nu inteleg......de ce esti trista.....sorry!

sincer nici io nu inteleg de ce...si mie greu ca poate trece pe langa mn pe strada si io nul recunosc si creca chestia este ca as vrea sa vorbesc cu el....sa aflu si eu ce sa intamplat acum trei ani...cea vrut el defapt

fior, ce carti ti-a dat acel calugar sa citesti?? si cati ani ai? ..ti-am scris si pe privat, ca nu stiu dc nu mergea pagina asta la site... :hmmm:

Pe fior...n-o mai inteleg,pe langa faptul ca arunca pe monitor,cuvintele,asa anapoda intr-o exprimare destul de dificila de inteles,prezinta si o situatie tot atat de ciudata.Chiar ciudata,care in definitiv cred ca ne depaseste.Parca prea e totul din senin fara voia persoanei care suporta aceste trairi,pare mai degraba un farmec,o dezlantuire malefica...decat o confuzie sau o amintire neinteresanta din trecut.Nu stiu,dar cu siguranta asta este de competenta duhovnicului si a randuielilor bisericesti.
Dar cel mai bine si la indemana indemn este sa incerci pe cat posibil sa ignori aceste stari,sa nu le conferi o atata semnificatie,caci te pot acapara si mai mult,si mai intens...pana la nebunie si neinteles total.
Dragomirna,ai dreptate in ceea ce ai afirmat despre postarea mea,intr-adevar acel "ritual",sa-i spunem asa,l-am cules de la tinere ca mine,credincioase dar la fel de nestiutoare,si nici decum de la vre-un cleric.Nu cred ca am facut vre-un rau,in afara de rugaciuni si dorinte...pe care toti le avem,insa,poate fi si un fel de chemare psihologica sau paranormala,cum ai spus.Nu stiu,dar stiu ca tocmai de aceia mi-am pus acea dorinta,fiindca nu eram sigura de izbavire,chiar daca aparentele o aratau,o simteam totusi subreda.Oricum,acel om mi-a schimbat viata,sau mai bine spus,neresemnarea mea atata timp fata de situatia legata de el,mi-a schimbat viata.Acum nu mai conteaza,cred ca asa a fost sa fie si toata mentalitatea mea si puterea mea de perceptie si de rezolvare a lucrurilor mi-a influientat prezentul.Care,Slava Domnului este cat se poate de decenta.

ory, cred ca experienta ta ar trebui sa-i trezeasca pe toti cei care mai intai recurg la "metoda rapida" ce tine de supranatural, decat la rugaciune spre exemplu, care este si mai simpla, si ne si intareste in credinta. De aceea nu trebuie sa ne mai bazam pe unii pe altii, si sa ne dam unii altora solutii fara sa stim sigur ca asa este in Sf Traditie... Sunt tare enervante femeile, si chiar si barbatii, care ofera astfel de alternative unora mai neincercati in credinta, sau macar mai nesuperstitiosi, fara sa se consulte cu un preot. Aceastea sunt mari pacate, pentru ca tin de invocarea supranaturalului, si sunt duhuri necurate la mijloc!! ory, ar trebui sa te spovedesti pt ca ai facut ritualul acela, daca nu ai facut-o pana acum. Si sa nu ne mai luam mai mult dupa oameni decat dupa un preot adevarat (sunt si preoti care fac astfel de grozavii!! :hmmm: ), pt ca sunt multi care se afla pe calea cea larga, si putini cei care sunt in adevar... ???

Parerea mea este ca, dupa o spovedanie amanuntita, ar trebui sa chemi un preot sa-ti faca niste dezleghari chiar in casa. Sa stropesti cu Agheasma prin casa, sa dai cu tamaie cat mai des. Sa spui rugaciuni: Tatal nostru de cate ori poti (chiar si mergand pe drum)si Psaltirea Maicii Domnului.

