Din mesajul meu s-ar putea deduce ca cer sfaturi legate de stilul care ma defineste???
E parerea mea...si atat.

@ ANDRUSCACIM:

Din mesajul meu s-ar putea deduce ca cer sfaturi legate de stilul care ma defineste???
E parerea mea...si atat.

Da draga mea sora, dar nu ne-ar "prinde" mai bine sa ne orientam spre un stil mai duhovnicesc decat unul lumesc?!!!

ANDRUSCACIM:Din mesajul meu s-ar putea deduce ca cer sfaturi legate de stilul care ma defineste???
E parerea mea...si atat.

Da draga mea surioara, ma gandeam ca ne-ar "prinde" mai bine poate un "stil" duhovnicesc decat unul lumesc...dar este alegerea fiecaruia.

Bine, asta e optiunea fiecarei femei in parte. Nu am spus ca rimelul ar trebui sa nu lipseasca de pe fata femeii crestine, dar e exagerat de acum sa se ajunga la tinuta ideala a femeii crestine in vederea neispitirii barbatului. Pe mine nu ma intereseaza ispitele barbatilor, pentru ca ele nu au nici o noima, ei se uita si cauta ispitele atat in femeile imbracate neadecvat cat si in cele imbracate pana in gat.

Notiunile de natural si simplu mi le stabilesc eu, asa cum ni le stabilim practic fiecare dintre noi.

Fiecare cu gusturile lui, dar nici sa exageram de acum, cum cei care se imbraca la panarama constituie prototipul crestinului induhovnicit. Daca e sa dezbatem tinuta barbatului crestin induhovnicit "care le pune pe cele duhovnicesti in fata celor lumesti", sa avem pardon dar putea sa scrie la Biblie ca partenerul ideal este cel cu pantaloni de arlechin si stransi punga de brau, barba explodata, parul slinos si prins cu un elastic crem, pantofi ca niste broaste testoase sau sandale cu soseta...ca e clar ca ramaneam mai bine nemaritata decat alaturi de un asa exemplar induhovnicit si imbracat la marea lipsa de stil =)).

Stilul duhovnicesc il putem simti foarte usor in cei care chiar sunt induhovniciti.

Bine, asta e optiunea fiecarei femei in parte. Nu am spus ca rimelul ar trebui sa nu lipseasca de pe fata femeii crestine, dar e exagerat de acum sa se ajunga la tinuta ideala a femeii crestine in vederea neispitirii barbatului. Pe mine nu ma intereseaza ispitele barbatilor, pentru ca ele nu au nici o noima, ei se uita si cauta ispitele atat in femeile imbracate neadecvat cat si in cele imbracate pana in gat.

Notiunile de natural si simplu mi le stabilesc eu, asa cum ni le stabilim practic fiecare dintre noi.

Fiecare cu gusturile lui, dar nici sa exageram de acum, cum cei care se imbraca la panarama constituie prototipul crestinului induhovnicit. Daca e sa dezbatem tinuta barbatului crestin induhovnicit "care le pune pe cele duhovnicesti in fata celor lumesti", sa avem pardon dar putea sa scrie la Biblie ca partenerul ideal este cel cu pantaloni de arlechin si stransi punga de brau, barba explodata, parul slinos si prins cu un elastic crem, pantofi ca niste broaste testoase sau sandale cu soseta...ca e clar ca ramaneam mai bine nemaritata decat alaturi de un asa exemplar induhovnicit si imbracat la marea lipsa de stil =)).


Draga mea fiecare simte si intelege lucrurile in felul sau ...eu nu ma refeream la "uniforme(haine!) duhovnicesti" ci la starea duhovniceasca pe care ne-o dau rimelul si make-upul!
In orice caz nu ma intereseaza ispitele barbatilor (mi-am exprimat parerea la subiect in postarea mea din pag.3), era vorba despre cum ne simtim (sufleteste) noi femeile crestine cu look-ul ales! pana la urma si imaginea (look-ul) nostru vorbeste despre credinta noastra!

Exact asta am spus si eu inca de la prima postare la acest subiect, fiecare simte si intelege lucrurile in felul sau.

