Eu nu inteleg ceva....
 

Iertati-ma daca gresesc prin aceasta interventie!
Sa inteleg ca noi ca si indivizi nu putem lua nici o decizie fara a-l intreba pe duhovnic?
Noi nu avem discernamant...suntem crestini doar pentru ca ne ajuta duhovnicul, altfel suntem niste oi blanoase care o luam pe aratura, sau cum?

Cea mai mare decizie pe care o poate lua un crestin ortodox este sa faca ascultare de duhovnic. Daca facem asa nu inseamna ca suntem niste oi blegoase, dar daca nu vrem sa facem ascultaare am fi niste capre raioase cu coada in sus.
Pe de alta parte fireste ca putem si trebuie sa luam decizii si o si facem in multe privinte. De multe ori avem o decizie luata si cand ajungem la duhovnic cerem binecuvantarea lui si prin el a Lui Dumnezeu. Daca duhovnicul vede un pericol pentru noi in decizia noastra, ne va atentiona, nu ne va binecuvanta, nu ne va ingadui macar... totul in functie de noi si de situatie.
Spre exemplu nu nergem sa intrebam duhovnicul cu cine sa ma casatoresc. Cand ni se pare ca am gasit spunem ce si cum si cine...

Fani71 eu personal nu am nimic cu Ory..ma rog la Dumnezeu sa ne fie tuturor cu folos ceea ce discutam aici..dar pur si simplu in momentul cand relativizezi deja nu stii de ce sa te mai tii sa nu cazi (asta am constatat dupa discutia care am avuto cu ea)..cum spuneam si in postarea trecuta..Dumnezeu este Absolutul si daca nu ai incredere in ceea ce spun Sf Parinti si vii tu cu gandirea mai mult sau mai putin lumeasca e posibil sa spui si prostioare..asta este...exista nu neg categorii de oameni care iau asa cuvantul cum este fara sa puna prea multe intrebari de prin babe cum se zice..nu este bine..dar sunt oameni care traiesc aceste sfaturi teoretice scoase din carti cum spui tu si care de fapt sunt sfaturi practice(din moment ce sunt si daca sunt traite) si mai si rationez..parerea mea sincera..si ea are dreptate(am si spus cateva din postarile ei sunt de folos) dar cand e vorba de o situatie ca de exemplu : un sfant parinte prin scrierile lui spune intr-un fel iar o persoana cum este Ory spune intr-un alt fel eu ca,crestin de cine sa ascult ???..la asta ma refeream..Ory poate este o persoana deosebita nu neg dar cand vine vorba de situatii ca acestea sa ascultam totusi ce zic Sfintii nostri parinti..cu iertare

Pai asta voiam sa aflu...chiar duhovnicul saracu' trebuie deranjat de noi in fiecare zi ca sa ii mai adresam cateva intrebari si sa cerem sfaturi? Pe undeva mi se pare si egoism in modul asta de a gandi. Eu pe duhovnic nu il vad ca stand la dispozitia mea, pentru ca si el este om si are viata lui ( in manastire sau de familie) si mi s-ar parea lipsa de bun simt din partea mea sa ii cer sa stea numai dupa problemele care ma framanta pe mine. Un duhovnic nu ma indruma doar pe mine, mai sunt atatia...daca l-ar cauta si suna toti in fiecare zi?
Nu este cumva pe undeva si o nevoie de dependenta putin patologica in nevoia unora de a cere permanent sfaturi de la duhovnic? Nu e putin deplasat ca un crestin sa fie crestin doar datorita duhovnicului...unde este nevointa si decizia lui personala, ce s-ar intampla cu un astfel de om daca din varii motive nu ar mai putea lua legatura cu duhovnicul 1 luna? Ar dispera? Ar innebuni? S-ar simti pierdut? Sau ar fi un crestin asa cum a fost si pana atunci?

Andrusca, aceasta nu este doar o mica problema. Daca era doar o mica problema cu siguranta nu mai aparea intreabarea pe forum, este o framantare.
Nu il intrebam orice prostie pe duhovnic, nu traieste duhovnicul in locul nostru. Din cand in cand apar unele framantari si pe acestea trebuie sa le discutam.
In cazul de fata femeia stia ca nu e ok sa concepi un copil duminica, dar situatia ei este chiar speciala, trebuie sa fie cu cugetul impacat in ceea ce face.

Da Cristina, ai dreptate, e o framantare care ar trebui sa mi-o lamuresc cel mai bine cu un duhovnic si chiar mi-a placut ce mi-ai scris! Andrusca are partea ei de dreptate in faptul ca mi-e pe undeva rusine sa il intreb pe duhovnic. Daca nu aveam acest sentiment de rusine cred ca nici nu mai deschideam acest subiect.
Va doresc tututor ce mi-as dori mie si familiei(si bineinteles tuturor ortodoxilor): mantuirea!

rolul duhovniculul - pozitiv si negativ
 

Andrusca, cred ca ai pus degetul pe rana.

