Nu stiu unde se va refugia sufletul pentru fiecare dintre clientii mei, dar stiu ca fiecare isi va regasi linistea fara de care nu poate sa iubeasca, sa se roage si sa fie fericit. Nu cred intr-o viata tensionata numai de dragul de a respecta principiile religioase. Cred ca daca nu am impacare sufleteasca, daca nu am dat cu capul de tocul usii si nu am invatat nimic nu pot sa am liniste numai din teama de pedeapsa... este o aberatie a bisericii ca indirect spune iubeste pe dumnezeu si in acelasi timp spune ca trebuie sa iti fie teama de pacat... Nu sti cati oameni sunt in suferinta din aceast conflict interior... am vazut copii care erau obligati sa se roage si care ajunsi apoi mari scuipau pe icoana tocmai pentru ca erau pedepsiti.
Eu cred ca o floare poate sa infloreasca numai daca e fericita. Daca de frica indepartarii de la calea spirituala prefer o viata de tensiune si frustrare este o decizie aiurea in punctul meu de vedere... din pacare biserica considera ca orice frustrare e ok atata timp cat ... ma rog.

Nu ai cum sa evoluezi, sa te apropi de Hristos cat tu esti plin de frica si ura... tot ce poti sa faci este sa te accepti asa si sa astepti... daca asta este ceea ce iti face placere... o viata chinuita...in Hristos. Nu sunt de acord cu asta. Cred ca o viata implinita este mult mai apropiata de spiritualitate... Ma uit la biserica in fiecare duminica la fetele oamenilor... uita-te si tu si spune-mi cati oameni fericiti vezi acolo...
O sa imi zici ca merg acolo ptr ca cauta rezolvare dar ... merg de o viata... si ar mai merge inca una daca ar avea asa ceva... si tot nefericiti sunt pentru mici probleme care s-ar rezolva daca ai stii cum sa le priveasca. Tot ceea ce fac eu este sa le spun ca o problema poate sa fie privita din mai multe unghiuri. Si ii las pe ei sa descopere unghiul potrivit pentru ei, refugiul intelegerii unui alt unghi de a privi lucrurile... chiar daca nu este cel dorit de religie. Religia spune ca un singur unghi de a intelege lucrurile este bun... cel in care iti lasi problemele in mainile lui Hristos... dar ce te faci cu oamenii care nu inteleg mecanismul mental pentru asta. Le repeti pana la disperare aceeasi poezie? NLP-ul le explica exact cum sa faca acest lucru si a gasit metoda potrivita sa explice o singura data si oamenii sa inteleaga... apoi treaba fiecaruia unde isi depoziteaza sufletul. Omul a devenit liber acum sa mearga la biserica din plinatatea inimii lui nu din frica de suferinta... Eu personal merg des la o manastire la 15 km de casa. Merg acolo des si de fiecare data sunt fericit atunci cand merg si atunci cand ma intorc de acolo. Dar nu toti stiu cum sa isi dirijeze mintea ca sa isi rezolve problemele, e oare gresit sa ii invete cineva asta...
Cred ca o singura varianta nu functioneaza pentru toti pamantenii... asa cum religia isi aroga acest drept. Spiritualitatea este pasul urmator. primul pas este vindecarea de trecut. dar religia nu poate sa faca asta decat cu pretul suferintei. exista insa si alte metode.
Fiecare e liber sa sufere cat ii place. Ce ma enerveaza pe mine :) este ca oamenii sunt experti sa spuna ca un lucru e bun sau rau dupa ce l-au incercat in mod gresit sau de loc.

Am cazuri care le-am rezolvat de 5-6 ani cu persoane care sufereau de mici probleme gen bulimie, mancau si vomitau, sau mancau exagerat. Puteau sa se roage 50 de ani pentru asta si tot asa mancau in timpul asta... dar au rezolvat lucrul asta in 1 ora pentru ca i-am aratat ce se petrece in mintea lor in timp ce cauta aceasta pofta sa o implineasca.
Carmina, nu mai gandi unilateral. Cauta sa lasi omului libertatea de a fii liber:)
Am spus nu demult unui grup pentru care tineam o prezentare, libertatea de a fii tu insuti e precum cuvantul "trandafir" - el nu are spini... Nu ii cauta acolo unde nu sunt.

Nici nu-ti poti imagina cat de mult as dori ca, prin cuvintele mele sa pot impiedica pe altii sa aleaga drumul gresit pe care unii dintre noi astern gramezi de flori!

Nu-ti poti imagina cat de departe esti de Hristos, de duhul ortodoxiei. Sunt prea multe de spus si nu am timp acum. Voi reveni insa.

Continutul unei retete de prajuturi ca si continutul unei minti trebuie sa aibe ordinea corecta ca sa fie de efect. Degeaba ai toate materiile prime dar le pui in alta ordine...
Doamne Dumnezeule ce pot sa aud de la tine acum... nu poti schimba oamenii? :)

Posibil, nu pretind nimic... ci spun numai ca am gasit echilibrul... tu insa se pare ca ai un aparat de masura a acestei distante:) te rog sa il pastrezi pentru tine si sa nu il arati la alte persoane pentru ca e posibil sa inceapa sa isi faca griji ca in modelul tau de a privi lucrurile... dar ei sunt diferiti de tine.