Draga Zaharia, nu sunt suparata pe tine!
Inteleg opinia ta vizavi de cele scrise mai sus si, drept sa spun, ma asteptam la o asemenea replica. Nu, Dumnezeu este numai unul, si-n biserica, si-n afara ei. Insa, vezi tu, eu sunt (deocamdata) unul din cei "caldicei", sau, ma rog, asa ar formula unii citindu-mi postarile. Am o viata lumeasca cu tot ceea ce implica ea - merg la serviciu, la film, la petreceri si aniversari, glumesc, rad, plang, etc. Am si-o viata duhovniceasca intr-o oarecare masura si ma nevoiesc si eu cum pot ca sa tin contorul cu pacate sub control...
Dumneata chiar crezi ca purtand pantaloni slujesc lui Mamona? Sau ca sunt duplicitara? Il supar pe Iisus ca port tocuri? Eu nu cred si indraznesc sa spun ca imi asum aceasta "vina". Cumpatarea e cuvantul cheie in opinia mea. Buna socoteala de asemenea.
Dumnezeu sa ne ajute si sa ne ierte!

Mai oameni buni, ca tot ati insirat 3 pagini certandu-va pe baza rimelulul...hai sa va spun o poveste 100% adevarata sa va vad cat va certati pe tema asta si pe cine mai invinovatiti...

Locuiam acum vreo doi ani in Amsterdam si mergeam la o biserica ortodoxa, rusa din cartierul meu. Eram un grup de aproximativ 10 romani care ne vedeam duminica la biserica si mai stateam sa povestim dupa slujba. Dupa legea crestina, am zis sa ma duc imbracata decent la slujba: fusta lunga, batic negru, nemachiata. neparfumata...Dupa slujba, ca de obicei grupusorul nostru statea la taclale si isi bea cafeaua...dar in acea duminica era un tanar pe care eu nu-l cunosteam inca si care a fost tare stupefiat cand m-a auzit vb romaneste.

Omul putea jura ca sunt vreo musulmanca ratacita prin biserica si ma privea cam in scarba SINCER. Dupa ce ne-au facut ceilalti cunostiiinta si ne-am bagat putin in vb nu s-a putut abtine sa nu-mi reproseze ca nu ma pot deosebi de cele cu jihab...:-( Mi-a spus ca arat cumplit si ca exagerez, ca nici o alta femeie din biserica nu era imbracata ca mine etc etc. Acum prin smerenie l-am ispitit pe om sa pacatuiasca...nu sminteala, dar mai grav, sper ca intelegeti dvs....

Ideea e ca tre sa ne incadram in multime. Smerenie inseamna sa nu atragi atentia celorlati, sa nu atragi barfa, nici invidia...Smerenia asta simulata si fortata Stiti dvs ce e....si mai bine vames decat fariseu...Vrei sa fi pe placul lui Dumnezeu, atunci nu merge pe extreme...

Si spre nemultumirea multora, traim cu totii intr-o societate care ne forteaza la compromis si ne impune anumite tipare. Si serviciul meu imi impune o tinuta eleganta, de multe ori cocheta, ceva retusari ale ochilor si buzelor, fond de ten(ca doar mai apar cosuri nedorite) etc. Oameni te judeca dupa haine...si mi s-a intamplat sa merg la banca sa ridic o anumita suma de bani, dar eram mai prafuita...si m-au tinut 2 ore sa controleze toate actele, cu toate ca tot eu comandasem banii cu 2 zile inainte, dar in costum, cu tocuri, etc.....

Andrusca, nu m-ai inteles si nici eu nu m-am expimat ca lumea, scuze. Ma refeream la "utilitatea" rimelului in timpul slujbei Sfintei Liturghii, de ce trebuie sa-l purtam? Nu am avut in minte ispitele starnite in randul barbatilor cand am scris mesajul.
Eu, in pacatosenia mea, cred ca macar in biserica trebuie sa incercam sa lasam mandria deoparte (rimelul in acest caz). E un bun inceput. Cu ajutorul lui Dumnezeu poate reusim s-o lepadam de tot intr-o zi!
Doamne ajuta!

