Daca doriti sa intelegeti ce-nseamna dragostea, ura si banii pe acest taram efemer ? !. Priviti-l pe Michael Jackson ; a iubit mult, a fost hartuit mult si a sfidat orice valoare materiala, fiindca nu a putut impaca ura cu iubirea, ura exterioara cu iubirea lui interioara.
" Senzationalul se cladeste pe ignoranta " (Michael Jackson )

Te rog Florentina, nu-l mai aduce pe MJ si in discutia despre Miorita...el mai lipsea aici.
..si asa a infestat aproape toate topicurile noastre.
Sa-i fie tarina usoara!...dar ajunge!

Ok, am inteles, am sa-ti respect dorinta, dar te rog...respecta-mi si tu opinia atata timp cat nu am abuzat de ea...
Nimeni nu este avocatul nimanui aici. Sincer, nu este o remarca indignata !

Evident ca-ti respect parerile, si discutam , nu ne certam.
Eu inteleg ca este crestineste sa aparam un handicapat emotional si sentimental, un neinteles de lume prin manifestarile lui fata de copii insa pe un om bolnav sufleteste il tii la distanta de cei pe care ii poate traumatiza serios, il tii izolat, nu ii arunci copii in "cusca" sa se "joace "cu ei ci il tii la distanta. Nu este crestineste asa!

In Romania inca nu exista postarea pozei pe stilpi a pedofililor si predatorilor sexuali pentru ca mamicile si bunicile sa-l recunoasca din cartierul in care s-a mutat recent in caz ca-l maninca acolo si se furiseaza pe bancute linga leagane.

Totul este foarte usor de inteles, nu trebuie sa ne complicam si sa ne amagim ca MJ este o victima

lumea si limbile ei ...
 

Sigur ca fiecare limba are specificul ei morfo-sintactic, frazeologic, structural etc...
Ceea ce prezentasem in mesaj era ca raspuns colegului nostru care incerca sa anuleze tot ce tine de romanism, inclusiv sfidarea bogatiei limbii romane.
Nici nu vroiam sa dau cumva impresia ca limba romana ar fi superioara in bogatia ei celorlalte limbi ale lumii. O limba de fapt defineste o mentalitate, un mod specific de a gandi, ceea ce-i da nuante si sensuri de multe ori intraductibile.
Cat despre "dor", ma refeream la faptul ca nu putem gasi un corespondent unitar in alta limba, ci doar strcturule (compuse), asa cum reiese din exemplele pe care le-ai oferit. "Introducere la dor", Constantin Noica - este un studiu care incearca sa evidentieze un sentiment specific national. Analizand mai multe limbi, autorul ajunge la concluzia ca doar in limba romana acest sentiment isi are corespondent lexical intr-un simplu cuvant.

Asadar, limba romana este nici mai presus, nici mai prejos de altele, are un univers propriu pe care trebuie sa-l respectam si sa-l sporim, daca ne sta in putinta.

oamenii sunt reticenti fata de ceea ce li se ofera (uneori li se baga pe gat) fara sa ceara. evident aici nu este vorba de un banal pahar cu apa, desi si acesta poate crea reactii adverse.

citeam undeva ds Maica Tereza de Calcutta, spunea ca acolo in India ea a daruit multe carti duhovnicesti insa niciodata cuiva care nu i le-a cerut.

In sfarsit am inteles, Mirela, de ce obisnuiesti sa subscrii la cele scrise de altul, in loc sa te lansezi in propriilte tale afirmati: de teama ca "acel pahar cu apa" nu ti s-a cerut. E bine, nu zic nu. Dar tot asteptand sa ti se ceara un pahar cu apa, respeciv parerea, nu iti este teama ca ajungi sa dai prea putin, limitandu-te la ce da altul?!?

In ceea ce priveste reticenta unora fata de mesaje mai pline de informatie, nu e de mirare, atunci cand avem de-a face cu oameni autosuficienti si in concluzie neinteresati de o alta parere decat a lor personala.
Oamenii cu adevarat deschisi vor analiza cele scrise, vor opri cele bune si vor uita cele rele.

n-ai inteles nimic, doamna draga. mai limpezeste-ti un pic filtrul....

Multumesc de amabila atentionare, Mirela draga! Filtrul meu e imbatranit de ani! Asta e!

Da, este si o parte pozitiva in reticenta occidentala de a accepta ajutor si sfaturi. Este si un mod sufoant de a-l ajuta pe altul, un mod cam oriental, care are partile lui bune, dar poate deveni si agresiv, cateodata.

Deci, sa nu-i judecam chiar asa aspru pe occidentali, as zice.

