cred in ele,in ciuda realitatii.Nu inteleg cum de prevestesti la altii dezastru si la tine nu vezi nimic.As introduce o regula de responsabilizare a tuturor(indiferent de confesiune) celor care au chef de asa ceva(ca sa nu o ia oamenii razna)>daca se confirma profetia este de la Dumnezeu,daca nu esti profet mincinos cu rezolvare pe stilul Vechiului Testament.Primu pe lista>dobitocul din USA,care a ratat predictia de saptamina trecuta.Da unii,de prea multa sanatate mintala,deja sarisera de la geam.Ca sa evitam asta,ochii la cer si mana pe pietroi :) |
Topic pentru protestanti ( aici pentru musulmani )
Toate-s cu dosul in sus , cu voie sau fara voie ! La Topicul acordat cu multa ( preamulta ) generozitate sectei protestante nu s-a mai postat de peste o luna , in schimb aceasta minoritate sectara posteaza non stop spre "invatatura" ( smintirea ) noastra , pe toate sectiunile , cu o mica exceptie , cea de pe Topicul dedicat lor , a sectei protestante !
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
,,Fiii lui Dumnezeu au venit intr-o zi de s-au infatisat inaintea Domnului. Si a venit si Scotianul in mijlocul lor.Domnul a zis Scotianului: "De unde vii?" Si Scotianul a raspuns Domnului: "De la cutreierarea pamantului si de la plimbarea pe care am facut-o pe el." Domnul a zis Scotianul: "Ai vazut pe robul Meu Cristi? Nu este nimeni ca el pe pamant. Este un om fara prihana si curat la suflet, care se teme de Dumnezeu si se abate de la rau." Si Scotianul a raspuns Domnului: "Oare degeaba se teme Cristi de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui si tot ce este al lui? Ai binecuvantat lucrul mainilor lui, si turmele lui acopera tara. Domnul a zis Scotianului: "Iata, iti dau pe mana tot ce are, numai asupra lui sa nu intinzi mana." Si Scotianul a plecat dinaintea Domnului...." :) Putina rabdare ,,moshule"si ai scapat de ratacitu/sectaru/eretic/puneti in continuare orice cuvant de alint.Rugaciunile au fost ascultate si pleaca inca unu cu sminteala.Nici nu intraznesc sa ma gandesc ca iti va fi dor de mine..fie si cu un ,,Ptiu drace" :) Nu te supara pe ce am scris.Nu reusesc decat rar sa fiu serios.Probabil ca sa nu fac un infarct mai devreme de varsta pensionarii.Chiar vreau pensia,fie si pentru o zi,la cat trudesc pentru ea,caci nu este a mea,ci a urmasilor urmasilor mei in kilturi.. :) Noapte buna. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 00:25:36. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.