Ii dau dreptate Cristinei pana la un punct, pentru ca intr-adevar, in ortodoxie se spune ca este importanta relatia cu duhovnicul si este hotararea noastra sa ii cerem sfatul, sa ascultam (sau nu) de el.
De ce este asa? Pentru ca ortodoxia nu este individualista, Biserica este o comuniune a crestinilor in Hristos, si de asta exista aceasta traditie de a ne sfatui unii pe altii duhovniceste, de a nu lua hotarari singrui.

Insa din pacate exista si o parte de umbra. Duhovnicul capata uneori caracter de guru, fie din vina lui, fie din vina noastra, a nematuritatii noastre, si in loc sa devina un ajutor devine o piedica a maturitatii noastre duhovnicesti. Ramanem ca niste copii care cer voie pentru orice, care cum ziceai (sa stii ca nu este doar o caricatura, sunt unii asa) il suna in fiecare zi sa intrebe ce sa faca.

Un duhovnic bun incearca sa isi educe copiii duhovnicesti spre maturitate, astfel incat ei sa isi dea seama singuri ce este bine si rau si sa evolueze. Nu spre dependenta.

Noi ii tot criticam pe catolici si zicem ca papalitatea este un lucru rau. Unoeri, in ortodoxie am impresia ca nu exista doar un papa, ci multi papi, foarte multi.
Din ideea buna si frumoasa a sfatuirii duhovnicesti, a depasirii individualitatii, a comuniunii, se ajunge la dependenta si despotism.

Suntem cam off topic dar are legatura cu subiectul nostru pt ca toata lumea vad ca ii trimite pe oamenii care isi pun intrebari legate de intimitatea cuplului la duhovnic... Este ceva putred aici, dupa parerea mea, si cu tot respectul pentru parerea Cristinei ale carei postari le citesc mereu cu mult interes si cu care adesea sunt de acord.

Daca vreti, putem continua discutia asta pe alt topic mai potrivit.

Fall3n, nu degeaba te-am evitat dupa ultima postare exprimata pentru mine, tocmai pentru ca nu ai inteles mai nimic din ceea ce scriu si persisti in ideea ca eu il contest pe Dumnezeu, pe Hristos, ceea ce nu este deloc adevarat . Insa este adevarat ca de multe ori acest Dumnezeu este asociat intr-un mod absolut nedrept cu niste legi si dogme cu care nu are nici o legatura...ceea ce este o mica-mare diferenta. Dar tu, oricum nu intelegi ce vreau sa spun si nici nu incerci acest lucru.
Sa nu crezi ca a sta cu capul in carti religioase este musai echivalentul cu a fi credincios...trebuie sa mai si simti si cel mai bine o poti face din necesitatea si starea aproapelui, Dumnezeu este aproapele, iar dogmele il cam incatuseaza si-l cam pedepseste pe acest aproape...se cam pierde in ignoranta din atata fala presupusa credincioasa.
Deci, nu intelegi ! Sa stii ca nu sunt straina de scrierile Sf.Parinti, nici de viata duhovniceasca si nici de simtirea in Hristos, insa tu se pare ca esti un incepator dornic sa-mi dai mie cu barda in cap pentru ca nu sunt robotul capabil sa inregistreze neaparat cele studiate de tine, mai am si putin rationament. Exact cum spunea cineva pe-aici, doar nu inseamna a fi crestin , a fi absolut dependent si supus in totalitate duhovnicilor si scrierilor, ci a gandi si cu mintea proprie cele asimilate, a le discerne. Intotdeauna doctrina religioasa a fost greoaie si s-a bazat in multe priviinte pe supunere si manipulare, numai ca libertatea a facut posibila desfiintarea inchizitiei, dar noi dorim neaparat sa o readucem de fiecare data la nivel teoretic. Nu merge asa, pentru ca nu mai merge vorbaria la infinit, in acelasi timp in care suferinta si nepasarea oamenilor progreseaza pe acest pamant.
Asadar, daca nu intelegi si nu esti capabil de o aprofundare a celor scrise de mine, te rog evita-ma, caci nu mai am rabdare sa o iau de fiecare data de la inceput ca inaintea baietelului meu de 4 ani.
Cat despre sexualitate...tocmai barbatii sar in sus si tocmai a lor este, in realitate aceasta problema, fiindca , de regula instinctul lor patroneaza in acest sens in casnicie si , tocmai ei sunt aceia care nu doresc sa auda de abstinenta....Asadar, daca voi barbatii chiar credeti ca urmati sfaturile Sf. Parinti in ceea ce priveste postul si abstinenta ...atunci sa aruncati primii cu piatra . Astfel s-ar vedea macar in cuget, in realitatea proprie care este diferenta dintre teorie si practica .