@Fani71: Gresesti, nu poti trata spiritul crestin la modul ne-national, pentru ca modul in care este integrat in fiecare dintre noi este profund national (cred ca exemplul Greciei este foate elocvent aici). Si-apoi spiritul romanesc crestin exista cu siguranta. Tot ce trebuie sa faci pentru a-l intalni este sa iesi din Bucuresti. LaPetiteMoc are dreptate, limba romana are valente unice, nici mai mari si nici mai mici fata de alte limbi (cu toate ca diferente exista si aici, poti sa iei cel mai la indemana exemplu - limba engleza), insa in plus de aceste valente limba ne si defineste. Nici eu nu sunt in favoarea exagerarii spiritului nationalist, mai ales ca ma gandesc ca exact pe acest mecanism si-au intemeiat anumite "popare" propaganda de imagine, dar nici nu vreau sa fac abstractie de el. Nationalismul nu e un lucru rau in sine, este o imagine a sanatatii corpului social (eu din sociologie...), este protectia pe care si-o asigura siesi societatea, prin descurajarea patrunderii membrilor care nu au suficiente elemente comune cu grupul principal. Orice exagerare e rea, si nationalismul nu face exceptie. Dar spiritul romanesc nu numai ca exista, el este creator de valoare (mare) pana si in prezent si nu mi-ar place sa concep viata mea si a celor din jurul meu fara el (Noica- Sentimentul romanesc al fiintei, Spiritul românesc la cumpătul vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan; C-tin radulescu Motru - Psihologia poporului roman, Sufletul neamului nostru. Calităţi bune şi defecte. - si pot da o lunga lista de lucrari care argumenteaza cele de mai sus). Stiu ca viata in prezent lasa multora un gust amar, si ne indeprteaza pe toti de la a mai vedea ceva bun in "spiritul romanesc", dar acest ceva bun exista, putem cladi pe el si deocamdata trebuie sa ne propunem sa-l "ingradim" pentru a nu se risipi, aceia dintre noi care au avut sansa sa il perceapa.

Sunt de acord ca scrierea lui Dan Puric nu e originala, e doar frumoasa. Poate ca si el, ca personalitate, e o imagine vie a spiritului romanesc. Un om frumos, crestin, care-si exprima prin aceasta lucrarea iubirea spiritului crestin romanesc si nimic altceva. Asa ca el sunt multi altii (poate lipsiti de talentul literar), care nu au emigrat (sau care se intorc din emigratie) pe care nu trebuie sa-i ignoram. E mult de discutat pe acest subiect.

Da, mai ales cand nu mai esti obisnuit sa primesti sfaturi, traind pe picioarele tale de la 15-16 ani si luand toate deciziile singur. Oamenii ajung sa se distanteze unii de altii si nu mai suporta nimic din ce cred ei ca i-ar constrange in vreun fel. Omul vestic s-a instrainat si din pacate viata in orasele Romaniei incepe sa copieze modelul, din cauza bogatiei, prin care se simt superiori familiei si fostilor prieteni. Acum isi aleg prieteni de aceeasi conditie (economica), la fel de instrainati ca si ei.
Fenomenul l-am intalnit la Elvin Tofler in "Socul vitorului". Iata ca am ajuns sa traim acest viitor, prezentul nostru.
Intr-adevar sa nu dam ajutor cu ostentatie si insistenta; dar sa nu uitam sa dam ajutor...

Cristinamaria, da, cred ca ai dreptate. Eu am ajuns sa reactionez cam alergic la orice miroase numai de departe a nationalism, si probabil ca imi scapa cateodata lucrurile bune din
caracteristicile nationale. Imi pare rau intr-un fel. Dar este legat de modul in care am trait pana acum (mai mult de jumatate a vietii, in afara Romaniei, si mai am si putina origine germana, in plus sunt casatorita cu un belgian) si de experientele proaste. Nationalismul face ravagii in ortodoxie, si asta se vede mai bine cand traiesti in vestul Europei unde ii intalnesti pe toti ortodocsii laolalta, mai bine zis separati - de nationalism.
Ce bine ar fi sa putem lua doar partea pozitiva din aceste caracteristici! Eu incerc, dar adesea nu reusesc si atunci ma dezinteresez de problema, recunosc.

Sigur, probabil ai dreptate. Exista mult egoism si egocentrism in lumea moderna europeana.
Cica chiar acum vreo 30-40 de ani era altfel, cel putin aici in Belgia.

Ramane ca noi, crestinii, sa-l contrariem.
Nu stiu daca e bine sa ne lamentam de lipsa intrajutorarii, mai bine e sa vedem ce putem face noi.

Uite, ma dau pe mine ca exemplu negativ: alaltaieri am vazut un om care cersea tinand un copil care parea bolnav si apatic in brate. M-a cuprins jalea si obida, si mi-am zis ca ar trebui sa ma duc la omul ala sa-l iau la intrebari, de ce nu duce mai bine copilul la spital, sau sa chem politia.. Nu am facut-o, din lipsa de curaj, sau din egoism? Cred ca ar fi trebuit sa fac ceva in afara de rugaciunea pe care am spus-o pentru ei.

nationalism
 

A propos de nationalism: in Franta exista o lege (in vigoare) conform careia daca pentru un post candideaza mai multe persoane, la punctaj egal cetateanul de nationalitate franceza are prioritate. E un soi de nationalism si acesta, si e intr-o tara catolica cu tendinta vertiginoasa spre ateism.

Oh da, aici este la fel. Eu am convingerea la candidarea pentru un post (serviciu) sunt privilegiati nemtii, adica au intaietate cel putin. Asa spune si legea, desi se spune ca nu mai este asa.
Si mentalitatea cu ajutatul sau intervenitul este ciudata.
Au fost imprejurari in care am vazut persoane suferind, plangand, sau dand cu capul in perete (deci gresind puternic). Aici n-ai voie sa intervii, sa mangai, sau sa corectezi un om. Ti se spune sa-l lasi singur.
Eu nu pot sa inteleg, fiindca eu nu sunt asa. Dimpotriva, imi doresc pe cineva langa mine cand sunt necajita.
Dar aici nu vorbeam de romani si de ce se izoleaza ei si sunt ne-uniti si nu se mai ajuta unii pe altii.
Ma gandesc la mai multe variante:
- ori copiem prea mult de la vestici, inclusiv snobism
- ori suntem prea solicitati, am intrat intr-un iures care nici nu ne este caracteristic prin natura si nu facem fata, ne robotizam
- ori inca nu s-a ajuns la un grad de cultura inca (inca nu se stie lucrul cu calculatorul, internetul, mailul)
- ori se strica si acea cultura si valorile pe care le mai aveam
- ori fugim de tot ce este romanesc (in diaspora cel putin) (nume, limba, obiceiuri, conationali, chiar religie)
Eu inteleg ca plecam in alte tari ca sa scapam de unele lucruri si persoane si ar trebui in mod normal sa ne adaptam si sa ne descurcam singuri, fara conationali, dar uite ca nu este posibil.
Si ma uit cat reusesc alte popoare care sunt unite, mai ales muslimii si cat se ajuta intre ei. Si isi pastreaza valorile.
Totul este sa nu cadem in extrema.