Uite, aici este baiul, ca exista o anumita forma de ortodoxie care identifica duhovnicia cu exterirorul sau exclusiv cu rugaciunea si participarea la slujbe (eventual cu cateva practici diferite de ale altora).

De fapt, duhovnicia este o atitudine, un mod de a fi in interior.

Windorin se intreba daca exista un efect bun, cand eu spuneam ca depinde in ce duh ne aranjam. Pai exista, in afara de simpla adaptare la lume care nu este neaparat un compromis si o 'caldicenie', este pur si simplu o infatisare de cetatean al acestei lumi, pentru a nu parea niste extraterestri complect anacronici si a nu ne lua nimeni in serios (precum femeile cu burka). Nu este vorba aici bineinteles sa renuntam la principii morale sau la articole de credinta... Nu de asta este vorba.
Deci: care sa fie acest efect bun?

- Unul l-am lumit deja - adaptarea normelor exterioare actuale. Cum crestinii si la inceput se imbracau ca toata lumea, sa o facem si acum. (Nu ne obliga nimeni sa acceptam si t-shorturile care lasa buricul gol, sau mai stiu eu ce)

- Altul ar fi: o femeie are nevoie sa se simta bine in pielea ei; asta voi barbatii poate intelegeti mai putin. Adesea, ea nu se imbraca ingrijit ca sa atraga privirile barbatilor, ci ca sa nu fie judecata de femei.. Sa nu fie considerata o matracuca (vedeti ce scrie Andrusca) Sau pur si simplu sa fie aparata de priviri critice. De ce altfel s-ar farda si imbraca bine si femeile batrane?
Daca te imbraci frumos si iti dai si cu putin fard, te simti oarecum protejata de privirile celorlalti. Traditie vorbeste de masca etc. Eu nu vad in asta nimic negativ. Avem nevoie si de o mica protectie, de un ecran.

- Stilul reflecta personalitatea, nu este aici vorba neaparat de seductie si vanitate. De ce sa nu exprimam prin haine si pieptanatura ceva din sufletul nostru? De ce sa renuntam la acest limbaj?

Sa stiti, dragi prieteni, ca te poti imbraca frumos si dand foaaarte putini bani pe haine. Exista magazine de discount si mana a doua unde gasesti lucruri speciale, de calitate, sic care costa incredibil de putin (cel putin aici, la Bruxelles). Asa ca argumentul risipei nu tine.

De fapt, eu personal nu folosesc de loc machiajul, pentru ca mi se pare ca nu mi se potriveste si nu-mi place cum imi sta (asta ca raspuns cuiva, nu mai stiu cui, de mai sus), cum se poate observa si din poze. ;-) De multe ori pe acest forum apar lucruri pe care nu le practic, de altfel, din motive personale, nu morale. Nici prea eleganta nu sunt, dar imi place sa potrivesc culorile.

PS De fap de mult am deviat de la subiect, era vorba de ispitele femeii aici...

Sora, de departe spun ca ma impresionezi cu politetea si cu bunul simt.Pt. acesta iti multumesc ,iti spun ca te onoreaza si sa nu renunti pe parcurs. Despre substanta ca atare ...este altceva dar se incadreaza in limitele largi ale normalului social a carui istorie scrisa de evrei (in mare parte) ,pe scurt se rezuma cam asa: o data de mult tare a existat un evreu ,pe nume Avraam ,care a spus ca secretul vietii este ascultarea. Mai tirziu a venit alt evreu ,Moise pe nume ,spunind ca secretul vietii este implinirea legii.Apoi a venit alt evreu ,pe nume Hristos si a spus ca secretul vietii este iubirea . Dupa aceea a aprut un alt evreu ,numit Freud, spunind ca secretul vietii este sexul iar dupa el a aparut si ultimul evreu ,numit Einstein, si care a jurat ca secretul vietii este relativitatea . Deci ,fiecare dintre noi ne oprim la secretul care ne atrage ori ...am putea concluziona ca astazi totul este relativ ,relativ la puterea intelegerii si tariei noastre.
Dar sa te zelesti ca cel putin aparent esti pe drumul cel bun .Poate nu ai nevoie de aprecierile mele dar eu cred ca totusi este nevoie de mult zel .Alegerea este insa a ta ! Sti ce-i recomanda sf.ap. Pavel lui Tit : ,,...lupta-te lupta cea buna si vei capata cununa !" ...deci lupta cea buna si nu orice lupta ! Dar ma repet : sa faci cum crezi dumneata de cuviinta ! si pe mine ma iarta !

