|
Faimoasa afirmatie carteziana "Cuget, deci exist" Nicolai Berdiaev o interpreteaza prin "Sufar, deci exist", potrivit Sfintilor Parinti, ca, la suferinta, omul ori cedeaza ispitei, ori devine hristofor. Durerea este ca un creuzet: poate sa dea puritate metalului, dar poate si sa reduca totul la zgura. Profetul Isaia spune ca aurul cand este aruncat in topitoare devine mai stralucitor, asa si noi daca depasim suferintele vom ajunge la o subtirime duhovniceasca incat Hristos va straluci prin noi.
|
Parintele Porfirie spune: "Simt boala ca pe o iubire a lui Hristos."
Omul credincios simte in inima lui ca boala lui are un rost, iar daca nu vede acest rost, are credinta ca Dumnezeu nu'i va trece cu vederea modul lin in care isi duce boala. |
Cuvinte vagi,cuvinte cu o gramada de intelesuri,dar aproape mereu pe langa esential.
Nu stiu cum poate sa reprezinte boala o mangaiere de la Dumnezeu,cand,de multe pri aceasta reprezinta neinfranarea si ignoranta noastra fata de Dumnezeu.Boala realizata datorita betiei,datorita tutunului si a altor vicii,reprezinta un fapt concret rezultat din nesabuinta si nesatul nostru,consecinta pe care o suportam,vrand nevrand. Si totusi exista si boli aparute,parca de nicaieri,care ne subrezesc si sufletul si trupul intr-o masura inimaginabila...de necredinta. |
Citat:
[COLOR=green]Cine poate sa spuna asa ceva, nu a fost niciodata bolnav, nu a cunoscut durerea, disperarea, groaza si chinul... Uite, asa se spala creiere, asa se ajunge la anomalii si ne intrebam de ce ortodocsii migreaza spre alte comunitati religioase.[/COLOR] |
Parintele Porfirie nu a baut, nu a fumat, nu a trait in desfranare... insa bolile pe care le avea erau de temut numai ascultandu'le numirile, pe rand. Daca un asemenea parinte a spus asemenea cuvinte ("boala ca iubire a lui Hristos") ele sunt vrednice de crezare.
Boala este iubire a lui Hristos deoarece prin boala ne smerim, ne asezam, intelegem durerea celui de langa si multe altele. Prin boala, multime de pacate ne sunt iertate. De fapt, prin ducerea cu fruntea sus a crucii bolilor. |
[COLOR=darkred]Boala ca iubire a lui Hristos[/COLOR] - cuvintele batranului Porfirie !
Cititi si vedeti cat de frumos vede parintele aceste lucruri. |
[COLOR=green]Unde poate duce îndobotocirea, îndoctrinarea, încrederea fără discernamant în șarlatani, lipsa de logică... Sunt îngrozită de cât de ușor se poate cineva juca cu mințile unor oameni lipsiți de voință... |
Citat:
Dar care e esentialul in acceptiunea ta, ory? Nu cuvintele sunt vagi si cu o gramada de intelesuri, ci noua ne scapa intelesul si precizia cuvintelor din lipsa de cunoastere. |
da!....si totusi,exista atatea intelesuri neprecizate aici,de parca aceasta credinta si iubire pentru Hristos ar fi atat de vaga!!!
|
Constat ca ne apropiem de suferinta doar cu mintea, nu inteleg multe aluzii ale unor persoane care interpreteaza totul dintr-o perspectiva personala. M-ar interesa o interpretare cu privire la suferinta Mantuitorului. A fost o pedeapsa sau o expresie a iubirii???
|
A fost o expresie a iubirii ,mai presus de ce putem intelege noi prin iubire. EL este esenta pura ,nealterabila si vesnica a iubirii .EL este IUBIREA insasi .A acceptat suferinta si moartea din iubire pentru Tatal si pentru noi.
Pentru aceasta Mă iubește Tatăl,fiindcă Eu Îmi pun sufletul , ca iarăși să-l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. A venit in lumea noastra sa nimiceasca pacatul si S-a rastignit de bunavoie si a indurat suferinta si umilinta, cum sa fie aceasta ,daca nu o expresie a iubirii ? S-a pogorat din ceruri S-a intrupat S-a facut om Si S-a rastignit pentru noi si a patimit si S-a ingropat Si a inviat a treia zi Si toate astea din iubire! |
suferinta este o treapta spre care urcam spre Dumnezeu.ea este crucea noastra pe care Dumnezeu ne-o da,nici mai mult nici mai putin decat noi putem duce,si pentru ea trebuie sa multumim lui Dumnezeu.sunt multe povestioare in care unii calugari se intristau ca le este bine si Dumnezeu nu ii incearca.insa pentru cei ce nu si-au cultivat cele trei virtuti teologice,credinta,nadejdea si iubirea,pot sa cada in deznadejde,un pacat foarte mare.
|
Citat:
|
Eu cred ca nimic nu poate forma un caracter,mai bine ca suferinta.In mod inconstient,ne ghidam in viata dupa suferintele intampinate...nimic nu formeaza un om si viata sa ca SUFERINTA.