Noi romanii nu suntem uniti pentru ca suntem urmasi clari ai dacilor. Ca ne tragem din romani e o prostie! Intr-adevar,avem un mic procent,insa radacina este dacica toata ziua! De la romani am luat doar limba,insa caracterul este pur dacic! NU ne asemanam cu nici un popor latin,in afara de originea limbii!

@Anca-Miha: Este Alvin Tofler (sincer nu e un autor ale carui teorii le agreez, mai degraba lipsa acestora nu o agreez; imbraca intr-o forma comerciala si usor digerabila diverse preluari din scoli economice si sociologice, numai cele care ii convin desigur, compunand carti "pentru manageri", si cam stim cu totii ce se vinde sub titlul asta).

@Fani71: Atitudinea ta fata de nationalism este ca si atitudinea romanilor din Romania fata de comunism. Stergem totul cu buretele, nimic din ultimii 50 de ani nu a fost bun. Ori nu exista nici un sistem din lume, nici macar comunismul nostru, care sa produca exclusiv rau sau exclusiv bine. Si comunismul nostru a produs si lucruri bune, dar datorita aversiunii generice fata de el nu le mai putem vedea (imi aduc aminte cu amuzament ca una dintre primele revendicari ale "oamenilor muncii" dupa "revolutia" din 89 a fost sa se desfiinteze Condica din orice intreprindere, aceasta fiind vazuta ca un instrument exclusiv comunist, cand de fapt ea a fos inventata in perioada de dezvoltare industriala de pe vremea lui Hoffa de catre americani; evident ca ea "s-a desfiintat", ca sa fie tot poporul multumit, existand si in prezent sub denumirea de Registru de pontaj sau altele asemenea). La fel si aversiunea romanilor pe vremea comunismului de tot ce era rusesc, inclusiv de limba si cultura rusa, care nu o putem baga pe toata la categoria "invatare fortata" ca ar insemna sa renuntam la Dostoievski si nu cred ca vrem asta. Nationalismul este bun si sanatos, cu conditia sa nu il exagerezi (intreaga filozofie a lui Tutea sprijina aceasta idee, inclusiv lucrarile sale cu caracter economic). Exagerarile stim cu totii la ce au dus (si nazismul a plecat de la nationalism) dar exagerarile nu pot produce nimic bun indiferent de punctul de plecare (ca replica la nazism, propaganda evreilor se bazeaza tot pe un soi de nationalism, pe care ei insa il promoveaza ca nefiind nationalism). Orice propaganda si orice tehnica de manipulare se bazeaza pe lipsa de disponibilitate a oamenilor in a-si aplica un discernamant informat asupra informatiilor prelucrate (la fel ca in cartile de istorie contemporane- jumatate adevar, jumatate neadevar, vindem la pachet si trece neobservat). Sa nu anulam un instrument bun pentru ca poate produce si efecte nefaste. Orice instrument poate produce si efecte nefaste. lipsa nationalismului face un grup, un popor extrem de vulnerabil (exista evident eforturi sustinute in sensul anihilarii complete a acestuia, tocmai prin a i se atasa o eticheta de "rau sistemic"). Lipsa nationalismului este echivalenta cu un organism fara sistem imunitar. La fel cum exagerarea lui este echivalenta cu bolile auto-imune.

@Anca_Miha & Sofia: legea unui stat prin care intr-un concurs castiga in primul rand candidatul de nationalitatea statului respectiv exista mai in toate tarile Europei si in alte tari din lume. Si in Romania exista. Mai mult, in anumite state, si in Romania, daca vrei sa angajezi un strain pe un post in firma, trebuie mai intai sa demonstrezi ca nu ai putut gasi nici un candidat potrivit in interiorul tarii. Este o lege normala, este normal sa fie asa, daca exista interes pentru mecanismul asta pot detalia. Sigur, insa, ca asta nu inseamna ca anumite tari (ca Franta, UK si Germania de exemplu) nu au o politica muuuult mai protectionista (nu numai in domeniul angajarii) decat multe alte state carora le este practic interzisa aplicarea aceleiasi politici (adica in UE suntem toti egali da parca nu suntem chiar egali, unii sunt mai egali decat altii!). Din nou, daca exista interes pentru acest subiect putem discuta.

Unde ne-am pierdut firescul?
 

Doamne-ajuta!

Pentru revigorarea unui neam este nevoie de o educatie axata pe valorile validate de timp. Aceasta educatie trebuie facuta la scoala pentru ca anii de putregai comunist au dislocat sever, in mare masura, structura a 4-5 generatii, iar anii de postcomunism au facut un prapad si mai mare cu generatia postdecembrista. Pe principiul ca o generatie smintita degenereaza singura pe urmatoarea cu conditia ca nimic bun sa nu intervina, conducatorii nostri, pentru care noi ne rugam macar si numai duminica, nu au avut nici macar minimul de bun simt sa-si propuna sa creeze caractere in scoala romaneasca. Cum sa poti insufla unor copii cultul muncii riguroase, respectul pentru lucrul foarte bine facut (asa cum la germani este deja subinteles, este o axioma) cand sistemul de invatamant romanesc este traumatizat din patru in patru ani de experimente halucinante, scoala in Romania ajungand in coma. Cine are copii care au trecut prin examene de admitere in ultimii ani stiu foarte bine la ce ma refer.