Daca in mod constient sau inconstient il idolatrizezi pe acel baiat, iar pe Dumnezeu Il dai mai la o parte, diavolul poate sa-si bata joc de tine in diferite moduri. Poti auzi voci, batai in usa, poti sa ai vise ciudate etc. Dumnezeu te chema la credinta, de aceea ingaduie sa ti se intample astea.

N-ai decat o singura solutie: sa lupti si tu impotriva fortelor raului. Mai intai cu ajutorul unui duhovnic, apoi sa ai curaj chiar si singura sa observi cand e vreo lucrare necurata la mijloc si sa-l certi pe satana: ,,Piei, satano, din gandul meu, caci eu sunt roaba lui Dumnezeu!" Roaga-te sa se faca numai voia lui Dumnezeu cu tine si Dumnezeu te va ocroti. Doamne ajuta!

Dragomirna,cred ca deja exagerezi,eu nu consider ca a fost un pacat mare,au fost niste rugaciuni,la fel cum faceam deseori,si bine-nteles,urmate de niste cerinte,mai mult sau mai putin bune,dar care toti le avem in rugaciunile noastre,mai ales la varsta pe care o aveam eu...Ca a fost vorba si de un nod,asta poate sa se excluda,oricum nu s-a mai intamplat de atunci si nici nu am dat prea multa importanta.Cat despre intensitatea sentimentelor cu care m-am trezit ulterior,cred ca era o situatie inevitabila,fiindca eu oricum dadeam o mare importanta acelui om,nu cred ca a fost o pura intamplare.

ory, cu rugaciunile nu am nimic, dar ritualul in sine cred ca a fost un pacat... Si magia este un pacat mare, din cate spun Sf Parinti. In sfarsit, eu mi-am explicat pozitia, tu stii mai bine ce s-a intamplat si ce consecinte a avut faptul in viata ta. Numai ca, ai dreptate, nu a fost o intampalre ca ai suferit inca multi ani si ai avut amprenta lui in suflet intr-un mod atat de puternic, dar mi-e teama ca acesta a fost rezultatul acelui ritual... ??? Scuza-ma daca te-am deranjat cu ceva.

Imi cer scuze, mai exact "sa faci magie e un pacat mare"* ...adica tot ceva hocus-pocus cum era ritualul acela.. :dontgetit: ???
Imi pare rau daca exagerez si ma bag in seama, dar daca imi spui ca pana la urma este ceva recomandat de preot, o sa-mi cer iertare si imi recunosc neghiobia... Nu am avut intentii rele.. :rolleyes:

Eh, n-a facut-o ca sa faca rau cuiva.
Si apoi ce a fost la vrajitoare si a facut nu stiu ce ritual vrajitoresc? NU. Pur si simplu a innodat niste ata si a deznodat un nod. Asta este egal cu 0. Nu inseamna nimic, nici nu te ajuta, nici nu te raneste. Nu cred ca din caua nodului aluia i s-a intamplat ce i s-a intamplat.

Exact Noesis.....

Nu am zis si nici n-am sugerat cumva ca ai facut-o ca sa faci cuiva rau, ory.. Si daca nu insemna nimic, de ce ai mai facut-o...? Dar era o intrebare retorica, pt ca presimt ca m-ai inteles gresit, si nu vreau sa ma cert cu nimeni cand nu e motiv de cearta.. Mi-am cerut deja scuze pt ca te-am deranjat.. Si imi cer scuze pe calea asta si celorlalti care nu aveau nevoie de observatiile mele in ce ii privea strict personal...