@ Fani71 - De fapt, duhovnicia este o atitudine, un mod de a fi in interior.

Windorin se intreba daca exista un efect bun, cand eu spuneam ca depinde in ce duh ne aranjam. Pai exista, in afara de simpla adaptare la lume care nu este neaparat un compromis si o 'caldicenie', este pur si simplu o infatisare de cetatean al acestei lumi, pentru a nu parea niste extraterestri complect anacronici si a nu ne lua nimeni in serios (precum femeile cu burka). Nu este vorba aici bineinteles sa renuntam la principii morale sau la articole de credinta... Nu de asta este vorba.
Deci: care sa fie acest efect bun?

- Unul l-am lumit deja - adaptarea normelor exterioare actuale. Cum crestinii si la inceput se imbracau ca toata lumea, sa o facem si acum. (Nu ne obliga nimeni sa acceptam si t-shorturile care lasa buricul gol, sau mai stiu eu ce)

- Altul ar fi: o femeie are nevoie sa se simta bine in pielea ei; asta voi barbatii poate intelegeti mai putin. Adesea, ea nu se imbraca ingrijit ca sa atraga privirile barbatilor, ci ca sa nu fie judecata de femei.. Sa nu fie considerata o matracuca (vedeti ce scrie Andrusca) Sau pur si simplu sa fie aparata de priviri critice. De ce altfel s-ar farda si imbraca bine si femeile batrane?
Daca te imbraci frumos si iti dai si cu putin fard, te simti oarecum protejata de privirile celorlalti. Traditie vorbeste de masca etc. Eu nu vad in asta nimic negativ. Avem nevoie si de o mica protectie, de un ecran.

- Stilul reflecta personalitatea, nu este aici vorba neaparat de seductie si vanitate.

Femei care se raporteaza la barbati,sau barbati care se raporteaza la femei, femei care se raporteaza la femei (ca sa nu fie judecata de femei!), sau oameni care se raporteaza la oameni , la societate pt. a nu parea "extraterestrii complet anacronici"...etc.,dar in toate aceasta ecuatie mai are loc undeva si D-zeu? Am uitat sa ne raportam la El si la ce I-ar placea Lui! Eu zic asa ca sa fim duhovnicesti, nu de forma nu de exterior sa ne raportam la El, sa ne imbracam si sa ne fardam gandidu-ne ce stil I-ar placea Lui si nu vom gresi!
Doamne ajuta!

A spus cineva ca nu exista Dumnezeu in viata lui daca se imbraca normal si tinand cont si de gusturile lui? Pai atunci inseamna ca toata lumea ar trebui sa umble netunsa, nebarbierita, nespalata, imbracata in sac sau par de camila si opinici din porc sau sandale romane cu talpa de 1-2 cm...este cineva din societatea noastra care se imbraca asa????Nuuuuu...ei atunci inseamna ca mai avem de lucrat cu totii la aspectul exterior care sa reflecte automat starea noastra duhovniceasca...si numai cei care poarta tocuri de 7 cm si nu de 2 :76:.

@Andrusca CIM- A spus cineva ca nu exista Dumnezeu in viata lui daca se imbraca normal si tinand cont si de gusturile lui? Pai atunci inseamna ca toata lumea ar trebui sa umble netunsa, nebarbierita, nespalata, imbracata in sac sau par de camila si opinici din porc sau sandale romane cu talpa de 1-2 cm...este cineva din societatea noastra care se imbraca asa????Nuuuuu...ei atunci inseamna ca mai avem de lucrat cu totii la aspectul exterior care sa reflecte automat starea noastra duhovniceasca...si numai cei care poarta tocuri de 7 cm si nu de 2 .