Si, totusi, asa cum am mai spus pe acest forum, un puternic curent subteran de renastere nationala incepe sa sa simta din ce in ce mai pregnant. Biserica ortodoxa incepe sa-si spuna punctul de vedere din ce in ca mai apasat si politicul, cu vrere sau fara, a inceput de cativa ani sa-si intoarca privirea catre Dumnezeu. Uimitor de multi romani s-au regasit foarte rapid in acest mesaj si si-au dat seama de deriva in care ne aflam. Vin resurse financiare si umane din ce in ce mai consistente catre biserica romaneasca atat pe cale guvernamentala cat si particulara. De nenumarate ori in ultima vreme am gasit bisericile neincapatoare. Azi, am fost la Draganescu, la Biserica Sf Nicolae unde 15 ani a brodat profetic in culoare Parintele Arsenie Boca. O buna parte din oameni au asistat la Liturghie de afara pentru ca interiorul era plin ochi.

Deci, am putea lua de la celelate neamuri numai ce este bun si am putea sa le altoim pe cele bune ce le-am pastrat daca am beneficia de o educatie racordata la o scara a valorilor incontestabile.

In jungla machiavelica de azi pare idealism, nu?

Doamne-ajuta!

Da, cred ca ai dreptate. Trebuie echilibru si aici, dar oamenilor le este greu sa gaseasca acest echilibru, prefera dezechilibrele si extremele.
Ca exemplu la ceea ce spui la sfarsit cu lipsa nationalismului ii pot da pe nemti, care de cand au inceput cu educatia antinazista si cu autocritica (abia prin anii 60, ca imediat dupa razboi inca se pare ca nu erau asa autocritici, a trebuit mai intai sa imbatraneasca un pic generatia care fusese matura pe vremea lui Hitler) nu mai au voie de loc sa fie nici macar un pic patrioti sau sa vorbeasca prea mult de vreo valoare nationala nemteasca. Bineinteles ca pana la urma asta rabufneste in alta parte - de und ecurentele neonaziste si greutatea de a integra strainii, mai mare ca in alte tari din vest (mi se pare mie, poate). O spun cu dragoste caci ii iubesc pe nemti.

Insa cat despre biserica, sfantul Pavel spune ca in Hristos nu mai este nici iudeu nici grec. Stiu, asta nu inseamna ca ei nu mai exista ca popoare, insa cred ca balanta trebuie sa atarne un pic mai greu spre unitate decat spre specificitate nationala in Biserica - cel putin in zilele noastre in care traim toti laolalta, mai mult sau mai putin. Exemplul cu comunismul se potriveste numai pana la un punct, pentru ca nationalismul in biserica este mult mai actual decat comunismul in Romania (care traieste prin sechele, insa s-a terminat, totusi).

@Fani71: eu una nu cred ca nationalismul in biserica este rau, din contra. Atunci cand in afara bisericii totul iti ataca identitatea, mi se pare de bun augur ca macar biserica sa iti permita macar sa ti-o exprimi, daca nu sa te protejeze. Nu cred ca oamenii prefera extremele, cred insa ca sa inlocuiesti un sistem (comunism) cu altul (nu stiu cum sa-i zic, ma feresc de cuvantul "democratie" ca dracul de tamaie! - in fine, altceva) dureaza mult mai mult decat ultimii 20 de ani. Mai ales cand nu esti sigur ce vrei sa pui in loc. Eu nu sustin teza sa luam bun ce au celelalte popoare si sa altoim pe trunchiul nostru, pentru ca nu avem suficient discernamant sa vedem ce e bun la alte popoare si nici trunchiul nostru nu il cunoastem suficient de bine. Curent de renastere nationala exista, dar din el si din alte curente, de jos in sus, trebuie sa se nasca un sistem de valori care ulterior se va impune. degeaba asteptam noi un demers de sus injos, de la conducatori, ca nu asa se intampla lucrurile astea. Lucrurile bune se intampla, in prezent, dar ele nu se vad la TV sau in presa (slava Domnului!) si sunt perceptibile pentru cine are ochi sa vada. pentru cine se uita la TV si citeste presa, lucrurile stau intr-adevar catastrofal! cei ce-si fac din presa sursa principala de informare au exact ce merita - informare!

Adevarat ca Sf.Ap. Pavel a spus asta, dar tot adevarat e ca (sa ma iertati dar nu gasesc citatul) vom raspunde in fata lui Dumnezeu nu numai in nume propriu ci si pentru neamul nostru. de altfel si modul in care pacatele parintilor se rasfrang asupra copiilor, pe cateva generatii, ilustreaza tot necesitatea si indisolubilitatea ideii de neam. Tot Dumnezeu a creat si neamurile, ca altfel am fi fost toti un neam de la inceput si am fi avut o singura limba.