Din nou am ajuns la acest subiect dureros si din nou nu s-a ajuns la vreun rezultat, ci doar la discutii aprinse.
Mi-au placut unele interventii realiste: Ory, Fani, Cristina si Andrusca.
Ma alatur lor cu intrebarile si dilema mea, pe care nu voi inceta sa caut sa o lamuresc.
1. Din nou ajungem la ideea ca de fapt relatiile trupesti, in cuplu, reprezinta ceva pacatos si murdar. Si din nou intreb de ce? Si unde scrie asta?
Altfel nu existau aceste restrictii pentru cei casatoriti.
Si nu cred ca este vorba, asa cum incearca unii sa explice, de nevoia unei abstinente, sau de o reglementare ca asa ar fi bine din punct de vedere medical, biologic, sau mai stiu eu. Ci vad ca este vorba de pacatul de a avea aceste relatii in general, pentru a procrea sau nu.
2. Se aduce mereu in discutie ideea cu duhovnicul.
Si atunci intreb si eu ca si ceilalati: mergem pentru orice la duhovnic, trebuie sa discutam si viata intima cu duhovnicul? Si pana unde?
Pe urma intreb ce sa faca cei care nu au duhovnic. La orice intrebare aud aici: du-te la duhovnic si intreaba. Si cati sunt cei care au duhovnic si mai ales unul cu care sa discute orice si oricand si fara probleme?
3. Se vorbeste aici si despre copii care daca sunt conceputi in zile nepermise (oribil!), sunt anormali, sau bolnavi sau mai stiu eu.
Pai daca ne gandim cati dintre milioanele de crestin din lumea asta sunt conceputi in vreo zi de post sau nepermisa, am ajunge numai la o mana de credinciosi care sunt conceputi la timp corect. Si cati din ei nu sunt sanatosi totusi?
Este utopic ceea ce se spune aici. Cati oameni credinciosi stiu, sau iau in considerare asemenea reguli.
Pe urma ma mai gandesc la niste aspecte:
a. se stie ca femeia are numai anumite zile fertile. Si atunci, daca astea se suprapun peste zile nepermise si de post, cum ramane cu copii? Daca mai sosoctim si cate zile de post si nepermise exista in an, ce mai ramane pentru procreere?
b. legat de a retinere si abstinenta - toate bune, dar cati au nevoie de asa ceva, cu adevarat? Ma refer la majoritatea cuplurilor unde sexul nu se poate face la comanda (fie datorita programului, ca in acest caz), fie din motive de boala, fie pentru ca oamenii sunt si sa destul de retinuti/timizi din acest punct de vedere.
Inteleg sa pui aceste restrictii pentru unii care sunt in stare/au deobicei sex zilnic, sau mai mult de 3, 4 zile pe saptamana, dar pentru cei care abia au 1-2 ori?
In fine am ajuns sa-mi fac probleme si eu insami, sa ma gandesc si eu cum sa fac si sa intreb si pe altii cum procedeaza: ii spun sotului/sotiei la momentul respectiv "Nu pot, este zi nepermisa de biserica!" Nu ajung la conflicte si chiar la...divort? Mai ales daca este in joc procreerea.
Nu stiu, nu inteleg si este una din problemele/limitele mele cu (in) credinta/religia.

Exact Sophia, este absolut oribil si primitiv sa spui ca acei copii care sunt conceputi in zile de post, nu sunt copii Binecuvantati, ba mai mult decat atat, ca ar fi blestemati....oare cei care emit asemenea idei, prostii, chiar gandesc, chiar au cu ce gandi ?, caci mie imi este imposibil sa-i inteleg ca si oameni rationali.
Dumnezeu nu ar spune niciodata asa ceva, niciodata.....iar cei care spun o fac in mod abuziv si absolut intolerabil fata de Dumnezeu, in numele Lui.
Voi, toti oamenii stiti sigur in ce zi ati fost conceputi de mamica voastra ? Nu cred, si atunci, de unde atata indoctrinare falsa, aberanta....no comment!
Uitati-va, in genere prin mediul rural, sunt multi educati in spirit religios, multe mame, majoritatea sunt apropiate de biserica, insa se omite ( ori din neputinta ) educatia sociala si intelectuala, dar mai ales intelegerea si oranduirea favorabila din punct de vedere psihologic al indivizilor din familie, fapt pentru care uitati-va cate grozavii au loc, mai cu precadere in acest mediu. Credinta este saraca fara o abordare morala, fara o conduita civilizata, fara o educatie sociala care sa stimuleze prin constiinta aceasta viata crestineasca....dar, mai ales fara conceptul de iubire .
Ce se-ntampla oameni buni cu atatea sinucideri, ce se-ntampla cu atata nepasare, ce se-ntampla cu atata materialism, cu atatea avorturi, cu atatia copii chinuiti, cu atata coruptie si minciuna, cu atata precurvie ?...cand, in fiecare casa romaneasca se presupune ca exista ortodoxie !???