Daca ii place si Mantuitorului tinuta noastra e o.k! Dar cine a sugerat sa umblam netunsi, nebarbieriti, nespalati, imbracati in sac sau par de camila? Ca nu-mi amintesc cine a sugerat asta?

Si inca ceva, cel/cea care L-a intalnit pe Mantuitorul in interiorul sau, sigur se va reflecta lucrul acesta si in exterior!

partial de acord
 

sunt de acord ca o femeie trebuie sa se simta bine in pielea ei, dar asta tine mai mult de statutul social si de decenta, si mai putin (sau deloc) de farduri. apropo, sunt de compatimit acele femei batrane care se fardeaza si se vopsesc strident, mie una imi plac cele care se pastreaza cat mai naturale, valabil si pentru cele tinere! :25:cred ca Dumnezeu le daruieste o frumusete aparte, care nu se compara cu cea "fabricata".

Vedeti, daca voi intre voi surorile va diferiti si apreciati bine decenta ,ca sa zic asa si nu simplitatea si bunacuviinta elementara, darami-te noi (sau mai precis eu ... si daca 'or mai fi si altii asemenea mie)barbatii traditionalisti sau clasici ,ce sa mai zicem ?
Probabil ca cele care vor sa fie asa, un pic mai ingaduitoare,sau chipurile mai grijuli, vad viata mai elevat : un pic de grija nu strica, un pic de fard ,un pic de parfum ,in pic de rosu pe buze, o oja mai discreta, un aranjament al parului un pic mai pe nivelul meu social, un pic de ,,pacate bune"(vorba unei surori de topic ,care poate deveni memorabila),un picut de post (nu prea mult)un pic de spovedanie, un pic de infrinare si un pic de marturisire al lui Hristos.
Pai sa ne fie cu iertare ,dar sarind multe etape ideative putem concluziona : si tot asa pina la un pic de iad ca de nevoit nu ne-am nevoit decit tot ...un pic !
Daca lucrurile simple, mai la indemina nu voim sa le implinim asa cum sunt ele poruncite atunci pe cele grele credeti ca le veti putea . Faceti o greseala asemanatoare cu cea aratata de sf. ap. Pavel : ,,...nu va apucati sa zdrobiti oasele tari ale scripturii cu dintii vostrii de lapte" adica fiecare apeleaza la cite un pasaj evanghelic care cum are nevoie si il intelege si il interpreteaza cum vrea el, ca tiganu ,dupa ureche si nu dupa talmacirea sf. parinti, ca si cum intelegerea Evangheliei ar fi la degetul mic al fiecaruia ! Greselile sunt f. asemanatoare !
Sa nadajduim insa ca fiecare dintre noi ,la diverse momente, ne vom indrepta in credinta pina vom ajunge sa stam drepti chiar daca ar fi si numai inaintea trecerii dincolo !

Zaharia draga, ma ierti ca nu ma abtin sa intervin, dar n-ai inteles ce-am vrut sa spun. ba mai mult, ai inteles chiar pe dos.

DECI, ce inseamna ca o femeie sa se simta bine in pielea ei, functie de statutul social si de decenta? Pai uite, de ex. eu una cand ma duc la serviciu in Manhattan ma imbrac casual office (adica nici prea prea, nici foarte foarte); nu ma pot imbraca in costum popular oltenesc (desi am unul la care tin f. mult, de la bunica), ca nu e locul potrivit, nici nu pot sa ma imbrobodesc ca mamaicile de la tara (pe care de altfel le iubesc f.f. mult) dar nici nu port nu stiu ce fineturi ca nici Prima Doamna a Americii nu sunt !

PS: si la Biserica cand ma duc ma imbrac tot cam la fel, dar evit pe cat posibil pantalonii. Iar de farduri m-am lasat de muuuult. :10: Dar nu-i meritul meu catusi de putin!

PPS: cum ti-am mai spus odata demult, tu Zaharia draga stii multe la capitolul teologie teoretica, dar practica iti da de furca. nu stii sa te apropii de oameni pe intelesul lor. lasa inchistarea la o parte si stilul de batran sfatos, ca nu te prinde, ca n-ai decat 47 ani, calugar nu esti, si nici insurat paremise. deci, coboara cu picioarele pe pamant din turnul tau de fildes, si toti vom avea de castigat.