Dar,bine este sa vorbim acum de bucurie,fiindca este tot atat de insontestabila si muuuult,mult mai veridica in calitatea trairilor noastre. |
Nu exista om care sa nu aiba parte de suferinta. Si unde se arata mai cu seama dragostea lui Dumnezeu este ca, de cele mai multe ori, aceasta vine omului in mod treptat. Boala dupa boala, neputinta dupa neputinta.
Personal, inca nu am multe suferinte. Insa traiesc aproape de oameni care au multe suferinte. Ii vad zilnic si ii simt zilnic. Aceasta ma ajuta intr'o oarecare masura, chiar daca mult mai slaba decat daca as fi in pielea lor. Nu vorbesc de la mine, ci de la cei care duc acea cruce a suferintei. Personal, ma straduiesc sa nu ma plang de cele ale mele. Mai mult nu pot momentan. |
Definitie
S'ADIC, -Ă, sadici, -ce, adj. Care chinuieste sau torturează pe cineva din plăcerea bolnăvicioasă de a-l vedea suferind; plin de sadism; crud. - Din fr. sadique.
|
Daca termenul "sadic" a fost rostit ca atribut al lui Dumnezeu, se vede ca acela care il spune nu are pic de intelegere a dragostei lui Dumnezeu fata de om.
Oare parintii care dau palme la fund copiilor, sunt sadici ? Daca, in acel moment ii intrebi pe copii, ei vor spune Da. Daca ii vei intreba insa mult mai tarziu, ei vor spune NU. Deci este bine a nu privi lucrurile din prima perspectiva, ci a astepta pana la vremea potrivita, spre a le intelege. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
1 atașament(e)
Citat:
|
Citat:
|
Pentru noi a devenit normal ca Iisus Hristos e cu noi.. nici nu ne mai facem ganduri, ca cele ale Jenicai. Multumim, Jenica, pentru atentionarea fina, caci nu e chiar atat de "normal", precum percepem noi, insensibilii si indiferentii, ca Domnul nostru Iisus Hristos sa fie langa noi si in inima noastra, dupa ce Il tradam, Il facem sa sufere de atatea ori in viata noastra. Cu toate acestea vine de cate ori Il chemam in ajutor.
Iar noi, intr-adevar nu suferim nici prezenta celui care ne-a facut odata un rau, daramite sa-l mai si iertam si sa-l iubim ca pe aproapele. Frumoase ganduri; mi-au placut. Hristos a inviat! |
Citat:
abia dupa ce se consuma, se "ard" aceste pacate,abia atunci se poate vorbi despre momentele de liniste,despre pacea launtrica. |
Prin suferinta ne apropiem de Dumnezeu, logic ar fii sa ne apropiem de Domnul.
Daca il avem pe Domnul in inima... Daca nu avem pe Domnul in inima, atunci discursul e altul. |
spune parintele arhim.Sofronie:
"Crestinul niciodata nu va putea atinge nici dragostea pentru Dumnezeu,nici adevarata dragoste pentru om,de nu va trai cu adevarat multe si grele dureri.Harul vine numai in sufletul care a suferit pana la capat". |
in scrisorile sale,indemnand la rabdarea suferintelor,parintele Sofronie spune povestea unui pustnic athonit care devenise renumit ; satul de suferinta,la un moment dat dorea sa paraseasca pustiul in care se afla si sa-si schimbe modul de viata.
atunci i s-a aratat in vis Domnul,rastignit pe Cruce, si i-a spus: "DE PE CRUCE NU TE POGORI,ALTII TE IAU ! " parintele arhim.Sofronie consacra multe pagini suferintei si felul in care aceasta preschimba omul,asemanandu-l lui Hristos; "voia lui Dumnezeu nu arareori duce la Golgotha",mai spune pr.Sofronie. |
In seara aceasta a spus Mircea Badea un lucru deosebit,la televizor,o vorba ce si-o aminteste de la tatal sau,si anume;"nu conteaza in viata cat platesti relelor care le intampini,ci conteaza cat esti capabil sa primesti!!!".
|
Ce parere aveti despre suferinta de a vedea fiinta iubita alaturi de tine suferind? Cum ne poate face aceasta suferinta mai buni - pe amandoi?
|
Suferinta nu e buna in sine ,dar datorita ei am avut sansa sa-L cunosc pe Dumnezeu ...
Paradoxal ,suferind ,am capatat mai multa rabdare si intelegere ,mi s-a inmuiat sufletul ,mi-am mai diminuat PERSPECTIVA EGOISTA... Suferinta nu inseamna deznadejde si daca totusi deznadajduim inseamna ca e cazul sa schimbam "macazul"... |
Bataia nu este buna in sine, insa data la vreme (in copilarie, din dragoste) aceasta poate naste roade bogate. Solomon zice: "Cine'si iubeste odrasla, nu'si cruta varga." Cu masura, aceasta este spre zidirea unui om asezat si cu dragoste de oameni. Tot asa vad eu si suferinta, ca o bataita ingaduita de Dumnezeu copiilor Sai celor neascultatori. Foarte frumos ni se arata aceasta si in Epistola catre Evrei, doar ca noi am cam uitat cele scrise in ea.