Da, ai dreptate, ar fi o aroganta din partea mea sa pretind ceea ce tu ai inteles din vorbele mele.
Am scapat din vedere faptul ca stii, bineinteles, ca alterarea ego-ului, supradimensionarea lui, este copilul natural al NLP-ului.
Altfel cum s-ar putea schimba ceva in viata noastra daca nu ne hotaram sa luam fraiele in mainile astea doua?

Marius e un subiect vast, prea vast pentru a putea fi atins chiar si la modul schematic, dar am convingerea ca tu fiind ortodox si avand si un duhovnic, vei ajunge pana la urma sa vezi latura limitativa a NLP-ului. Dumnezeu are putere nelimitata, in plus este singurul care ne cunoaste pe fiecare in parte, minte-trup-suflet la modul exhaustiv, corelat si determinat. NLP-ul este o jucarie de care te vei plictisi la un moment dat cand nu va mai avea multe secrete de descoperit, dupa ce vei vedea toate "butoanele" care exista si ce rezulta prin apasarea lor.
Intr-o casa poti aranja mobila in multe feluri, asa si aici cu ingredientele de care vorbeai si cu ordinea lor.
Nu neg rolul psihologiei si al psihiatriei, ma nelinisteste doar importanta majora care le este acordata si minimalizarea rolului sfintelor taine in raport cu metodele acestor stiinte medicale.

Vezi ca mai este una kiralina de vindeca cu energie. Poate faceti echipa.

Iertarea si iubirea vrajmasului sunt esentiale.Dar in aceste situatii este bine sa incercam sa vedem daca aceste evenimente neplacute nu cumva au vreo legatura cu faptele noastre din trecut ,daca nu cumva am gresit noi sau cineva din familie .
Eu de multe ori ,cand am vreun necaz incerc sa vad daca ma cearta Domnul pentru vreun pacat ,sau imi aminteste de ce am gresit in trecut.
Cand ne invinovatim pe noi insine este mult mai usor sa acceptam aceste situatii neplacute.

Marius, te rog sa ma ierti daca prin vorbele mele te-am ranit fara sa vreau; nu voi putea pretinde niciodata ca sunt perfecta, dar ca am aflat calea dreapta da, intotdeauna voi spune cui vrea sa asculte au ba; cu toate etichetarile ulterioare!

Ma bucur pentru tine, pentru munca pe care o faci, aceea de a-ti ajuta semenii in necaz.
Dar cel mai mult ma bucura faptul ca esti ortodox. Pentru ca nu mai este nevoie sa cauti in alta parte noi metode, Sfintii Parinti ai Bisericii au mult mai multe sa ne spuna prin scrierile lor decat ne vom putea inchipui noi vreodata.

bunavoita si bunatate face bine la toate
 

Fara bunatate si bunavie nu ne poate invata nimeni sa fim amabili ,dar ne invata sa fim falsi, adica cum sa-i pacalim pe atlii dand impresia ca sintem amabili.

lucru diavolicesc. Damnul sa te binecuvanteze Mihalit.Amin.

Draga Marius, atata timp cat amesteci lucrurile luand dintr-o parte ce iti convine si abandonandu-le pe cele care nu iti convin, nu poti avea pretentia ca oamenii sa inteleaga ce vrei de fapt sa comunici.

Tu vorbesti de fericire si de vindecare, dar vorbesti de una lumeasca. In lumea asta nici fericirea nici vindecarea nu sunt decat trecatoare. In schimb, Hristos este fericirea si vindecarea noastra vesnica, si pe Acesta eu cred ca nu l-ai cunoscut. Pentru ca daca cu sinceritate L-ai fi cunoscut, ai fi realizat - inauntrul tau - ca nu exista punte de legatura intre viata in Hristos si orice tehnica psihologica.

Nu uita asadar, ca in lumea asta, "cel ce va vrea sa-si scape viata, o va pierde; dar cel ce-si va pierde viata pentru Mine, o va afla".

M-am saturat sa tot aud ca oamenii au mutra acra in Biserica.
Probabil ca si eu o am, dar ce, ne ducem acolo la sedita de photo-shooting sau ne ducem sa fim noi insine, asa cum suntem, aducandu-ne pacatele cu noi? Sau isi imagineaza cineva ca, daca il viziteaza starea de a-si constientiza, mai mult sau mai putin pacatele, o sa mai aiba chef sa zambeasca a la premiile Oscar? Sunt oameni care plang in Biserica si cred ca aceia sunt mult mai castigati decat aceia cu zambete amabile. Pana la a ajunge la "sunt mantuit, yay!" trebuie sa trecem prin "sunt un pacatos, vai".

Pai cu pretul asta, al suferintei, am fost rascumparati. Dumnezeu a suferit si a infruntat moartea pentru noi iar cand apostolul i-a zis sa nu faca asta, Iisus Hristos i-a raspuns ca le cugeta pe ale Satanei.