Da, revenind la oile noastre... pai, femeile nu prea au ispite in biserica, tocmai pentru ca la capitolul sex sunt mai cerebrale decat barbatii (sic!).

Iarta-ma te rog ca intelegindu-te gresit te-am apreciat !

@ mirelat -
partial de acord
Citat:În prealabil postat de Marimira
o femeie are nevoie sa se simta bine in pielea ei; ... Sau pur si simplu sa fie aparata de priviri critice. De ce altfel s-ar farda si imbraca bine si femeile batrane?

sunt de acord ca o femeie trebuie sa se simta bine in pielea ei, dar asta tine mai mult de statutul social si de decenta, si mai putin (sau deloc) de farduri. apropo, sunt de compatimit acele femei batrane care se fardeaza si se vopsesc strident, mie una imi plac cele care se pastreaza cat mai naturale, valabil si pentru cele tinere! cred ca Dumnezeu le daruieste o frumusete aparte, care nu se compara cu cea "fabricata".

Draga mea surioara, ceea ce ai citat ca fiind postarea mea - nu este, te rog sa citesti postarile mele (ultimele de pe topic)cu atentie - sunt comentarii la alte postari,(Fany71 si Andrusca CIM).Postarea mea arata asa pt. ca eu nu stiu cum sa fac sa postez ca voi cu citat in chenarul bleu, apropos poate cineva sa ma ajute, va rog ? ...nu-mi reuseste.

Draga surioara imi cer iertare daca am derutat cu felul in care mi-am aranjat postarile dar comentariul acesta chiar nu face referire la presupusa mea postare..a se citi ultimele 2 - 3 pag din topic!

Iarta-ma te rog ,dar aproapele trebuie iubit asa cum este.
Daca nu ne convine ce spune despre noi cel de langa noi ,e cazul sa il dispretuim ,sau sa ne para rau ca am avut o parere buna despre el ?
Noi nu suntem aici sa ne dam premii ,sa ne laudam unii pe altii ,dupa cum am observat ca se practica.
E adevarat , ortodoxia trebuie traita ,nu gandita rigid in limitele canoanelor si dogmelor citite de prin carti .
Am avut surpriza ,mergand saptamina trecuta la o manastire din Moldova sa vad ca unul din calugarii cu care m-am sfatuit vedea problemele expuse de mine mult mai tolerant si cu dragoste decat credeam eu .
Si el actiona conform canoanelor ,dar in plus fata de noi ,mirenii ,avea practica rugaciunii ,a posturilor ,a slujbelor .
Noi avem tendinta de a ne autopedepsi.
Doamne ajuta !

Foarte interesant topic, Sophia!
Cred ca fiecare este ispitit in felul lui: barbatii prin cele trupesti, iar femeile prin mandrie (parerea mea).
Pentru mine, o mare ispita din partea unui barbat crestin este lipsa de respect fata de femei. (Nu cum se imbraca, cum arata, cat stie etc... ci LIPSA DE RESPECT!)
Pentru ca oricat de mult m-as stradui sa fac binele, un barbat crestin care are dispret fata de femei (misogin sau poate doar prea critic, mandru, lipsit de iubire), ma dezamageste profund... adesea evit si sa-i privesc. Cunosc barbati necredinciosi care sunt fustangii sau misogini, plini de mandrie.. ii accept fara probleme. Dar nu pe crestini! Pentru ca macar primii sunt lipsiti de ipocrizie.

Sper ca nu am suparat pe nimeni.

...
 

nu se supara decat cei care se simt. insa ar trebui sa stii ca si fustangii, cand "te respecta" asa cum crezi tu, tot ipocrizie se cheama. si scopul "respectului" banuiesc ca il cunosti. nu stiu cum te simti mai bine: cu o privire lasciva si libidinoasa pe tine sau una lipsita de respect, acuzatoare...
nu cred ca e cazul sa generalizezi. si pentru mine e valabil chestia cu generalizatul.
mai da-le o sansa crestinilor. nu cred ca un tanar crestin care vrea sa se casatoreasca se uita cum spui tu. doar daca e la inceput de drum si e prea aprins si putin habotnic. insa, sunt sigur ca apreciaza ce trebuie la o fata. daca nu... ghinion pentru el.