"Si ati uitat indemnul care va graieste ca unor fii: "Fiul meu, nu dispretui certarea Domnului, nici nu te descuraja, cand esti mustrat de El. Caci pe cine il iubeste Domnul il cearta, si biciuieste pe tot fiul pe care il primeste". Rabdati spre inteleptire, Dumnezeu se poarta cu voi ca fata de fii. Caci care este fiul pe care tatal sau nu-l pedepseste? Iar daca sunteti fara de certare, de care toti au parte, atunci sunteti fii nelegitimi si nu fii adevarati. Apoi daca am avut pe parintii nostri dupa trup, care sa ne certe, si ne sfiam de ei, oare nu ne vom supune cu atat mai vartos Tatalui duhurilor, ca sa avem viata? Pentru ca ei, precum gaseau cu cale, ne pedepseau pentru putine zile, iar Acesta, spre folosul nostru, ca sa ne impartasim de sfintenia Lui. Orice mustrare, la inceput, nu pare ca e de bucurie, ci de intristare, dar mai pe urma da celor incercati cu ea roada pasnica a dreptatii." (Evrei 12, 5-11) |
Citat:
|
Exista foarte multe modalitati de raportare la realitatea suferintei si a mortii. Doua mi-au atras atentia. Unii vad moartea doar ca pe o cale de a pune capat suferintei din aceasta lume, pierzand din vedere ca suferinta nu sfarseste intotdeauna odata cu moartea.
Pentru altii, suferinta este pierderea Duhului Sfant prin pacat, iar moartea doar o trecere, o cale ce prilejuieste impartasirea si mai deplina cu Hristos. Acestia nu uita niciodata ca Hristos a suferit moarte pe cruce, pentru ca vesnicia la care sunt chemati, sa nu fie una a suferintei. |
Suferinta nu ne face nici mai buni, nici mai rai, asta e clar.
Bolile si durerile Dreptului Iov nu l'au impiedicat sa ramana bun, bolile si durerile impratului Irod nu l'au ajutat sa se intoarca spre cele bune. Vedem astfel ca fiecare a ramas in ale sale, cel bun a ramas bun, iar cel rau a ramas rau. Exista insa si fericite cazuri in care suferinta indreapta spre Dumnezeu. Fiul Risipitor a priceput ce facea, si'a venit in fire si s'a intors la Tatal sau. Daca vedem suferinta drept dragoste si dreptate a lui Dumnezeu, ea devine mantuitoare. Orice am face, sa ne ferim de intrebarea: "De ce mie?" |
Daca nu suntem capabil sa ne schimbam din iubire pentru Hristos, cu atat mai putin vom reusi prin suferinta. Sa fim sinceri..foarte putini sunt cei care multumesc din toata inima atunci cand sufera..si mai putini sunt cei se se folosesc de ea. Durerea trupeasca in general naste genul de intrebare; Doamne Tu existi?? Si El iti dovedeste ca DA, prin usurarea durerilor...problema e ce faci dupa..Uiti pana la urmatoarea boala sau cauti cu fiecare rasuflare sa multumesti? Sunt la randul meu un om ce sufera dar nu cutez a spune ca durerea trupeasca mi-a inmuiat cumva inima.. De aceea spun mereu, vorbesc vorbe..adevarul e altul.. il stim doar noi si Hristos. Aici, pe forum e mai simplu sa fii invatator decat invatacel..
|
Citat:
|
Ideea e simpla: cand suntem sanatosi si ne simtim bine, vorbim cu usurinta despre boli si suferinta si am crede ca suntem in stare sa suportam pentru credinta si Hristos, ceea ce e total fals, cel putin pentru mine. Dar daca ar da o boala in noi pe bune, ia sa vezi cum se schimba tot omu si spune ca gata gata nu mai vrea durere ca durerea-i naspa si nu se poate suporta. A, ce spune-ti? E asa sau nu? In rest sunt doar vorbe vorbe :76:
Subscriu si pe eduardd. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Un om spiritual va vedea in spatele suferintei hotararea si intelepciunea lui Dumnezeu. De cele mai multe ori Dumnezeu trimite suferinta ca medicament si indreptare. Daca omul vede legatura intre suferinta si pacatele sale, este un lucru ziditor. Daca el crede ca e prea bun sa "merite" asa ceva, atunci suferinta poate sa-l faca mai rau. Si mai este si exemplul lui Iov, care n-a suferit pentru pacate ci ca sa se arate prin el peste veacuri exemplul credintei desavarsite prin care un om slab dar credincios si smerit a rusinat pe diavolul care avea putere cvasi-deplina asupra lui. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 09:32:05. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.