E adevarat ca nemtii sunt destul de nationalisti, chiar daca nu au voie sa o spuna, si asa vor fi pe veci, la ei va fi intotdeauna greu sa se integreze strainii si e si normal (eu nu-i iubesc deloc pe nemti, dar sunt creatori de sisteme, sisteme ce transcend cadrul lor national, iar urmatoarele razboaie sau conflicte din Europa tot de la nemti vor pleca, chiar daca nu ne vom mai bate cu tancurile prin desert ci cu gazul de la rusi iar in loc de raiduri aviatice si debarcarea din Normandia vom avea o alta criza financiara sau bursiera; razboaiele moderne se duc cu altfel de arme).

Cristina (parca tu spuneai asta), pai nu-ti dai seama ca daca se aplica aceasta regula, la somajul care exista, strainii nu vor avea niciodata sanse sa fie angajati.
Si trebuie tinut si seama de pregatire si ce se vrea pentru acel post. Alegi nationalitatea, varsta, sau pregatirea si experienta necesare pentru postul respectiv?
Sigur ca o doza de nationalism trebuie, dar acum am ajuns la globalizare si liberul drept de sedere, deci drepturile/sansele trebuie sa fie egale pentru toti.
De ce trebuie nationalism in biserica?
Poate pentru a mentine o traditie a slujbei si credintei. In rest nu este asa importanta nationalitatea (pentru aceeasi religie si confesiune).
Si bisericile trebuie sa aibe aceleasi sanse in lume, pentru ca oamenii de o credinta sau alta sa nu traisca in lipsa unei biserici, a preotului ei etc.
Iar biserica unui stat are si un rol social de aparare si sprijinire a crestinilor acelui stat in interior si peste granita.
Sigur ca in mod normal ar putea si trebui ca bisericile de aceeasi confesiune din diverse tari sa colaboreze inclusiv pe plan social. Dar aici nu prea functioneaza lucrurile (inca). Dovada: bisericile si preotii care sunt sub aripa unei mitropolii straine o duc mai rau.

De ce aveti impresia ca scolile din alte tari sunt mai bune, sau copiii mai bine educati? Nu e chiar asa.
Acum nu mai stiu cum e invatamantul nostru, dar generatiile mai vechi sunt f.bine pregatite, mai bine ca altii.
Si nu stiu de ce numai noi cei din est trebuie sa ne adaptam si sa preluam valori (bune sau rele), si ceilalti nu pot prelua de la noi ceva bun?
Prea se traieste (toti, peste tot) cu impresia ca romanii/esticii in general sunt mai prosti si trebuie sa inghita ei tot. Este destul de grav ca se acepta salarii si conditii de mizerie, numai pebtru ca la noi in tara sunt oameni nenorociti, care nu au alte sanse.
Limba romana? Nu exista pentru vestici.
Intr-o vreme plangeam ca nu exista carti reviste straine in tara, acum plang ca nu sunt carti si reviste romanesti in strainatate.
Traducatorii mor de foame...

Sophia, nu generaliza, nu intotdeauna bisericile care sunt sub aripa unei alte mitropolii decat cea de nationalitatea lor o duc mai rau. Din fericire exista si cazuri in care o duc mai bine. Ca parohiile rusestii care tin de Constantinopil, cu centrul la Paris, in fine, nu mai sunt de mult toate rusesti. Dar din punct de vedere eclezial o duc mai bine decat cei care sub sub Moscova, in momentul de fata.
Dar ai dreptate ca lucrurile nu sunt cum ar trebui sa fie, ar trebui fiecare sa fie deschis la ceilalti si sa ii ajute indiferent de nationalitate.

Cred ca nationalismul in Biserica apare si ca reactie a nationalismului altora, este un cerc vicios. Cu atat mai mult o natiune calca in picioare alta incercand sa-l impuna traditiile si limba ei, cu atat acea natiune calcata in picioare va dezvolta nationalism si cand va avea ocazia va face la fel.. sau in fine, se va inchide apoi in nationalismul propriu si va vedea cu ochi rai alte forme decat a ei. exemple sunt multe in istoria Bisericii. Unele au dus si la schisme.

Cat despre legea cu strainii si localnicii, in Germania din cate stiu eu se considera discriminare asa ceva, oficial cel putin.
Eu nu m-am simtit discriminata din cauza nationalitatii pe aici, dimpotriva, dar e drept ca am avut meserii in care mi-am putut valoriza tocmai originea (romana, la lingvistica, si ortodoxa, ca profesoara de religie). Stiu ca nu toti au sansa asta, insa uite, vreau sa fie spuse si exemplele pozitive.

@Sofia & Fani71: Nationalismul, dupa cum am mai mentionat, in biserica si in afara ei, nu e un lucru rau a-priori, este un semn de sanatate sociala a unui grup (mare, numit si natiune) si apare la toate natiunile lumii, chiar si la triburile din Africa. Nici un popor, iar cele din Europa in nici un caz, nu exista in absenta completa a nationalismului, iar mitul egalitatii de sanse credeam ca stie toata lumea ca e un mit! - pentru cei ce nu stiu, ei bine, E UN MIT! la fel si discriminarea. Discriminarea inseamna A ALEGE, nimic altceva. Inseamna a-ti aplica discernamantul.

In ce priveste pietele de munca nationale din Europa, este normal ca fiecare sa isi protejeze proprii angajati in primul rand, si apoi pe cei comunitari, deoarece sistemele de protectie sociala sunt tot nationale, nu sunt finantate din bani europeni. Cu alte cuvinte, daca eu platesc taxe si impozite in Romania, ma intereseaza sa reduc somajul in Romania, pentru ca UE nu ma ajuta cu nimic la reducerea somajului la mine in tara si nici nu scade nivelul taxelor si impozitelor pe care le platesc eu statului. Daca dupa ce am redus somajul in Romania, adica am angajat romani, mai raman locuri libere, ii angajam si pe straini, mai intai pe cei din UE si apoi pe cei din afara UE (ma rog, si asta e un deziderat ca de regula se intampla invers ca aia din UE sunt prea scumpi!). Toate statele din UE au aceasta politica si nu se considera nicaieri discriminare, discriminarea e altceva (credeti-ma vorbesc dintr-o vasta experienta in domeniu).

