[quote=eulaura;140560]... ma sperie rau de tot lista asta... ma face sa cred ca n-am scapare:( eu ma luam dupa un indreptar de spovedanie mult mai scurt si asa si ala mi se parea sever uneori... dar acum...:( nu stiu cati oameni reusesc sa evite toate pacatele alea, si nu stiu daca se spovedeste cineva avand in vedere lista aia... ar trebui sa fie niste spovedanii interminabile.

Cand simtirea nu te-a parasit, fi faragriji. Cand constinta te nustra, draga Laura, legatura cu Dumnezeu exista si asta conteza cel mai mult. Calauza ta sa fie Bunul Dumnezeu, Sfanta Scriptura si Invataturile Sfintilor Parinti.

Re
 

Un duhovnic se va bucura enorm vazand ca ii poate indrepta pe fii lui duhovnicesti. Chiar si ingerii din ceruri se bucura mai mult cand un pacatos se indreapta decat cand 99 de oameni drepti se roaga(nu mai stiu cine a spus asta dar cred ca am citat bine).

Dupe ce te duci cu lista aia care te sperie, te hotarasti sa nu mai pacatuiesti si incerci pe cat posibil sa nu mai repeti pacatele. Imi vine acum in minte ce spunea altcineva ca viata omului inseamna sa se ridice dupa ce a cazul in pacat. Daca gandim matematic e ca o sinusoida.

Dupa un timp lista se va reduce(sau nu). Dar daca ne curattim de anumite patimi dam peste altele. Lupta noastra se poarta la un nivel mai inalt, iar cu cat suntem la un nivel mai inalt putem cadea mai adanc. Lucifer a fost printre cei ma mari, daca nu cel mai mare inger, dar dupa ce a cazut, e cel mai afundat in intuneric. Sa nu uitam ca Dumnezeu sta cu bratele deschise si asteapta sa facem un pas pentru ca apoi El sa faca 100 spre noi. Sa nu ne pierdem nadejdea pentru ca avem cele mai puternice arme: crucea, postul si rugaciunea. Asa ca nimeni nu ne poate invinge atata timp cat avem iubire.
Doamne ajuta!

Să nu uităm şi de voinţă , Florine.

S-ar putea ca si nepriceperea sa fie pacat. De exemplu nepricepere femeilor la gatit este un pacat..
Putesti asculta o inregistrare cu Parintele Serafim Badila (la Manastirea Casiel in 25 august 2007) care vorbeste despre acest pacat.
http://www.ortodoxmedia.com/inregist...e-sa-gateasca-

Interesant!
Atunci toate americancele sint in pacate mari!
Cine la mai scoate de aici?
:10::21:

Lasa ca sunt si romance destule , nu ca a mea , de m-am facut patrat din cauza priceperii ei. Cum o intorci tot nu-i bine. ..:13::43:

ASTA SE NUMESTE LACOMIE SI NU E VINA GOSPODINEI. Incearca putina autocritica, Cristiane draga, ca nu strica. Desi nu e o consolare, cu totii gasim placerea in mancat dupa o anumita varsta, devenind gurmanzi. Noroc ca avem posturile sa ne mai tempereze.

Păi da, cam aşa este ! Este oare vina ei că eu în miez de noapte m-am furişat la bucătărie şi am gustat din prăjitura făcută aseară ? Cumpătarea de nu e, vai şi amar, chiar de mâncăm dulce ! Postul şi din acest punct de vedere, este extraordinar de bine venit, dar trebuie şi după aceea să ne temperăm apucăturile, nu tocmai sănătoase, dar , căci mereu există şi un dar, de la vorbă la faptă e cale lungă, lungă . . .