Este foarte corect ce spui dumneata , mai ales în a doua parte a postării , dar de aici şi până a afirma că cineva spune prostii la foc automat, numai pentru că contravine Sf. Tradiţii, mi se pare extrem de deplasat şi neavenit. D'le , pe lângă toate cele, vorbirea continuă cu Dumnezeu este rugăciunea şi conştinţa de sine a fiecăruia . Cel mai important , pentru un creştin şi un om echilibrat este să aibă conştinţa împăcată , pentru că atunci când ea ne mustră , este cu siguranţă ceva în neregulă, dar atâta timp cât ea ne dă pace şi ne asigură o linişte sufletească noarmală, totul este în regulă. Un copil , până la urma urmei , este bine venit în astă lume , el este semnul unui nou început de Viaţă şi el, este binecuvântat de Dumnezeu, izvorul Vieţii şi Luminii !

Observatie...
 

Observ ca prinde tare la forumisti topicurile cu intrebari despre intimitate. De-ar fi atata agitatie si critica, schimburi de idei si pe "Sfanta Scriptura" cred ca altundeva am fi acum. Raspunsul s-a dat inca de la inceput: sora noastra trebuie sa consulte un duhovnic.
Cred ca prea exageram cu subiectele de genul.... demult nimeni n-a mai scos un subiect cu adevarat captivant in care se sa dezbata Sfanta Scriptura...
Haideti sa fim seriosi.
Iertati-ma si Dumnezeu sa va binecuvinteze!

Har si Pace de la Domnul!

Claudiu dragă, tu ai mare dreptate, dar există de când lumea această "slăbiciune"spre astfel de subiecte, discuţii ce fac deliciul "presei" şi nu numai . La Topicul "Noul Testament", "Pocăinţa" s-au dezbătut şi se dezbat subiecte interesante în strânsă legătură cu Sf. Scriptură şi cu Învăţăturile Sfinţilor Părinţi. Există şi va exista un interes aparte şi pentru problemele intime, pemtru că ele sunt şi există şi nu pot fi ignorate . Unele întrebări sunt tâmpe, dar multe sunt şi de bun simţ. Până la urmă acesta este rolul unui forum, pentru că în rest , avem interiorul acestui site , cu articole şi comentarii bine documentate şi la obiect.

Subiectele intime sunt foarte importante pentru ca framanta omenirea de cand lumea. Si dupa cum am citit intr-o carte, o buna randuiala a sexualitatii unui om ii influenteaza INTREAGA viata cu toate aspectele ei, si la fel o proasta oranduire. E un aspect DE BAZA.

Chiar mă gândeam la tine, la o intervenţie a ta, Ana ! Îmi plac intervenţile tale la obiect . Da, aşa este şi mul mai mult d'atât ! Sexualitatea a covârşit direct sau indirect societatea de azi , este o Problemă sensibilă, reală şi deloc de neglijat ! Cea mai răspândită patimă , pentru că vorbim deja de patimă şi nu de păcat, este desfrânarea, sexualitatea scăpată de sub control din fragedă pruncie, până la adânci bătrâneţi, indiferent de pregătire, cultură, religie, ţară , etc. Este o realitate, fie că ne place sau nu !

Ory am spus eu ca contesti pe Dumnezeu sau pe Hristos ?? unde am scris eu asta..?? e clar ca e ceva ce ai inteles gresit sau in graba poate..de unde stii ca stau cu capul intre carti religioase??? daca era asa acum nu mai vorbeam cu tine si eram cu capul intre carti asa cum spui tu..uff..cum de nu intelegi si ne mai dam si rationali..simplul fapt ca am vrut sa am un dialog cu tine arata ca nu sunt si nu vreau sa fiu habotnic si caciulat cu cartulii religioase pe nas si pe urechi cum tot imi spui tu in postarile care mi-au fost adresate..nu am vrut ati da cu barda in cap, nici nu vreau si nici nu am vrut vreodata sa te fac vreun robotel capabil sa inregistreze neaparat cele studiate de mine..imi spui incepator..de ce te grabesti a judeca??..stii tu ca sunt incepator?? incepator in ce??..in faptul ca tu ai 1000 si ceva de postari iar eu am 10-11 postari?? dupa asta categorisesti tu un crestin?? ma rog eu sunt cel mic iar tu gandesti rational..cum crezi tu..ai dreptate nu isi au rostul alte postari...am crezut ca putem avea un dialog dar eu cum mintea si trairea mea de incepator si caciulat in ale cartilor religioase nu se poate compara cu felul tau de a rationa..scuze si iertare..asa sunt eu de neinteles pentru cei rationali..pana aici consider ca e destul..nu vreau a face nici offtopic...ioanaz eu ma gandesc asa cum zic si ceilalti si la un moment dat ai zis si tu...intreaba mai bine un duhovnic..Dumnezeu si Maica Sa sa te ajute in gasirea raspunsului..

Da frate Cristi, iti dau perfecta dreptate, dar problema e ca uneori suntem ca si la OTV.


Har si Pace de la Domnul!

nu as vrea sa-mi fac un titlu de glorie din asta...
 