Chiar si discriminarea, daca e sa o luam asa, are un rol pozitiv. Nu trebuie exagerata, ca nimic altceva, dar are un rol pozitiv (eu nu cred ca vreuna dintre voi puteti pleda impotriva discriminarii!!! ca va dau exemple la care nu veti avea replica daca utilizati acest argument!!!)

Sofia, nu fi atat de naiva incat sa crezi ca globalizarea e altceva decat un alt sistem de manipulare a resurselor. Egalitatea de drepturi nu exista si nu va exista niciodata, s-au mai straduit unii sa implementeze aceasta teorie pe vremea revolutiei franceze si au sfarsit toti cu capetele taiate. Egalitatea intre oameni nu exista si nu va exista niciodata. Exista natiuni mai slabe si natiuni ma puternice. Asta e! Strainii nu vor avea niciodata aceleasi drepturi cu localnicii, nicaieri in lume. Eu una nu cred ca scolile de la noi din tara sunt mai proaste ca cele din alte tari, dimpotriva.

Fani71, cred ca nationalismul este in primul rand o reactie de protectie, nu apare ca raspuns la nationalismul altora, el exista in multe alte situatii, si mai cred de asemenea ca nu ilustreaza in primul rand dorinta unui popor de a-l calca in picioare pe altul. Exista si asta (germanii sunt cel mai bun exemplu) dar nu asta e reprezentativ pentru nationalism.

Pai, eu mai ales de nationalismul asta care calca in picioare sau dispretuieste celelalte natiuni si traditii ortodoxe dau in biserica, si de aia imi e lehamite de el. Altfel sunt de acord cu tine si nu vreau sa dau eu in extrema cealalta. Si iubecs limba romana, pe care incerc sa i-o transmit si copilului meu.
Se vad mai bine problemele astea cad ii vezi pe toti ortodocsii la un loc, ca aici in occident.

Exemple: incercarea de a uni rusii cu rusii, romanii cu romanii, grecii cu grecii etc, calcand in picioare ecleziologia ortodoxa, legile, bunul simt, dreptatea chiar omeneasca, morala..
Am vazut chestia asta cu ochii mei de cateva ori, si o vad in continuare.
Pe urma, dispretul rece al unor ortodocsi de acasa (rusi, greci...) fata de ortodocsii convertiti de la alte confesiuni. Refuzul de a sluji macar putintel in limba locala ca sa inteleaga si ei. Accentul pus pe dansuri populare si mancare traditionala in loc de credinta. Ura pentru cineva care nu tine de ei, desi este de natia lor.
Refuzul de a comunica si colabora cu ceilalti ortodocsi de alte natii, ignorarea lor, de frica de a nu-si pierde identitatea nationala, si concurenta acerba cu ei (chiar lupta pentru putere).
As mai putea adauga multe...
De asta mi-e greu sa mai acord multa importanta nationalismului in biserica.

@Cristina - tu ai multa dreptate. Eu ma refeream si faceam insa o distinctie la: strainii care deja locuiesc de niste ani intr-o tara si nu de cei care se vantura la lucru sezonier. Oamenii aceia locuiesc in acea tara si trebuie sa poat trai din ceva.
Ma abtin sa mai spun alte lucruri.

Da, se cheama discriminare. Si da, desi exista deja legi care s-o combata nu poti face nimic impotriva ei.
Si exista si diferente de la tara la tara. Sunt tari unde strainii sunt mai bine primiti. La ora asta insa nu mai stiu unde si cum, probabil in Canada, in Australia. Criza este peste tot.

@Fani - eu ma mir uneori ce sanse au unii si nu inteleg cum. Ori nu spun adevarul, ori unii stiu unde sa caute si altii nu, ori nu stiu.
Pe plan lingvistic nu se prea ofera/gaseste nimic pe limba romana. Cum spuneam profesori si traducatori nu au de lucru si este o concurenta acerba. Si stiu ce spun.
Si mai este si problema ca nu poti sa lucrezi decat pe limba materna, deci ca sa te bagi terte limbi nu te accepta nimeni.
Copii de romani nu vor nici ei sa invete, nici macar sa vorbeasca romaneste, iar parintii se opun si ei.
Ii vad cum de mici, de cand intra la gradinita capata accentul german si incep sa uite romana.
Si asta pentru ca: nu exista aici invatamant de limba materna pentru straini (asa cum la noi in tara exista invatamant in limbile minoritatilor), nu exista librarii, biblioteci cu carti de limba romana (inclusiv pentru copii), nu se face nimic.
Nici ortodoxie nu se preda in scoli, ci numai alte confesiuni si religii.
Se doreste stergerea efectiv din memorie a tot ceea ce este legat de tara din care s-a plecat. De ce? N-am sa inteleg niciodata.
De ce tu roman si crestin (sau chiar ne-ortodox) sa nu vrei pur si simplu sa stii de alt roman de langa tine, sa nu-l bagi in seama, sa-l mai si ranesti?
S-a intamplat ceva. Este si o frica, este si problema economica, greutatile tot mai mari...
Ceea ce spui tu cu nationalismul in biserica n-am intalnit aici, nu sub aceasta forma.
Nu sunt grecii cu grecii si rusii cu rusii?:13:
Ba da, sunt!
Nu sunt romanii cu romanii! Asta este problema si asta vreau sa inteleg. De ce nu sunt romanii cu romanii?
Si ti-am spus, nu vad problema in a sluji in limba materna. Aici sunt destui care vin si asculta slujba in limba romana, chiar daca nu sunt romani. Ei inteleg slujba si semnificatia ei, isi fac rugaciunile in limba lor. Si asta este esentialul.
Venim sa ne rugam in biserica, sa avem slujba si preot, dar asta nu ne face "de obste". Tot fiecare suflet comunica in rugaciune cu Cel de Sus.