Acum, vazand ce ai scris tu si comparand cu intamplarea aceea din Evanghelie, zi tu singur cam ce cugetare crezi ca ai.

:2:
de unde pana unde intre spiritualitate si fericire este semnul egal?
cam asta se intelege din postarea ta: ca cei care merg la biserica nu sunt fericiti, ca fortam copiii sa se roage deci nu sunt fericiti, ca teama de pacat te face nefericit.. etc.
Este fericirea pe acest pamant idealul nostru?
Din cat inteleg eu, Hristos nu ne-a promis fericirea in lume, dimpotriva, a prevenit pe cei care-L iubesc ca in lume vor avea necazuri!

Scopul credintei NU este fericirea.. ci regasirea sensului existential al omului, care este viata intru Iisus Hristos.

Ai mare dreptate... insa la mine vin oameni care nu cred asta... care plang in acel moment sub presiunea modului lor de a privi viata... nu pot sa le spun "mergi si te roaga ca Dumnezeu sa iti spuna ca asa merita viata sa fie traita" As fii ipocrit, cred ca Dumnezeu ne-a dat viata ca sa fim fericiti nu sa o suferim...

Nu cred ca am discutat despre faptul ca inlocuim pe Dumnezeu cu NLP-ul:) Dar nu sunt de acord ca daca cineva sufera si aceasta suferinta poate fii curmata e mai bine sa il las sa sufere si sa isi duca toata viata asa. Care sfant a spus sa nu mergem la medici ca nu imi mai amintesc... si pun pariu ca nici voi... pentru ca nu a existat vreunul sa fii zis asta.
Imi pare rau pentru ca Carmina a trecut de la a discuta despre o idee la a discuta despre o persoana, despre mine pe care nici nu ma cunoaste.

Pe scurt: NLP-ul nu e panaceu universal... pe langa ceea ce ofera spiritualitatea NLP-ul e o biata aspirina... dar nu imi place cand cineva se ia de aspirina cand nu a verificat-o...

Carmina, orgoliul meu este asa de mare incat il vad...nu imi mai scapa printre degete... nu stiu ce m-as face daca ar fii mic si nu l-as putea observa... Sunt arogant pentru ca stiu ca pot sa ajut oamenii, sunt arogant ca stiu ca pot sa le explic cum sa isi foloseasca mintea ca sa nu mai sufere... sunt arogant pentru ca atunci cand ma gandesc la Dumnezeu stiu ca si el se gandeste la mine... dar cam aici se opresc orgoliile mele... Nu imi neg nimic din ceea ce e omenesc si am curajul sa vin in fata unui tata divin care are o inima plina de iubire infinita cu aceste mari greseli de orgoliu ale mele la care nu renunt. Nu stiu cum sa explic mai bine, prefera oare Dumnezeu o persoana care sa simta teama de a trai aceasta viata oferita de el sau o persoana care se arunca in viata asta cu respect si care multumeste pentru fiecare secunda pentru darul primit... si nu vrea sa il iroseasca prin frica si suferinta... Frica si suferinta simtite de cineva, micsoreaza respectul pe care il poate simti un om pentru cel de la care vine aceasta viata... dar asta e parerea mea. Dupa parerea bisericii daca simti frica si suferinta in viata ar cam trebui sa ti se amplifice iubirea si respectul (umilinta)... o fii, nu zic nu...

Esti libera sa traiesti o viata nefericita daca asta te implineste sufleteste... dar nu pune egal nici intre doua persoane... Poate una doreste sa aiba o alta viziune asupra vietii si asupra unui Dumnezeu infinit... E cam limitativa descrierea infinitului daca nu imi dai voie sa il percep pe Dumnezeu ca fiind fericire si in timpul vietii.

Cati sfintii nefericiti ai vazut? Am fost nu de mult la Frasinei la manastire. M-am spovedit la un batran parinte cu un nume greu de retinut dar ochii lui sunt usor de retinut. Era fericit si se vedea asta pe fata lui... era o fericire independenta de vreme, de mancarea de la pranz, de guvern sau de starea soselelor din romania... despre aceasta fericire vorbesc in viata, nu despre alta. Nu ma intereseaza o fericire mai mica decat asta pentru mine sau pentru alte persoane.
Si ca sa inchei... nu cred ca Hristos o fii fost un deprimat... Cred ca era cea mai fericita fiinta din intregul univers... dar noi nu suntem in stare sa avem curaj sa ii vedem aceasta fericire.

sublinierea: stii bine ca nu asta am afirmat.
Nu mai rastalmaci cuvintele.. ne vom invarti aiurea in jurul cozii.

Viata traita intru Hristos este sursa de fericire, asa este.
Dar repet, scopul vietii NU este fericirea, ca daca ar fi fost asa, crestinismul nu ar fi existat.
Altfel spus nu orice fericire este buna... ba, chiar suferinta este mult mai folositoare daca apropie omul de Hristos.
(ca tot veni vorba de mine: eu am o viata nesimtit de fericita... chiar o insulta la adresa atator oameni care sufera fara motiv.. eu am de toate fara sa merit nimic.. chiar de toate, mult mai mult decat am dorit vreodata... intrebarea este: fericirea asta ma va mantui? sau este chiar mormantul meu?)