...dar noi chiar respectam aceste prevederi de aproximativ 9-10 ani, de cand am avut o discutie pe aceasta tema cu duhovnicul nostru si chiar ne-a venit foarte greu sa nu tinem cont de sfaturile duhovnicului. Desigur, asta nu inseamna ca n-am incalcat niciodata "consemnul", dar jena de la spovedanie si vorbele dojenitoare ale duhovnicului ne-au facut sa ne pazim. Eu dau sfaturi doar atunci cand respect ceea ce sustin si cand aceste sfaturi sunt cerute de cineva, deasemenea, decat sa dau sfaturi care smintesc, mai bine ma abtin, iar d-na Ioana a cerut un sfat si merita ceva scurt, concret si la obiect fara divagatii pe o tema data. Bineinteles, fiecare are dreptul la o opinie, dar in cazul in care acea opinie poate cauza rau cuiva, ar fi mai inteleapta o retinere. Imi cer scuze daca am fost vehement sau acid, dar am mai avut niste discutii cu un baptist pe teme religioase si sunt foarte pornit pe cei care smintesc oamenii folosindu-se de Biblie...

nu "sar" cu bata pe ory...
 

...dar, intr-adevar este nevoie de discernamant in tot ceea ce facem si spunem. Daca ai fi in locul Ioanei si ai cere un sfat, avand increderea ca fiind pe un forum crestin vei primi niste sfaturi utile si care sa-ti lamureasca anumite lucruri si in schimb ai intra in mijlocul unei furtuni de idei si nemultumiri legate de ce zice unul si altul si vreo 2-3 sfaturi la obiect, cum te-ai simti? Ioana a cerut pur si simplu un sfat: era esa de greu sa i se raspunda cu :"nu stiu, intreaba-l pe duhovnic" ? sau: "Sfintii Parinti asta zic"? Nu contesta nimeni calitatea de crestin a lui Ory sau a altcuiva, dar hadeti sa incercam sa ajutam pe cineva care ne solicita sfatul fara sa ne lansam in discutii elucubrante si fara rezultat.

imi cer scuze...
 

...cum am cerut si lui Ory explicandu-i si motivele pornirii mele navalnice, dar sunt pline bisericile de oameni cu probleme grave; se intreaba , oare, cineva cara sunt cauzele acestor probleme? Veti spune, desigur, ca pacatele sunt cauza suferintelor, dar care sunt aceste pacate, cate sunt ale noastre personale si cate le mostenim de la inaintasii nostrii nu se intraba nimeni... Constiinta este ceva relativ, care gaseste scuze in functie de diversi factori externi si de nivelul spiritual al fiecaruia. Intr-adevar, un copil sau mai multi ar fi incununarea vietii oricarui om, dar, trebuie doar sa facem copiii oricand si oricum? Nu avem o responsabilitate morala pentru ceea ce vor deveni acei copii si care va fi parcursul moral si spiritual al lor? A face copii este si usor si placut, dar umeaza responsabilitatea cresterii si educatiei lor. Dvs. aveti curajul sa faceti copii oricand si oricum?

de data asta ai pus degetul pe rana
 

Nu spune nimeni ca acei copii nu ar fi binecuvantati, dar , in lumea asta fiecare gest, fiecare cuvant conteaza, se inscrie undeva. Vedeti ce vremuri traim, rasplata faptelor se cam face pe loc, timpul s-a condensat deci distanta dintre fapta si rasplata s-a scurtat considerabil, nu ar fi pacat sa sufere un copil nevinovat de pe urma "zburdalniciei" parintilor?
Conteaza asa de mult inca o ora sau inca o zi stiind ca de asta depinde starea de bine a copiilor nostri? Nu v-ati pus intrebarea de ce se sinucid copiii nostri pe capete? Nu vedeti ce grozavii se petrec in toata lumea? V-a trecut vreodata prin minte ca ceea ce se intampla in aceste zile ar putea fi o selectie, o cernere a celor buni de cei rai? Credeti ca toate accidentele sunt doar o urmare a vitezei sau neatentiei? Traim in viteza si nu prea mai avem timp de meditatie si reflectie, dar undeva , in adancul sufletului realizam ca se intampla ceva, ca a venit sau vine vremea cand trebuie sa dam socoteala pentru faptele,vorbele si gandurile noastre. Necazul este ca ne lasam prinsi in mocirla cotidiana si uitam sa facem o suma a evenimentelor zilnice la care am fost martori sau partasi. Rezultatul se vede in descrierea starii de fapt pe care a facut-o Ory in comentariul anterior. Dar, decat sa batem apa in piua, nu ar fi mai bine sa incercam sa indreptam viata noastra, a fiecaruia, intai si pe urma a celor apropiati noua? Cred ca s-ar forma o unda care ar putea modifica societatea... Mai sunt urechi ciulite si inimi deschise, cu putina bunavointa si vorba buna mai putem schimba atitudinea celor din jurul nostru....