Si te contrazic - cei care nu apartin de BOR o duc mai rau. Preotii nu au parohie definita, nu este biserica proprie ( si nici sala adiacenta pentru intruniri si agape), nu sunt fonduri, nu este organizare si comunicare, nu este control,este ruptura cu tara. BOR mai construieste biserici aici, trimite preoti, acestia sunt sustinuti in diverse moduri. Nu este nici pentru ei prea roz (ca nu acopera nevoile), dar oricum mai bine.
Este ca un sat fara primar si fara caini, fiecare cum poate.
Da, mai este si individualismul "de obste". Suntem toti ortodocsi, dar nu care cumva sa colaboram, sa ne ajutam, sa facem ceva impreuna (greci, romani, rusi etc.).
Auzi numai placa "pai nu ne lasa aia".
Ortodocsii sunt neuniti si ne-coordonati cumva. Macar ceilalti sunt uniti si fac la fel toti si impreuna, ca apartin toti de Papa si acela le da "na-na" daca nu-s cuminti.
Da noi: grecii cu grecii (cu mitropolitii lor), rusii cu ai lor, iar romanii daca sunt cu BOR bine, daca nu, sunt ai nimanui.

@Fanni71: ceea ce relatezi tu nu sunt neaparat neajunsuri ale nationalismului, nu ca as tine mortis sa apar teoria asta (cu toate ca imi marturisesc afinitatea fata de ea). Daca acceptam ca padure fara uscaturi nu exista si sistem creat de om fara vicii de asemenea, putem accepta ca nationalismul, ca orice alta directie, are si dezavantaje (nu cele mentionate de tine, altele, dar le are cu siguranta). Insa personal prefer dezavantajele nationalismului fata de dezavantajele prezentate de alte alternative, asa cum prefer dezavantajele "lipsei de coordonare unitara" a bisericii ortodoxe, relatate de Sofia, fata de cele ale bisericii catolice. Inainte sa ii invidiem pe altii, ar fi bine sa stim ce pret platesc pentru acele lucruri pe care noi le invidiem.

Individualismul - o boala a societatii
 

"Individualismul nu a facut decat sa izoleze unul dintre scopurile principale ale crearii omului. Omul nu este creat numai pentru el singur, el este creat pentru intreaga umanitate. Pentru ca tragedia intregii umanitati trebuie traita ca pe propria noastra nenorocire. Noi purtam o raspundere si pentru cel care este langa noi.

Acesta este sensul educatiei crestine despre creatie pe care trebuie sa o stim. Din momentul in care s-a izolat, a facut o semiasociatie cu diavolul, pentru ca asculta numai de gandurile proprii.

Lucrul primordial in conceptia crestina este jertfa; conditia ca sa te mantuiesti, respectiv ca sa luminezi, este sa stii sa te jertfesti.

Apostolul Petru, la Schimbarea la Fata a Domnului, I-a spus: "Doamne, bine ne este noua sa fim aici. Sa facem trei colibe..." Parca se ingemana Cerul cu pamantul. Insa Mantuitorul i-a raspuns: "Bine, Petre. Dar ce facem cu jertfa de pe Golgota?" 0 asemanare cu ideea de jertfa este lumanarea: un fitil ca sa lumineze trebuie sa arda. Conditia ca sa luminezi este ca sa te jertfesti. Asta este explicatia lumanarii sau a candelei. Si daca nu stim sa jertfim, stam pe loc.

Individualitatea este o mare pierdere, insemna sa fii izolat de Creator si sa devii margine, iar marginile sunt ale dracilor, cum spun Sfintii Parinti."

Fragment dintr-un interviu cu dragul nostru Parinte, Arsenie Papacioc.

de ce se izoleaza oamenii?

poate ca vad in jur numai mizerie si din aceste considerente renunta in a mai comunica, adevarul e ca totul pare submediocru...o lume materialista, lacoma, fitoasa.....fara caracter....mie asa imi pare...rautate...egoim....orgolii....haos....cam asta este.... e trsit dar adevarat....te simti bine in preajma Domnului...restul pare de prost gust....mai sunt si oameni de caracter...dar ii numeri pe degete...

Un posibil motiv pentru care ne-am putea izola este dorința/tendința celorlalți de a ne domina, de a intra neinvitați în aria intimității noastre.
Un alt motiv ar putea fi dificultatea unei comunicări adevărate, sincere, în care să știm să ascultăm și să înțelegem problemele și opiniile celuilalt înainte de a-i răspunde.

Nu știu însă dacă izolarea este un fenomen de masă. Avem nevoie de semenii noștri, de prieteni, de familie, nu ne putem mântui în izolare. Câți însă reușim să avem o comuniune cu cei din jur și nu doar relații de nevoie, de complezență, de petrecere a timpului împotriva plictiselii? Vrem să iubim, dar ne creăm, poate, imagini ale semenilor, nefiind mulțumiți de persoana reală, neideală, de lângă noi.