Nu stiu daca are rost sa insist.

Te cred, pentru ca asa gandeam si eu odinioara, cand se deschideau in fata toate oportunitatile. Stii ca primesti si recunoasteri ale meritelor tale? Daca nu, iti spun eu: daruri de vindecare prin simpla atingere si, tot la simpla atingere a lucrurilor, vederea trecutului si a prezentului-partial. La inceput totul este magnific, sunt speciala, aleasa lui Dumnezeu pe pamant-asa deformat cum il percep eu. Eu insami sunt un dumnezeu, daca pot vindeca oamenii si pot prevedea viitorul, puteam citi gandurile celor cu care venem in contact. A, si inca ceva:capatasem acel magnet care facea ca oamenii de pe strada sa intoarca instantaneu capul dupa mine. Admirativ, fireste. Sa mai spun ca eram in al noualea cer? Material si profesional totul era extraordinar, mergea ca pe roate, capacitatile mele intelectuale crescusera peste noapte. Dintotdeauna am avut capacitatea de sinteza si ordonare a lucrurilor in functie de prioritati, datorita in special gandirii matematice pe care mi-o formasem de mica.
Vrei sa stii unde s-a produs schimbarea, ruptura? Atunci cand, in culmea bucuriei - bucuria mi-o alimentam singura, prin tehnici minunate de meditatie - am avut curiozitatea de a privi ceva mai adanc jos, la picioarele mele. Prapastia neagra care s-a asternut in fata ochilor atunci n-o voi putea uita niciodata si nici faptul ca stateam doar pe un varf de stanca si oricand puteam aluneca. Atunci am inceput a-mi pune intrebari si a indeparta instinctiv de toate bucuriile dinainte. Insa nu-mi era dat sa pot renunta atat de usor si nici sa schimb ceva peste noapte. A fost nevoie de ani in are sa caut adevarata liniste si sa incerc sa ma scutur de toate aberatiile la care colaborasem din plin. Energii, chakre, meditatii.... tehnici de relaxare si respiratie... totul se invalmasea in mintea mea . Incet-incet a inceput sa se deterioreze nu numai starea materiala, ci si sanatatea sa devina din ce in ce mai subreda. Atunci cand, credeam eu, am ajuns la un capat de drum, hotarand sa-mi inchei socotelile, foarte bolnava fizic si psihic, m-am indreptat catre Dumnezeu cu adevarat. Am intrat in Biserica si m-am lasat in voia Lui. Schimbarea avea sa vina peste mai mult timp, dar abia acum incep sa-L cunosc cu adevarat.

Spune-mi, te rog, merita toate acestea?
Nu a fost in intentia mea a discuta despre persoana ta, ci doar a ma raporta, de a ma ancora la gandul ca esti ortodox si de bunavoie nu vei duce acei oameni care isi deschid sufletul in fata ta, la marginea prapastiei.
Inca o data iti spun, daca ceva din cuvintele mele te-au jignit, te rog sa ma ierti, pt. ca nu asta a fost intentia.