Sper ca nu am suparat pe nimeni. :))

Doamne ajuta!

basca vorbim, basca ne intelegem ! :4:

cum sa citezi in chenar
 

e foarte simplu: apesi pe butonul "quote" (e un mic buton albastru, sub fiecare postare) si o sa iti apara citat textul de la respectiva postare, la care vrei sa faci referire.

Nu caut respect la cei care nu sunt crestini si de aceea nu ma deranjeaja in mod particular atunci cand nu exista. Mi se pare oarecum firesc ca daca nu stii ca oamenii sunt creati dupa chipul lui Dumnezeu sa nu stii ce sa cauti in cel de alaturi. Dar cu cei care vor sa fie crestini.. este o alta poveste!
Eu am prietene necredincioase care umbla cu barbati, care poarta fuste scurte sau pantaloni skinny (apropo, pantaloni skinny port si eu, puteti sa ma catalogati daca vreti) cu tocuri inalte... etc. Cand sunt etichetate de crestini drept femei usoare sunt fffff indignata! Multe dintre ele au dat dovada de multa bunatate, generozitate si compasiune. In special o prietena, fosta manechina... extraordinar de receptiva la suferinta altora (de ex. am vazut-o cum a luat de mana si a mangaiat un cersetor handicapat pe strada! Mai mult decat a-i da doar bani). Mi-a fost rusine de lipsa mea de mila. Pai cum ar fi sa le judec dupa lungimea fustei si culoarea unghiilor cand ele sunt mai bune decat mine?
Cred ca orice femeie are vocatia sacrificiului, pe care nu va ezita sa-l manifeste atunci cand situatia o cere. Puteti sa va ganditi daca asa este sau puteti sa va opriti la cercetarea hainelor, desigur.

...
 

cred ca tu cauti sa te justifici pentru tinuta ta. nu e cazul. un crestin adevarat nu va judeca acest lucru. el nu poate decat sa-ti spuna ca iti sta mai bine in fusta decat in pantaloni skinny. si eu sunt sigur de asta, ca o rochita ti-ar sta mult mai bine.
din punctul meu de vedere nu trebuie decat sa te imbraci decent. chiar daca si simtul masurii la acest "decent" e variabil in ziua de azi. si asta cand e vorba ca mergi pe strada, la serviciu sau la cumparaturi.
insa, cand te duci la biserica, trebuie sa ai mai multa grija. nu trebuie sa atragi atentia. nu trebuie sa faci parada modei. nu trebuie sa te vinzi. acolo, asa cum inainte mergeai in uniforma la scoala, trebuie sa ai o tinuta conform cu locul. n-are sens sa descriu pentru ca se stie foarte bine.
ca sa-ti dau un alt exemplu: cand te duci la un interviu (serios), nu te duci cu pantaloni skinny sau in fusta de-o palma. repet: interviu serios. te imbraci intr-un costumas, ma rog, stii tu mai bine. asa si la biserica, te duci ca in fata lui Hristos. si daca stii ca Lui ii place sa fii imbracata intr-un fel, atunci, ca rugaciunile sa-ti fie ascultate, arati si tu putin respect. si toate vor fi dupa masura credintei tale. si aici ma refer doar la tinuta si nu la ganduri sau atitudine, cu care trebuie sa te "imbraci" mai intai.
Doamne ajuta Ano!

sa clarificam totusi
 

Deci pana la urma... ce-ai vrut sa zici aici, Zaharia draga? daca poti, explica te rog mai simplu si la obiect, fara divagatii inutile.

adica mai concret, ce propui tu sa faca femeile fiecare in parte, si toate in general.