Foarte bine punctat eudelasibiu, subscriu la cele spuse de tine;
dealtfel vorba "parintii mananca agurida iar copiilor li se strepezesc dintii" - spune multe.
Pentru mine( cat si pentru sotul meu) cartile parintelui Arsenie Boca au fost ca doua perechi de palme, m-au trezit din somnolenta si recunosc si eu ca ne-a fost tare greu la inceput dar....incetul cu incetul invatam tot alfabetul, cu ajutorul lui Dumnezeu si al duhovnicului am depasit momentele de rusine, de a intreba;cand noi am marturisit faptul ca nu pazeam zilele de post, zilele de sarbatoare, de duminica, am fost opriti de la Sf. Impartasanie si am suferit pentru asta; si daca respecti canonul dat de duhovnic...totul merge spre bine, pazirea zilelor oprite devine obisnuinta si nu ti-ar mai trebui nici in ruptul capului;
Poate nu era cazul sa fac aceasta marturisire publica dar (poate) ajuta pe cineva; sa nu uitam ca la scaunul spovedaniei Hristos sta nevazut si vorbeste prin gura preotului; as fi tare curioasa sa stiu daca cineva are dezlegare de la duhovnicul sau sa conceapa copii oricand, in orice zi; dealtfel cred ca orice preot din orice biserica poate da raspunsul pe loc la aceasta intrebare

.....
 

Eu cred ( eu pacatoasa bineinteles) ca daca un cuplu isi doreste copii ( de fapt asa e si normal), dar se vad doar intr-o zi din saptamana...aia e. Mi s-ar parea ridicol sa li se spuna " Va intalniti numai miercurea? Nu faceti copii !" :))....Religia ortodoxa nu e numai aspra si stricta ,mai e si iubitoare si intelege oamenii, atunci cand pur si simplu nu au alte optiuni. Aceste reguli sunt pentru a ne pazi sanatatea sufleteasca si a nu lasa portite celui rau, dar cand tu stii deja ce se cuvine si ce nu si mergi pe o linie... te rogi lui Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te ierte pentru ca altfel nu se poate...eu cred ca Dumnezeu, Sfintii, Biserica si Duhovnicul inteleg situatiile de genul asta totusi.
Asa vad eu aceasta situatie.
Doamne ajuta!

da, dar sunt oameni care au impresia ca tot ce zboara se mananca...
 

...si ii acuza de fariseism pe cei care sustin altceva decat ceea ce au fost invatati sau au auzit dealungul timpului. Pe langa asta, au deprins si prostul obicei sa despice in 64 orice. Dogmele si invataturile Bisericii nu se discuta, le plici sau nu le aplici, dupa cum crezi de cuviinta. Mersul la biserica nu este obligatoriu, dar daca te duci, conformeaza-te regulilor, daca nu, stai acasa si mai departe vezi ce fel fel de viata o sa ai. Din pacate multi dintre noi nu invata nici dupa ce s-au lovit de pragul de sus. Regulile de circulatie sau legile le respecta marea majoritate a cetatenilor unei tari, fie ca le convine fie ca nu. In schimb, cand vine vorba de Biserica, toti strambam din nas si facem mutre ba ca asta nu e normal, ba ca cealalta nu e tocmai asa cum ne inchipuim si ne luam libertatea de a incalca normele si invataturile in numele libertatii( religioase, de idei s.a.m.d.) ca doar e democratie. Ar trebui sa invatam de la musulmani, aia, cand incepe muezinul chemarea la rugaciune lasa totul, isi astern covorasul si se roaga fara sa mai tina cont de ce spune evreul, catolicul sau ortodoxul. Noi, in schimb suntem liberi....indiferent cat ne costa acea libertate...Pacat ca ne pierdem asa usor...

Acel copil nascut din " zburdalnicia parintilor" care sa zicem ca de fapt ar fi departe de starea grava de zburdalnicie ....si conceput la 00:06 a.m. intr-o zi de Duminica , nu inseamna neaparat ca trebuie sa sufere sau sa fie strapezit. Dumnezeu nu pedepseste asa..tranca tranca imediat? Copilul ala va avea si el o viata, parintii aia se presupune ca sunt credinciosi deja si nu niste punk-rockeri, iar viata lor poate fi de fapt o continua rugaciune de-a lungul vietii. Lucrurile nu se iau chiar asa cum le gandeste mintea noastra ingusta ( mai ales a mea).
Eu cred ca prin " Parintii au mancat agurida, si copiilor li s-au strapezit dintii" se face totusi referire la o stare persistenta in pacat, si o neraportare a vietii la Cuvantului lui Dumnezeu , o lipsa de responsabilitate care caracterizeaza viata unui cuplu in general. Nu as putea eu judeca atat de aspru venirea unui copil pe lume, necunoscand viata parintilor lui, sau raportand-o la a mea....noi nu putem cunoaste planul lui Dumnezeu si ce rol are fiecare om in cadrul lui.
Cunosc aceasta expresie si am inteles-o si practic in scoala speciala in care am predat...si totusi am vazut parinti care erau mai tot timpul invaluiti in aburii alcoolului, dar al caror copii erau foarte reusiti... dar si vice versa, de aceea cred ca e grav totusi sa aruncam prezumtii dure, neavand toate datele cazului.
Doamne ajuta!