Ok Carmina, te-am iertat. Multumesc pentru descriere. Nu am trecut inca prin asa ceva si sunt convins ca iti schimba viziunea asupra vietii. Cunosc foarte bine ceea ce spui despre meditatie si chakre. daca pun in balanta renuntarea la ego din crestinism cu orice alte metode de evolutie spirituala, stiu ca ortodoxia detine cea mai importanta metoda. De fapt este normal, inclusiv cronologic aceasta metoda este cea mai recent aparuta pe pamant. Prin Isus acum 2000 de ani, de atunci nu a mai coborat nimeni cu o metoda mai rapida la noi. Ideea mea este insa alta: oamenii nu pot sa inteleaga lucrul acesta cand sunt intr-o stare de frica sau suferinta.
Uite un exemplu: lucram cu un copil cu handicap mental. Acel copil era foarte agresiv si agitat. Noaptea nu dormea ci urla si batea cu linguri in zid. Nu exista rea vointa a lui ci era un surplus de adrenalina care nu putea fi controlat de mintea sa. Mama lui era depresiva si nu putea sa vada nimic mai mult decat ca a fost pedepsita de Dumnezeu pentru o vina pe care nu o intelege. Am facut doua lucruri: cand mama venea cu copilul la mine ii spuneam ca nu o las sa intre in cabinet daca nu isi tine umerii ridicati, barbia ridicata si spatele drept. Nimic altceva. Dupa doua saptamani a reusit sa isi controleze starile de depresie. Cauza nu s-a schimbat (copilul ei tot asa a ramas) dar ea si-a schimbat atitudinea. Nu imi dau seama cum sunt acuzat ca aceasta nu e pe termen lung, ca schimbarea nu s-a permanentizat. Au trecut aproape 10 ani de atunci. Aceea femeie nu mai ia de atunci medicamente, ajuta pe altii sa inteleaga lucrurile acestea. Stie ca copilul ei tot asa este. Tot ce am facut a fost sa ii pun la dispozitie un intrument nou (pozitia iti influenteaza starea emotionala). Trebuia sa o las sa sufere in continuare? Sa o trimit la biserica cu starea aia? A fost deja acolo! S-a rugat pentru copil. Chiar e normal sa sufere aiurea daca cu asemenea metoda scurta poate sa scape de suferinta? Copilul are un frate! Mama de atunci a reusit sa se poarte altfel si cu el care e normal. Cum crezi ca creste celalalt copil? O varianta de crestere e sa ai o mama depresiva si cealalta e sa ai o mama care reuseste sa isi tina sub control emotiile negative.
Nu pot sa cred ca ar trebui sa ii spun acestei persoane "nu pot sa te ajut, numai Dumnezeu te poate ajuta. Continua sa suferi ca e util ptr tine asta". Unde este compasiunea?
O sa va povestesc in curand si ce am facut pentru acel copil ca sa nu mai fie asa de agitat... tot o metoda dezvoltata de NLP. Iar dupa asta copilul nu a mai fost bombardat cu medicamente si familia a reusit sa doarma linistita, tatal sa mearga odihnit la servici iar fratele la scoala. Nu vreau sa imi spuneti ca trebuia sa stau cu mainile in san si sa astept miracole. Miracolul pentru ei s-a produs dar voi nu il acceptati. Dar daca ai fii vazut fata mamei cum plangea cand am reusit sa ies cu copilul pe strada (ea era la 10 metri in urma noastra) si sa vada ca copilul ei nu sare in fata oricarei masini si merge linistit langa mine...
E mai usor sa stai deoparte si sa nu faci nimic? Imi pare rau, decat aceasta spiritualitate rece si de o compasiune asa de superioara, mai bine nimic. As fii ateu decat sa cred ca e rau sa ajuti pe cineva. Culmea dar cand am discutat cu mitropolitul de Timis si cu parintele acela de la Frasinei mi-au zis ca un om trebuie sa faca tot ceea ce poate pentru a ajuta, atat cat stie, pe ceilalti. Nici care nu mi-au spus ca e rau sa alini suferinta cuiva, dar poate ca se inseala ei, sau poate ca voi gasiti intelesuri mai profunde acestui ajutor si suferintei.

Si satana vindeca apropos.... Nu e usor sa discerni de la cine vine vindecarea.

P.S. Si eu am vindecat prin reiki, inclusiv depresii. Slava Domnului ca m-a scapat de inselarea asta!

Draga Marius,

ti s-au dat aici mai multe exemple personale. Oamenii iti arata ca au fost in ratacire si au scapat de ea si uitandu-se in urma inteleg ca ceea ce aveau nu era de la Dumnezeu ci de la diavol.

Acum, tu te poti amagi si sa zici ca la tine nu se aplica, ca tu vrei binele, dar adanc inauntrul tau de fapt stii ca nu e asa. Si la un moment dat sper ca iti vei veni in fire. Atunci le vei da dreptate celor care incearca acum sa iti atraga atentia. Sper sa traiesti momentul acela, iti doresc din tot sufletul.

Mintea umana a fost creata si functioneaza dupa anumite legi ale ei,asa ne-a construit Dumnezeu si asa functionam,fie ca ne place sa acceptam ori ba acest lucru.
NLP,ca si orice alta stiinta este un instrument care poate fi utilizat atat in scopuri pozitive,cat si negative (manipularea).
In fiecare zi intalnim tentative de manipulare in jurul nostru,de la media,la oamenii cu care interactionam si de cand iesim pe strada si ne lovim privirea de atatea reclame si panouri publicitare etc.Asta cred ca ar trebui sa fie cu adevarat deranjant si sa cautam modalitati de a intelege acest proces si sa incetam a mai fi dusi de nas.
Cunoasterea in sine reprezinta evolutie,un atu care poate fi folosit pentru vindecarea semenilor sau din contra,utilizata in scopuri meschine,diferenta fiind facuta doar de cei care o manuiesc intr-un sens ori altul.
Suntem datori sa evoluam,datori fata de noi insine si de Dumnezeu care ne-a creat atat de fascinanti,complecsi, exact pentru a putea sui pe aceste trepte de evolutie pe absolut toate planurile.Suntem datori sa devenim mai sanatosi,mai intelepti,mai bogati spiritual...

cine poate spune cu certitudine ca Eva a dorit raul neamului omenesc?

Nu este acelasi lucru, pentru ca in cazul NLP avem de-a face cu psihologia, cu o stiinta, iar in cazul bioenergiei (asta parca inseamna reiki?) avem de-a face cu manipularea energiilor personale (bioenergii?). Stiu ca a spus si un sfant parinte, parca Cleopa, ca energiile sunt draci.
Ma intreb ce a facut colegul nostru in cazul copilului aceluia, daca doreste sa ne spuna.

Oricine a participat la sedinte de bioenergie, poate confirma ca bioterapeutul nu poate face nimic fara acceptul persoanei in cauza. Asa am ajuns la concluzia ca nimic nu este valabil daca nu esti de acord mai inainte de toate.