Asa cum cele 10 porunci se pot reduce la una singura,asa si pacatele se pot grupa pe categorii si vor ramane destul de putine.

nu-mi revin inca
 

Abia acum descopar acest topic. Lista lui Florin-Ionut:43:, apoi explicatiile doamnei Nina si ale lui Ovidiu... Fiori reci ma trec! Ce de pacate! Din cate am observat niciunul nu e singur, izolat... Fiecare pacat antreneaza altele si mereu altele, incat lantul pare nesfarsit!
Nu suntem noi contabili, dar necuratul sigur este... Asa ca spovedanie deasa, post si rugaciune!

Doamne , Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, pacatosii!

Necuratul nu-i contabil, dar este foarte inventiv în ispitele lui !

necuratul=contabil desavarsit al pacatelor noastre
 

Ba eu cred ca impielitatul contabilizeaza cu mare sarg pacatele noastre, pentru a nu-i scapa nimic, nimic din ceea ce gresim fata de Domnul!
Lista lui poate fi stearsa doar prin spovedanie, pocainta, indreptare, innoire.

Mda, am mai auzit una...este pacat sa nu stii a gati, ma intreb oare ce mai poate fi pacat in nepriceperea noastra ? Sa nu stii sa faci "dragoste" oare este pacat ? !
Intr-adevar, chestia cu gatitul trebuie sa fie o caracteristica, aproape involuntara a unei femei, nici nu-mi inchipui o femeie fara sa stie sa gateasca, dar, deseori nu tine de nu a sti, caci toate se invata, ci tine de a nu-ti placea sa faci acest lucru, din lene sau din neindemanare. Deci, lenea este pacat, dar, neindemanarea nu cred, caci mai tine si de educatie si de zestrea genetica.
Asa deci, acest "pacat" nu-l detin, fiindca gatesc aproape orice si oricum...si in fiecare zi, poate ca de-aia sotul meu are 110 kg...deci, am dat in alt pacat.
Of !, mult isi mai schimonoseste omul viata si finetea ei nativa cu toate inventiile astea "spirituale". Trebuie sa ne bucuram de multe lucruri, trebuie sa profitam de energia pasiunilor care ne insufletesc, altfel devenim legumele psihologice ale unor doctrine mult prea neputincioase.

Sitotusi din cate sunt spuse in inregistrarea audio sunt si femei care nu stiu sa gateasca. Eu nu ma insor pana cand cea care o sa-mi fie nevasta ,in cazul in care nu stie, o sa invete sa gateasca. :D

Referitor la nepricepere, nu spun ca ar fi pacat nepriceperea in sine pentru ca nu stiu daca e sau nu, dar mi-a venit in minte 'faca' cu gatitul.

Cine spune?

Iaca am mai auzit-o si pe asta -- e pacat daca nu ai indemanare la gatit. Hahahahahah! Atunci o fi pacat si pentru barbati daca nu stiu sa repare lucruri prin casa, sa tencuiasca, sa dea cu var, sa munceasca pamantul...Este?

Parerea mea este ca oricine, barbat sau femeie trebuie sa stie sa faca de mancare -- poate nu cine stie ce extravagante, dar mancare de baza. Parintele la religie in liceu ne spunea ca mancarea trebuie sa o faca cel care ajunge mai repede acasa de la serviciu, adica daca tu, ca barbat, ajungi mai repede nu stai imbufnat si tolanit cu ziarul in mana pana vine nevasta sa faca ceva de mancare, ci pui de niste ochiuri, sau ce mancare stii sa faci, sau sa incalzesti mancare pentru amandoi. Eu asa ma gadesc si eu ca trebuie sa fie intr-o familie din ziua de azi in care ambii soti lucreaza.

Da, si eu cred asa... In fine se gaseste echilibru daca exista dragoste si atentie pentru celalalt, daca un barbat chiar nu se pricepe la gatit poate face alte treburi la care nu se pricepe sotia.

De aici pana la a zice ca e pacat ca nu ai entuziasm la gatit... vai, vai! Scrie in filocalie? :-)

Pacatul sta mai ales o atitudine pe care o ai fata de un lucru. Poti sa gatesti excelent dar sa le scoti asta tuturor din familie pe nas, mandrindu-te si dispretuindu-i ca ei nu stiu si nu fac. Poti sa gatesti putin si prost, dar sa o faci cu dragoste si bunavointa...