Eu stiam ca la Botez devii om nou. Sau se face Botezul pe jumatate? Ori cum? Ce tot vorbiti de copiii care platesc pacatele? Daca n-ar fi botezati as intelege, dar dupa Botez, totul se sterge, nu? Mai cate citesc aici pe forum, de nu L-as fi simtit pe Dumnezeu inainte de a intra aici m-as fi lepadat de mult de credinta asta. :46:

Banuiesc ca stii si celelalte aspecte ale Islamismului si numai faptul ca isi astern covorasul cumintei in intersectii, in miezul zilei pentru a-si face rugaciunea ;)

Eu m-am saturat sa vad regulile de circulatie sau legile unei tari comparate cu restrictiile impuse de biserica. Pai daca nu respecti o regula de circulatie, daca treci strada aiurea, prin loc nepermis, fara sa te asiguri, da masina peste tine si ori te omoara ori te nenoroceste pe viata. La fel si daca nu respecti culoarea rosie a semaforului: simti imediat pe pielea proprie consecinta.
Legile unei tari functioneaza pe acelasi principiu, fapta (rea) si raspala imediata pe masura.

Acum, cum poti dumneata sa compari cele doua sisteme exemplificate mai sus cu felul in care biserica intelege sa impuna limitari credinciosilor? Daca nu respecti acele limitari nu te trasneste Dumnezeu din ceruri in secunda urmatoare. Asta e diferenta enorma dintre cele doua aspecte. Pedeapsa pentru cele rele comise in viata asta va fi primita in viata urmatoare iar acest lucru nu este palpabil! Nu este precum un picior rupt (daca da masina peste tine) sau statul in inchisoare (daca furi). Din aceasta cauza oamenii tind sa "neglijeze" aceste "reguli" ale bisericii.

Dumneata ai ajuns la credinta desavarsita, la 100% traire fara sa parcugi etape pline de indoiala, de incertitudine, de ezitare? Daca e asa, te asigur ca esti un caz unic.
De ce crezi ca crestinii se roaga asa: "Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!"?

Doamne ajuta!


... aa, si inca ceva, gasirea unor justificari de ordin mistico-punitiv pentru handicapurile unor copii mi se pare total nelalocul ei!

greu de inteles si de patruns legile Domnului...
 

la urma urmei oricine poate avea ceasul dereglat, dar daca stii cum stau lucrurile si ignori ceea ce stii atunci devine grav, este premeditare...Dumnezeu este plin de mila si judeca pe fiecare dupa masura potrivita, dar a astepta mila sau intelegere cand o comiti in deplina cunostiinta de cauza s-ar putea sa fie riscant si in loc de mila si intelegere sa primesti o scatoalca...

cu tot respectul....
 

intr-adevar, Botezul sterge pactele, dar doar cele ale pruncului, nu si cele ale parintilor, iar daca Doamne-Doamne considera ca parintii pot fi corectati prin suferinta micutului, Doamne fereste...

Corect...nici eu nu sunt de acord cu dezlegarile date noua insine de la sine putere " Ei lasa ca Dumnezeu e mare si ma iarta, ca doar am mai pacatuit de 100 de ori si inca merg pe picioare!"...ci de situatiile care cred ca sunt intelese pana si de Biserica si duhovnic, si nu constituie nicidecum un obicei inradacinat.

mi-as dori sa am credinta 100 la suta...
 

dar, am avut privilegiul sa stau in preajma unor duhovnici deosebiti si care au avut rabdare sa-mi deschida ochii asupra multor lucruri...am vrut doar sa fiu de folos si sa impartasesc cele aflate. Dupa cum spuneam mai sus, mersul la biserica nu este obligatoriu....
idea cu viata urmatoare nu tine de invatatura Bisericii Ortodoxe, dar , pe undeva o consider viabila, oricum si asa ar fi riscant sa nu tii cont de faptul ca totul se plateste...

era vorba doar de taria credintei lor...
 

... ca si exemplu de disciplina religioasa....

Sa-mi fie cu iertare ca intru si eu in discutie!
Nu o fac spre lauda, ci vreau sa depun marturie pentru cat de minunat este Dumnezeu!
Astazi am aflat ca in familia noastra avem un punctulet minunat de doar 1 cm diametru! Suntem de 4 luni casatoriti si cu ajutorul lui Dumnezeu am reusit sa tinem posturile si zilele in care duhovnicul ne-a spus sa nu avem legaturi trupesti, adica: Miercuri, Vineri, Sambata si Duminca. Si cu toate astea, si impotriva diagnosticului dat de medic, ca sotia va ramane greu insarcinata ... minunea s-a savarsit! Slava Tie Doamne ... multumim ca esti deasupra tuturor! Multumim si ne rugam pentru cei care isi doresc la randul lor copii ... si sper sa inchinati o mica rugaciune si pentru pruncusorul nostru!