Eu una am intrat bolnava la consultatie si am iesit perfect sanatoasa.Puteam manca si bea ca un om normal, lucru pe care nu-l mai facusem de aproape vreo luna. Si teama fata de caini disparuse (teama de-o viata).

Mi-aduc aminte ca ma deranja faptul ca patul se rotea continuu, din ce in ce mai tare in timpul sedintelor; i-am spus bioterapeutei si abia atunci a incetat. De vorbit nu vorbeam cu terapeuta in mod normal, ci prin telepatie; imi raspundea cu voce tare la toate intrebarile care se iscau in mintea mea.

Lumina, abundenta de culori, viata noua, ce mai, era primavara in sufletul meu.
Parca atunci imi luasem televizor color, dupa ce mai inainte avusesem doar alb-negru.

Intr-o dimineata venind la sedinta obisnuita, am intalnit 2 caini care, incercand sa sara pe mine, brusc au cazut, parca lovindu-se de un zid nevazut. Inutil sa mai spun ca intepenisem in locul acela. Cand i-am povestit, bioterapeuta a zambit si mi-a spus ca s-au lovit de campul energetic cu care ma fereste de agresiuni externe, deoarece organismul este foarte vulnerabil in timpul sedintelor de bioenergie...

Asta despre bioenergie.
Cu meditatia nu este nimic periculos la inceput, pana la activarea centrilor energetici, dupa aceea apare dependenta de acea stare de bine, oaza de confort spiritual, idealul pe care il cautam cu totii in viata...

Sau altfel zis (ca sa nu fie loc de confuzii) : Scopul vietii este regasirea sensului existential al omului,care este viata intru Iisus Hristos, aceasta fiind singura fericire deplina si adevarata :D (pe care nu o cunosti decat cand o traiesti intr-o cat de mica masura)

frumos spus; mult mi-au placut cuvintele parintelui Noica : "ortodoxia este firea adevarata a omului" .

@cozia
 

deci cred ca nu intelegi despre ce este vorba ! uite aici in vest oamenii par a fi foarte politicosi unii cu altii dar totul este artificial ...caci in momentul in care apare ''scanteia''de cearta , ceva ii enerveaza chiar catusi de putin ...astia ''iau foc '' daca i-ai vedea in trafic cum isi arata degetul unii altora ...ca unul i-a depasit in trafic si asta ii enerveaza ...si sunt in stare sa sara din masina si sa il calce in picioare !!! asta numesti ...''bune manere'' ??? nu , sigur ca nu ......stau foarte prost cu nervii ...si nu se pot stapani ...deci dupa zambetul fals pe care ti-l afiseaza sunt in stare in momentul urmator sa te sugrume daca i-ai ''calcat putinpe bataturi '' sau nu esti de acord cu ei intr-o anumita privinta ....IN CONCLUZIE COMPORTAMENTUL ARTIFICIAL nu inlocuieste natura buna a Romanilor si educatia primita de la parinti ...dar lasati-ii sa invete si vom vedea efectele mai tarziu ...

Eu cred ca natura asta buna a romanilor e proverbiala si ... atat.
Ca o vezi mai peste tot la batranii de la tara, da, nu contest. Dar ei nu reprezinta (din pacate) majoritatea. In rest romanii nostri sunt la fel de buni sau de rai, precum vrei sa consideri, ca orisicare alta natie.
Acum cateva zile cativa romani cu "firi bune" au incercat sa-mi fure din geanta. Altii pandeau sa-mi fure aparatul de fotografiat. As fi preferat ca acestia sa urmeze orisicare alt curs decat cel care i-a invatat sa-si insuseasca ceea ce nu le apartine!

Pai uite ce am facut cu acel copil ca sa il ajut sa doarma fara pastile. I-am spus mamei sa il urmareasca pana in momentul cand i se face somn dimineata pe la 5-6. Cand vedea ca el isi pune capul pe perina atunci ea mergea in camera alaturata si pornea un casetofon cu o muzica relaxanta, in surdina. Si i-am spus sa faca asta timp de 2 saptamani. Somnolenta copilului coincidea cu pornirea melodiei. Apoi, dupa 2 saptamani de repetare, i-am spus sa porneasca melodia aceea la ora 3 noaptea. Ce s-a intamplat? Copilul a pus capul pe perina si a adormit. Apoi a pus melodia la ora 12 noaptea... surpriza, copilul a adormit. Si tot asa ....

Si Dumnezeu vindeca, apropo... Nu e deloc usor sa discerni, mai usor e sa te temi. Si sigur, mai putin riscant...

Si acum copilul adoarme tot conditionat de fondul muzical? Pentru ca daca este asa, ma iarta, dar nu pot vedea aici rezolvarea problemei. Cauza este, cu siguranta, in alt loc, boala copilului nefiind decat un semnal de alarma la adresa parintilor - poate fi vorba despre modul de viata gresit, despre anumite hotarari eronate, partinitoare pe care le-au luat, despre modul de a gandi .

"Intreaga maretie a omului sta in deplina lui libertate" - spune Parintele Staniloaie. Or, tocmai aceasta libertate este nesocotita si inlocuita prin diverse solutii care ne reduc la simple reflexe pavloviene.