Anca, nici ca mi-as fi inchipuit ca te iei de alt paragraf, decat acesta, acesta mai profund, deci este dedicat celor profunzi, care gandesc si cu mintea lor. Trebuie neaparat sa spuna cineva ceva ce eu sa redau ulterior, despre viata si despre mine insami ? Tu astfel existi, doar prin prisma teoriilor citite de pe undeva ? Atunci, de ce ti-a dat Dumnezeu mintea, mai ales una atat de particulara, trebuia sa-ti amplaseze un computer programat cu citatele despre viata a tuturor, si-ti era mai convenabil decat atata zbucium despre "unde scrie ?".
Imi pare rau, esti pedagog si ar trebui sa respecti gandirea oamenilor, gandirea proprie aplecata spre imaginatie si creativitate.

Stiut este ca vom da socoteala de vorbele noastre; si tu, si eu. Tot vorbesti de profunzime, incalcand si negand totodata cele afirmate de Sfintii Parinti. In general nu esti de acord cu cele spuse de acestia. Si atunci de unde profunzime, cand sunt doar simple pareri personale?!?
Am citit ieri ce a scris Pr. Seraphim Rose despre "Vederea dumnezeiasca":

"Care e obarsia adevaratei cunoasteri a lumii intai-zidite si cum se deosebeste ea de stiinta ? Cum poate Sfantul Grigorie Sinaitul sa stie ce se intampla cu fructele coapte din Rai, si de ce nu pot stiintele naturii sa descopere asemenea lucruri ? Fiind si dumneavoastra un iubitor al Sfintilor Parinti, cred ca stiti deja raspunsul la intrebare. Voi infatisa totusi raspunsul, intemeindu-ma nu pe judecata mea, ci pe neindoielnica autoritate a unui Sfant Parinte cu foarte inalta viata duhovniceasca, Sfantul Isaac Sirul, care a vorbit despre urcarea sufletului catre Dumnezeu intemeiat pe propria experienta".
http://www.crestinortodox.ro/cuvinte...e-serafim-rose

Deci, daca Pr. Seraphim Rose apeleaza la cuvintele pline de autoritate ale Sfintilor Parinti, noi cine ne credem, de preferam parerile noastre izvorate din propria fantezie?!?

Re
 

Nu stiu daca ai ascultat inregistrarea cu parintele dar el se referea la nepriceperea la gatit din cauza faptului ca nu au invatat sau nu au fost invatate nicidecum la indemanare.

Da, multumesc pentru citate !
Profunzime, inseamna mai presus de toate sa fii tu insuti...

Dex
 

PROFUNZÍME, profunzimi, s.f. 1. Adâncime. 2. Capacitatea sau calitatea de a judeca şi de a înţelege lucrurile în esenţa, în adâncimea lor; profunditate. – Mai inseamna "maturitate".
Profunzimea nu are legatura cu subiectivismul, ci cu esenta lucrurilor.

Exact. Ai pus dgetul pe rana . . .

Sa inteleg ca sunteti de-a dreptul dependenta de carti, fie ele crestinesti sau laice , sociale .
Si acum va intreb doamna, dumneavoastra ce detineti pe traseul dintre minte si inima...in afara de citate, cuvinte, teorii din alte parti ?
Stiu prea bine ce-am vrut sa spun prin profunzime, dar se pare ca nu puteti intelege, fiindca, cartile nu ofera si simtirea necesara, doar definirea acesteia.