Dragomirna,nu fi sensibila caci nimeni nu este suparat,si chiar nu am simtit aceste discutii ca pe niste dispute,care nici macar nu si-ar fi avut rostul.Nici pe departe.
Din partea mea a fost o simpla constatare,de moment,de altfel,de aceia am adus-o in discutie,dar nu am ramas niciodata cu gandul la aceasta,nu l-am considerat un ritual,aveam 22 de ani si banuiesc,ca nici prea multa minte nu detineam.Cand am spus despre faptul ca mi s-a schimbat viata,m-am referit la acel om,si nu la acel gest,pe care de altfel nu l-am luat prea in serios.Psihologic ar fi un raspuns destul de simplu la reindragostirea mea aparenta,pur si simplu nu-l uitasem,si mai mult decat atat mi-l amintisem atunci.
Deci,fii fara griji,toti ne rugam si,mai ales la o varsta tanara,cerem inconstienti lucruri mai putin semnificative pentru spiritualitate si mai mult legate de zbuciumul tineretii,zbucium cel mai adesea personificat in dragoste si iubirea fata de cineva.
Deci,fii pe pace,nu s-antamplat nimic nelalocul lui,sau cu vre-o conotatie de magie sau ceva de genul acesta.A fost o simpla copilarie nevinovata,de altfel.

Nu eram sensibila, dar nu as fi vrut sa stiu ca mi-am dat cu parerea si am facut pe cineva sa se simta deranjat din cauza interventiei mele in ce tine de viata privata mai ales... Atata tot. Uneori, ceilalti chiar nu au nevoie de ajutorul nostru... Aici pe forum, se intampla des sa se inteleaga gresit si se ajunge la dispute fara rost, si la observatii neprietenoase - dar uneori utile celui carui ii este atrasa atentia!.. Si imi vine sa ma gandesc ca mai bine privesc lucrurile din afara, ca asa ii iubesc pe toti, decat sa intru in conflicte (uneori de interese, ca nu stiu de ce pare o competitie, in unele aspecte, participarea pe forumul asta..) cu persoane care nu stiu sa accepte si parerea celorlalti.. Dar, cred ca si participarea pe un forum crestin-ortodox ar putea avea avantajul ei, daca ne-am aminti mereu pt ce suntem aici. Eu nu am uitat ca tot oamenii care scriu lucruri intelepte, m-au determinat sa imi fac si eu "aparitia". Si uneori toti avem acea "sclipire", de la Hristos, ca tot veni vorba pt Ce suntem aici... :rolleyes:

.."sau cu frumusete straina mi-am ranit inima, sau cu altceva ca un om si muritor am gresit..."
Fior...pari sa ai o inima frumoasa si sensibila..si imi pare ca esti dureros de tanara...
Sa-ti faca Bunul Dumnezeu parte de bucuria si ocrotirea Lui, caci nu este altundeva loc de scapare si siguranta pentru nici unul dintre noi, decat in increderea in dragostea si bunatatea lui pentru noi...
Eu zic sa incepi sa te rogi pentru mantuirea acestui baiat, pentru sufletul lui,caci poate nu e degeaba aceasta.."obsesie"..sunt printre noi oameni cu suflete sensibile, care resimt povara altor suflete...si atunci e bine sa te rogi pentru aceia...care..stiu eu..te obsedeaza..
Sa-ti fie rugaciunea in doua parti, una pentru tine in care te rogi Mantuitorului sa-ti dea ochi limpezi si inima curata fata de acest baiat, si a doua pentru el,pentru mantuirea lui, pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze inima, si mintea, si viata, si calea.... ori de cate ori iti vine in minte, si incredinteaza-l Domnului Hristos, si cere mila si voia lui Dumnezeu peste viata lui, si sufletul lui...si daca vezi ca inima ta se usureaza in urma acestor rugaciuni...atunci mergi bine...
Doamne...ajuta-ne...cu mila Ta

"poti sa uiti o perona la care tii cel mai mult ...da totusi so uiti el fiind baiat ...eu fata

pur si simplu am uitat de el ..de cum arata ..de nume tot...da mereu lam purtat in cu mn in suflet .....si el crede cal stiu ...da eu nul mai stiu ... "


da poti sa il/o uiti si eu am patit si am uitato