Uite, de pilda, cum prezinta Parintele Dumitru Staniloaie legatura dintre cauza si efect:

"Fiecare cunoaste pe Dumnezeu prin apelul ce-l face Acesta la el, punandu-l, in diferite imprejurari, in contact cu diferiti oameni care-i solicita implinirea unor datorii, care-i pun rabdarea la grele incercari. Fiecare il cunoaste in mustrarile constiintei pentru relele savarsite; in sfarsit, il cunoaste in necazurile, in insuccesele mai trecatoare sau mai indelungate, in bolile proprii sau ale celor apropiati, ca urmari ale unor rele savarsite sau ca mijloace de desavarsire morala, de intarire spirituala, dar si in ajutorul ce-l primeste de la El in biruirea lor si a altor piedici si greutati ce-i stau in cale. E o cunoastere care ajuta la conducerea fiecarui om pe un drum propriu de desavarsire..."
http://www.crestinortodox.ro/dogmati...tii-68951.html


Mentin parerea ca adevarata schimbare a celor din jurul nostru incepe cu schimbarea noastra, pe baza unei relatii cat mai sincere cu Dumnezeu si a orientarii depline a sufletului nostru catre El.

Inainte vreme, oamenii lasau loc interventiei divine in viata lor; mai auzeai un "Doamne ajuta!" sau "daca o vrea Dumnezeu"; astazi insa, noile descoperiri parca ne indeparteaza unii de altii si ne creaza falsa iluzie ca noi suntem stapanii propriei vieti si ca putem face ce dorim cu ea.

Nu pot sa nu-mi amintesc cuvintele:
"Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic."

Cine stie, poate ca tocmai insingurarea este cauza multor boli.

Boala de care sufera acel copil (autismul) este tocmai o forma gigantica de insingurare pentru el. Copilul acum adoarme fara fond muzical pentru ca am suprapus fondul muzical pe stingerea becului si intunericul din camera apoi am anulat in timp fondul muzical si a ramas numai cu conditionarea pe intuneric... pe care o avem toti.

Ma gandeam zilele astea, discutand cu voi ce o sa ii spun lui Dumnezeu cand o sa il intalnesc. Mi-am dat seama ca o sa ii spun "Tata, iarta-ma ca am facut tot ce am putut cu puterile si stiinta mea mica si cu orgoliul de a stii ca acei oameni se bucura, sa ajut creatia ta cea mai importanta" apoi decide el. Ma gandesc insa la cei care ar putea sa ajute si nu au ajutat. poate ca ar spune "Iarta-ma ca din umilinta in fata puterii tale, nu am ajutat pe nimeni pentru ca doar tu ajuti cu adevarat" Ambele sunt valabile pentru persoane diferite. Nu cred ca dumnezeu vrea clone.

Interesant mod de raportare; dar nu trebuie sa asteptam prea mult o intrevedere din moment ce El este prezent in toata viata noastra si nimic nu se intampla fara voia Lui.

De ce oare trebuie sa ma raportez doar la masurile extreme - ajut sau nu ajut - nu stiu.
Ajutor poate fi si indrumarea pt. raportarea corecta la credinta si Hristos, restabilirea legaturii pierdute, poate, nu doar solutia salvatoare cu reusite conditionate. Dar, ce stiu eu?

Eu sper ca o sa Ii spun "Stapane iarta-ma ca m-am invrednicit sa lucrezi atat de putin prin mine, iarta-ma ca prin netrebnicia ce mi-am acumulat-o prin propria mea voie libera nu Ti-am dat ocazia sa faci prin mine nu neaaparat minuni cum ai facut prin Sfintii Tai dar macar ceva mai mult bine..." ..pana atunci incerc sa fac ceea ce as fi facut si daca as fi fost psihoterapeut...sa-i ajut pe cei din jur sa inteleaga care este "Calea, Adevarul si Viata"

Ma gandesc cu ce sa incep.
Marius sa ma ierti, dar cand vad ce scrii imi vin in minte cuvintele unui Parinte(pentru cei "sensibili", va rog sa puneti mana la ochi) care spunea asa : "NU amestecati mirul cu cacatul". Este dur, adevarat, suna mai... dar este cat se poate de clar.
Spuneai de iertare... ce termeni.. Ce legatura are mintea, rationamentul creierului cu iertarea? IERTAREA vine din inima. Blaise Pascal spunea ca "Inima are ratiuni pe care ratiunea nu poate sa le cunoasca". Foarte frumos si adevarat.
Metode de manipulare "frumos imbracate" desigur au fost, sunt si vor mai fi, pentru ca este cea mai buna metoda de a face omul sa faca ce vrei tu, iar nu ce vrea el. In trecut era folosita violenta, stiai cu cine te lupti, in ziua de azi esti insa manevrat cu zambete si falsa amabilitate.
Spui ca pozitia corpului si a capul conteaza, ca sa fie ridicate, indreptate. Despre pozitia sufletului ce le spui clientilor tai? Sufletul, inima lor, stau tot in pozitie de drepti?
Cam tot ce ai scris despre Biserica si Ortodoxie este eronat. Vorbesti ca cineva care aproape ca nu are habar despre esenta Ortodoxiei. Am fost si eu la Frasinei. Parintii de acolo, si Parintii in general au ochii senini si plini de bunatate pentru ca accepta si suferinta si fericirea ca o incercare din partea lui Dumnezeu sau ca pe un dar. Aia este dragoste. Si iertare. Adevarate.
Nu iti spune nimeni sa suferi, sa iti bati cuie in cap, sa nu incerci sa fii fericit, dar fericirea vine cand lucrezi in interiorul tau. Cand incerci sa VINDECI bolile si pacatele, nu cand incerci sa le acoperi, sa le indepartezi.
Si NU ITI SPUNE nimeni sa nu iti ajuti semenul, nu stiu cu ce fel de Ortodoxie esti tu la curent. Dar stii vorba aia: "Cand orbul il conduce pe orb, cad amandoi in groapa"?