despfre profunzime
 

Imi cer scuze ca intervin. Cuvantele "profund, profunzime" sunt specializate pentru domeniile stiintelor umaniste care opereza cu idei. In acest sens, profunzimea cugetarii cuiva se vede atunci cand expunerea este pe deplin argumentata, ceea ce exclude intotdeauna "parerea mea", sau alta sintagma devenita de lemn - "dupa umila mea parere". Cine doar isi da cu parerea, fara a argumenta eficient (dupa reguli dure ale teoriilor de argumentare), nu se poate numi profund, si nici nu cunoaste profunzimea.
"A fi tu insuti" exclude profunzimea, deoarece nimeni nu este prin el insusi profund, ci devine studiind, cercetand, cautand fara incetare in hatisul dur al ideilor. "A fi noi insine" inseamna a fi cum suntem, cu bune, cu rele, cu nuantele lor. Adica nefals, sincer, onest, chiar daca in jur se desfasoara neincetat carnavalul mastilor!

Sa fim iubiti asa cum suntem e marea reconpensa daruita noua de Domnul!

"lista lui Florin"
 

... dar subiectul topicului este lista cu pacate oferita noua spre cugetare de Florin-Ionut... Sa revenim si sa ne straduim sa curatim, nu sa inmultim ...

Doamne ajuta!

Nu, nu am ascultat -- mi se pare o aberatie, asa ca nu imi mai pierd timpul.

Si eu am spus ca este de datoria fiecarui individ, barbat sau femeie, sa stie sa faca ceva mancare, macar de baza. Nu vad cum anume ar fi un pacat in sine...mi se pare mai mare pacat sa stii sa faci ceva de mancare dar sa nu faci spunand ca e de datoria femeii, prin faptul ca este femeie, sa faca de mancare. Sau ca parinti de baiat sa nu il inveti sa isi spele o haina, sa isi calce o camasa sau sa faca niste mancare spunand ca e de datoria femeii sa faca lucrurile astea.

Stiu Petite ce-nseamna profund, am exprimat un mod mai figurat , dar,...nu mai conteaza . Ai dreptate si imi cer scuze, nu trebuie sa "inmultim lista ".

Erata
 

Din graba tastarii (claviatura mea este pe model francez) s-au strecurat:

"profunzime" / in loc de "propfunzime"
"Cuvintele" / in loc de "Cuvantele"
"opereaza" / in loc de "opereza"
"recompensa" / in loc de "reconpensa"

. . ., doar citind-o te apuca somnul , si n-am facut mai nimic . Nu ? :23::37:

"Nu stiu altii cum sunt..."
 

"Nu stiu altii cum sunt", dar pe mine m-a tinut treaza!

Cum n-ai facut nimic, dupa ce te trezesti mai ai puterea sa o citesti din nou...s.m.d

"Nu ştiu alţii cum sunt", dar o am în cap în permanenţă şi cam zilnic în proporţie de 70-75% mă regăsesc.

somn si procente ...
 

Dv. spuneati ca va apuca somnul citind-o. :3: Eu ma regasesc in proportie de mie la suta :(:(... De aceea m-a tinut poate treaza!

Corect ce spui, dar să fim echilibraţi , în sensul că multe nu se pot rezolva peste noapte şi cel mai important de reţinut că cam toate păcatele , fie el mari sau mici se leagă între ele , un păcat îl generează pe celelălalt, sau pe mai multe şi fiecărui om în parte îi este specific un anumit grup de păcate, definindu-i astfel comportamentul, felul de a fi, de a se comporta, felul de a gândi, de a reacţiona, etc. Treaba asta o studiez de mult timp şi este extrem de interesantă şi de reală.

Buna teorie ! Vezi sa nu fii combatut si invinuit de protestantism pentru faptul ca indraznesti sa "gandesti " cu propria minte.
Totul se leaga Cristi, si acest tot detine infinite caracteristici care se influienteaza pe sine...

Da, e fantastic , aşa e !

ory, nu te amagi inutil; nu tot ce gandeste omul cu mintea lui e intelepciune. Uneori gandeste cele mai mari prostii... si se mai si mandreste!

Da, multumesc !

Este valabil pentru noi toti. Toti gandim pe aici (ci alegerea citatelor tot gandire este), si putem sa si gresim.