Un raspuns foarte delicat! Multumesc pentru sfaturi.
(Dar nu incerc sa ma indreptatesc, ma imbrac cu grija pt biserica sau doar pt rugaciune. )
Mi-am exprimat doar durerea si indignarea pentru usurinta cu care sunt judecate femeile (credincioase sau nu, nu conteaza!) dupa aparente.
Ispita este pentru cel stapanit de patimi.
Daca vad o fata in blugi la biserica, ma gandesc ca este nou venita si ma bucur ca i-a indreptat Dumnezeu pasii unde trebuie! Are cine sa-i numere pacatele, nu trebuie sa o fac eu!
Daca vad o fata vulgar imbracata imi pare rau pentru lipsa ei de discernamant, dar nu as cataloga-o ca usuratica.
Dar barbatii care proiecteaza propriile patimi asupra femeilor m-au suparat intotdeauna! Si exemplele curg pe multe topicuri. Pai fiecare are o mama care s-a dedicat in intregime ingrijirii copiilor. Numai pentru acest simplu fapt ar trebui sa existe un respect generalizat pentru femei (asa cum sunt ele: slabe, nevolnice, "furate" de lucruri frumoase, amagite de barbati.. etc.).
Nici nu indraznesc sa repet ultima intrebare a Sophiei!

(militez un pic pt respectul cuvenit femeilor ca sunt inca uimita de judecatile emise de unii pe topicurile cu prietene ne-virgine! sau la inceputul acestui thread. De pacatele noastre suntem noi vinovati! Fiecare in parte. Curvim (cu gandul, desigur), nu este vina acelei femei. Judecam aproapele, la fel, vina e a noastra! Aaa, ca are si el pacatele lui?! Nu ne priveste, cat timp nu-l putem iubi si ajuta!)

Multumesc frumos, am rezolvat problema.

...
 

nu-mi permit sa dau sfaturi ci doar sa observ. nu trebuie sa-l iei ca pe un atac.
ar trebui sa-ti dai seama ca cei care judeca nu sunt decat ipocriti, asa cum ai zis si tu.
eu ma bucur cand vad cate o fata ratacita, imbracata mai de "scandal", pentru ca imi dau seama ca e neimplinita. e in cautarea acelui lucru care sa-i astupe golul din viata. si e clar ca e dezorientata si nestiutoare.
nu trebuie bruscata nicidecum. trebuie delicatete. delicatetea marilor duhovnici, care stiu sa dojeneasca cu blandete, astfel incat sa constientizam singuri greselile proprii si sa ne faca sa ne dorim sa ne intoarcem mereu la ei. e clar ca daca ar sti ce furtuna de ganduri se abate asupra ei in momentele acelea ar regreta cumplit ideea de a-si arata nurii in biserica.
eu personal, ca sa scap de eventualele "ispite", ma duc in fata si urmaresc doar ce se intampla acolo. imi este mai usor sa ma concentrez la slujba si, participand astfel, chiar si timpul se scurge mult mai rapid.
dupa ce ies din biserica, pot sa mustacesc, fara rautate sau patima, daca vad o scena "fierbinte".
cat despre tine ana, ce sa zic... nu cred ca trebuie sa militezi pentru nimeni si nimic. decat pentru sufletul tau. nu trebuie sa te risipesti pentru cauze pierdute sau sa te lupti cu morile de vant, pierzand din vedere lucruri mult mai importante si mai folositoare linistii tale sufletesti. si asta tot o observatie este. cu siguranta, tu stii mai bine ce ai de facut.
intotdeauna am avut un respect deosebit pentru intuitia femeii, in general...
Doamne ajuta!

fratilor, sa-mi fie cu iertare dar ce sunt aia pantaloni skinny ????

...
 

dupa cum suna, pantaloni mulati care sa te faca sa pari mai slabanoaga decat esti... :))
acum, ca sa fiu rautacios, sunt si fete carora li se pare ca le sta bine in astfel de pantaloni, chiar daca crapa pe ele, sau suncile atarna pe langa gaici. si cand se apleaca se vede... Doamne! scuip in san! :))
glumesc... sunt rautacios... nu ma bagati in seama...

:21: Pai pentru ca sunt folositi pe post de slim &fit, dar ce iese pe deasupra ce conteaza...cand ce e pe picior sta cumintel in blugii skinny????!!!:65:

...
 

pai ar trebui si niste casti skinny pentru cap. sa nu dea pe dinafara niste treburi...
hai, te rog! nu ma provoca... :))