Sau poate trebuia să vorbesc doar în numele meu...

Este o problema si de perspectiva, poate tu ai nevoie sa te socializezi cu persoane care deja se socializeaza cu alte persoane si au satisfacute aceste nevoi si prefera sa nu se deschida si fata de altii, si nu din rautate sau pentru ca ar avea sa-ti reproseze ceva ci pur si simplu din lipsa de timp si resurse nu-si pot largi cercul de cunostinte.

Am vazut in jur suficiente astfel de cercuri, oameni cu care ai vrea poate sa petreci timp dar nu au ei timp pentru tine, oameni cu care ai vrea si ai putea sa petreci timp dar nu ai timp pentru ei, oameni cu care petreci timp desi poate cu altii ai vrea mai mult, oameni care teoretic ar vrea sa petreaca timp cu tine (asa zic uneori) dar nu-ti fac nicioata o invitatie efectiva, etc.

nuanțe care fac diferența
 

Alin, sunt foarte interesante opiniile tale exprimate aici (dar și în general vorbind), mai ales primul paragraf. Pe care însă îl înțeleg în sensul că ar fi o problemă a perspectivei (din care privim), și nu de perspectivă (care sună a viitor probabil). Sau nu?

Din al doilea paragraf partea îngroșată mi se pare că sună un pic ambiguu. Să înțeleg poate că e vorba de oameni cu care ți-ar place să petreci timp, dar nu poți (din lipsă de timp! sau mai precis: proasta gestionare a timpului). :1:

All in all, you made a good point! :)

Ideea e simpla, de la circumstante particulare nu trebuie sa tragem concluzii generalizatoare.

Stiu si eu ca sunt multi care se plang de lipsa de unitate (aici se vorbeste de socializare, oarecum tot pe acolo) a romanilor din afara tarii, sau chiar mai rau.

Dar acestia au ajuns in medii unde anumite categorii de romani au ajuns si au ajuns facand sacrificii mari, inclusiv poate la capitolul umanitate, morala, etc.

Printre ai tai, in tara ta cred ca gasesti mai multe optiuni.

Da, inclusiv cei care te-ar trage in piept cu nerusinare, oameni indiferenti chiar daca iti sunt rude dar si oameni binevoitori, calzi, sociabili chiar daca sunt doar simple cunostinte de-a lungul timpului.

Am scris si pe alt topic, individualismul a fost preluat din Apus, nu e propriu nu numai ortodoxiei, dar nici Rasaritului. Vedem ca in Rasarit, mergand pana in Orientul Indepartat, exista o comuniune, chiar fara sa fie crestini.

Cu asta sunt întru totul de acord.

În afara țării e tot politichie, de grup și de "bisericuțe". Aceeași Mărie cu altă pălărie. Dar să știi că eu n-aș zice că românii din afară nu socializează, din contră, cred că sunt destui care petrec mai mult timp la biserică, și în acțiunile de pe lângă biserici, decât mulți români din țară (din ăia 2-3% practicanți ai ortodoxiei). Dacă ești consecvent pe mulți ajungi să-i cunoști destul de bine și să legi prietenii cu ei. În fine, asta depinde foarte mult și de felul cum este construit fiecare. Dacă ești sociabil din fire, este imposibil să nu poți să socializezi și în afara României, și cu români și cu alte nații. Dacă însă ești ursuz și inadaptabil, păi bineînțeles că nimănui nu-i face plăcere să stea în preajma ta. Era și o poveste "cu tâlc" pe undeva, despre un călător prin Orientul Mijlociu (arab cred) care ajunge la porțile unei cetăți și acolo găsește un bătrân pe care-l întreabă cum sunt oamenii acelei cetăți... în fine, dacă nu știți povestea am să v-o spun. :1:

Mai incape vorba?
Spune povestea,ne-ai facut curiosi :)

Stiu povestea, se potriveste f. bine.
Cam asa functioneaza lucrurile si in realitate.

lumea din inimă
 

Da, Alin, și eu pot să spun că povestea este adevărată. :)

Am să o scriu totuși aici pentru Yasmina :57: și pentru cei care nu o știu încă :


Era odată un bărbat care ședea la marginea unei oaze la intrarea unei cetăți din Orientul Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o bună zi și îl întrebă:
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăți?
Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetății de unde vii?
- Egoiști și răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo.
- Așa sunt și locuitorii acestei cetăți, răspunse bătrânul.
Puțin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru și îi puse aceeași întrebare:
- Abia am sosit în acest ținut. Cum sunt locuitorii acestei cetăți?
Omul nostru răspunse cu aceeași întrebare:
- Cum erau locuitorii cetății de unde vii?
- Erau buni, mărinimoși, primitori, cinstiți. Aveam mulți prieteni acolo și cu greu i-am părăsit.
- Așa sunt și locuitorii acestei cetăți, răspunse bătrânul.
Un neguțător care își aducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri și pe când cel de-al doilea tânăr se îndepărta, se întoarse spre bătrân și îi zise cu reproș:
- Cum poți să dai două răspunsuri cu totul diferite la una și aceeași întrebare pe care ți-o adresează două persoane?
- Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut și în alt oraș prieteni va găsi și aici tovarăși credincioși și de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce știm noi să găsim în ei.

Multumesc Mirela pt poveste!

Problema mea nu este cuprinsa in aceasta poveste,eu am gasit ceva bun in trecut(in Romania),insa nu gasesc ceva bun acum(in America)...
Sau poate este doar amareala zilei de azi,cand tocmai am fost tratata cam cu indiferenta de o...prietena(ziceam eu"buna").