Pe tot parcursul postarilor ai rastalmacit si ai interpretat cum ai vrut tu si ai dat ce inteles ai dorit tu Ortodoxiei.
NORMAL si FIRESC ca nu poti tu sa ajuti, doar Dumnezeu poate. Ce esti tu? vreun vindecator? Vreun sfant?
Daca iti iubesti semenii atat de mult pe cat pretinzi, ROAGA-TE pentru ei si trimite-i la un duhovnic bun, ca doar el primeste Harul Sfantului Duh la hirotonire si prin el vorbeste Dumnezeu si prin el vorbim si noi cand mergem la Sfanta Spovedanie cu El. Da, am spus un duhovnic BUN.

Cred ca relatarile carminei sunt mai mult decat clare. Mai ales ca vorbeste din experienta. Experienta din ambele parti. Tu Marius draga, relatezi dintr-o singura parte si nu vine din experienta ta cu Dumnezeu.

Nu mi-a placut niciodata falsitatea si falsa amabilitate, politetea exagerata, falsa si ea. Cred si stiu cu siguranta ca este o
Nu am spus nimic din ce am scris aici cu rautate. Dar nu vad metoda asta, sau pe tine, fiind apropiat de Ortodoxie cat de putin. Poate tu ai bune intentii, dar au mai avut si altii, si din atata ratacire si bune intentii au ajuns si sa se sinucida. NU sustin ca asta o sa faci, tu sau altcineva. Dar bunele astea intentii nu sunt de ajuns fara Dumnezeu. Chiar nu sunt. Pot sa spun pentru ca am incercate multe fara Dumnezeu, nu doar bune intentii. Si eu si altii... si nu am am facut decat mai mult rau.
NIMIC fara Dumnezeu.
Sa nu ma inteleaga careva gresit. Nu neg stiinta si CRED ca este buna, dar atunci cand este insuflata de Duhul Sfant. sunt multi savanti mari si oameni de stiinta care credeau si se rugau lui Dumnezeu si ii recunosteau si datorau tot
DAR am vazut ce face stiinta in orice domeniu fara Dumnezeu., am vazut ce "beneficii" ne aduce la toti.
Nu neg necunoscutul, nu ma speriu, dar cred ca suntem capabili totusi sa il analizam. Ca vad ca multi ii tot dau inainte cu "crestinii sunt speriati, sunt limitati, sunt batuti in cap, nu accepta altceva decat ce le spun preotii". Pai nu accept altceva pentru ca cercetez si caut si vad ca e plin de otrava si minciuni.
Sau trebuie sa acceptam noi crestinii tot ce este modern, sa fim la moda, ca sa nu ne mai spuna altii ca nu suntem deschisi la minte?
Crestinii ortodocsi pe care i-am cunoscut eu(practicanti, nu doar cu numele - pentru ca asta inseamna crestin ortodox cu adevarat: cel care pe langa vorbe aduce si fapte si rugaciune) erau oameni foarte deschisi la minte, de o bunatate incredibila fata de semeni, erau oameni de sacrificiu si erau intelepti. Nu am vazut crestin adevarat, prost sau lipsit de bun simt, limitat.. fie ca avea 2 clase, nici una, sau 3 facultati.

Chiar nu imi doresc sa judec pe nimeni. Ma lupt sa nu o fac.

Ai spus ca multi vorbesc in necunostinta de cauza, Marius.
Dar uitandu-ma la ce a scris toata lumea, esti singurul care a scris in necunostinta de cauza. NU cunosti Ortodoxia, de simtit nu mai e cazul sa spun.
carmina a vorbit din ambele parti, a trecut prin ambele tabere. A simtit si una si alta.

Oricum, eu ca si crestin, ma voi ruga pentru tine ca sa te lumineze Dumnezeu. Este cel mai important lucru pe care pot sa il fac pentru cineva. Cel mai important lucru pe care orice crestin poate sa il faca pentru cineva: sa se roage cu dragoste la Dumnezeu.

Daca este un lucru bun, desi parerea mea personala este ca te inseli, eu sper ca Dumnezeu sa te ajute si sa te sustina, daca nu, atunci sper sa iti arate calea.

Doamne ajuta.