In ce priveste discutiile de mai sus, cred ca s-ar potrivi spusele Apostolului Pavel:

„Unul crede să mănânce de toate; cel slab însă mănâncă legume. Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit. Cine eşti tu, ca să judeci pe sluga altuia? Pentru stăpânul său stă sau cade. Dar va sta, căci Domnul are putere ca să-l facă să stea. Unul deosebeşte o zi de alta, iar altul judecă toate zilele la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cel ce ţine ziua, o ţine pentru Domnul; şi cel ce nu ţine ziua, nu o ţine pentru Domnul; şi cel ce mănâncă, pentru Domnul mănâncă, căci mulţumeşte lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă, şi mulţumeşte lui Dumnezeu.” (Romani 14, 1-6)

Domane ajuta! O zi binecuvantata!

Ok, inteleg punctul tau de vedere(si al multora care mi-au raspuns) si sunt de acord cu el in CONDITII NORMALE, dar revin la intrebarea initiala a acestei discutii. HELLO, oameni buni, SOTUL MEU PLEACA DE LUNI DIMINEATA APROX. 6.30 PANA SAMBATA SEARA. Ce fac? Divortez? Sau? Asta era si problema! Nu ca daca ar fi cu mine tot timpul nu m-as putea abtine duminica, miercurea si vinerea, dimpotriva, as fi poate mult mai linistita sufleteste ca respect ce trebuie respectat.
Vad ca discutia a deviat de la subiectul initial. Acum discutia ar fi indreptatita in conditiile in care eu as avea o viatza normala si ne-am vedea seara de seara. Atunci ar fi departe de mine si macar gandul sa incalc regulile de post sau de Sarbatori si duminici.
Si dupa cum s-a mai spus femeia e fertila 1 saptamana din 4 oameni buni. Nu iti iese luna asta, trebuie sa astepti cu nerabdare luna viitoare.
Si sunt curioasa cati dintre cei casatoriti de max 3 ani ar reusi sa se abtina in week-end in conditiile in care doar atunci se vad? Va puteti pune macar cu gandul in situatia mea?
Doamne ajuta!

felicitari pentru "minune"
 

corect, scurt si la obiect, dar lucrurile stau putin altfel....cele zise de Apostolul Pavel reflecta perioada in care se cosolidau bazele crestinismului. Dar legat de mancare avem si pilda celor trei flacai care au mancat doar seminte pentru a nu manca alimente neconforme religiei lor...banuiesc ca stiti povestea....

Cel mai bun raspuns ti-l poate da un duhovnic!
Daca nu ai ......... roaga-te si gaseste-ti unul!
Si eu aveam tot felul de nelamuriri si cautam peste tot, inclusiv pe net! Dar tot la duhovnic ajungeam! E o binecuvantare duhovnicul ......
E tot ce pot sa te sfatuiesc!

Doamne ajuta, si felicitari!

Mi se pare foarte potrivit acest citat si ma mir ca nu ne-a venit pana acum in minte sa-l punem in legatura si cu postul relatiilor trupesti.
Uitam de el si pentru postul alimentar, de altfel...

Cred ca asceza asta conjugala este acolo pentru ca suntem slabi, si avem nevoie si de retinere ca sa putem trai cu bucurie, dragoste si multumire acest lucru minunat dat de Dumnezeu. Dar daca facem din ea o lege (ca tot zicea cineva de musulmani, pt care postul este unul din cei cinci piloni care tin credinta si este considerat LEGE), daca incepem sa-i mai si judecam pe altii.. ceva nu e in regula.

Sa va ajute Dumnezeu sa aveti un copil sanatos si frumos si asta cat de curand!!!! Eu nu pot da sfaturi...tocmai de aia ma abtin si nu pot sa spun batand cu pumnul in masa " Luni, Marti, Joi si Sambata pana la orele 12:00!!!!"

da, te inteleg si apreciez eforturile tale...
 

cel mai corect si mai de folos pentru voiar fi sa mergeti sa discutati cu duhovnicul vostru, deschis si fara ocolisuri despre problema voastra. Daca credeti ca nu este omul potrivit pentru astfel de discutii( mai exista si minti inguste) cu siguranta cineva din anturajul vostru va poate calauzii pasii spre un preot care sa va asculte pasul si care , tinand cont de situatia deosebita, sa va dea dezlegare. Pentru orice problema exista rezolvare. Este demn de luat in seama efortul pe care il faceti ca sa respectati randuiala Bisericii. Dumnezeu sa va calauzeasca pasii si sa va dea intelepciunea si curajul sa pastrati drumul pe care ati pornit. Doamne ajuta!