Si de ce sa nu se roage la Brekyirihunuade ?

Iertati-ma !!
 

Dupa parearea mea credinta iti este insufletita de Duhul Sfant si de Dumnezeu prin Fiul Lui Iisus Hristos Mantuitorul nostru intr-un cuvant Sfanta Treime. Sunt doua planuri dupa mine, unul ce tine de vointa umana si unul ce tine de Sfanta Treime. Primul te indemna prin vointa ta sa-l descoperi pe Dumnezeu daca asta vrei cu adevarat prin prieteni sau prin familie, si al doilea plan ce tine de Sfanta Treime deoarece Te lasa sa o descoperi si sa te apropii de ea indiferent ca esti pacatos sau ba. Credinta se naste din iubirea pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos care S-a rastignit pentru noi pe Sfanta Cruce ca sa spele pacatele stramosilor si parintilor nostri si de ce nu chiar pentru ale noastre, pacate pe care le savarsim zi de zi. Credinta se naste din dragostea de Mama pe care a avut-o Preacurata Nascatoare de Dumnezeu Fecioara Maria care si-a vazut Fiul rastignit pe Cruce pentru nici o vina. Pace tuturor si iertati-ma daca v-am gresit !!

Daca imbratisezi o religie, e bine s-o faci in mod rational, adica sa te gandesti bine mai intai. Daca pe tine te multumeste teologia lui Brekyirihunuad, atunci esti liber sa faci ce vrei.

Noua ne-a spus Dumnezeu asa: cautati si veti afla! Niciodata nu a zis: credeti si nu cercetati.

Iti dai seama ce patesti daca ai ales D-zeul gresit? Daca ala care te-a multumit mai tare e de fapt ala gresit? Te-a ademenit cu promisiuni false si sa vezi tu ce patesti pentru asta!

Cat despre modul rational cu care cica trebuie sa imbratisezi o religie, sa inteleg ca esti impotriva botezului? Ma refer evident la botezul copiilor la cateva luni.

Treaba cu alesul gresit e extrem de complicata. Sa-L lasam pe Dumnezeu sa judece - si eu cred in dreptatea si mila Lui. Fiecare va fi judecat functie de fiecare secunda a vietii sale si va ajunge intr-o pozitie existentiala care corespunde alegerii proprii. Eu nu cred in cazanul cu smoala, daca tot e sa gandim rational. (Din cate stiu, numai musulmanii afirma ca daca nu esti in religia lor, te duci in iad.)

Sa luam cazul tau: parintii te-au botezat ca ortodox sperand sa fii crestin, dar tu ai ales sa fii ateu. Poti sa le ceri socoteala parintilor tai, ca te-au botezat dupa credinta lor. Dar vezi bine ca in religia mea libertatea e la locul cel mai de cinste, alaturi de ratiune si sentimente facandu-te sa semeni cu Creatorul Insusi. Pe Care tu Il negi, pentru ca esti liber s-o faci. Deci botezul nu te constrange sa urmezi vreo cale, nicidecum... Pe cand vezi in alte religii si locuri din lumea larga ce patesc scepticii, chiar si in 2010!

Pe tot mai multe topicuri de pe acest forum s-a ajuns la concluzia ca Dumnezeu va judeca toti oamenii functie de dragostea care au avut-o fata de aproapele. Bineinteles cei care au avut si o lege,vor fi judecati si dupa aceea lege(adica dupa ajutorul care l-au avut)
Deci nu conteaza in ce Dumnezeu crezi,sau daca esti ateist sau nu .(vorbesc de cei care nu il cunosc sau nu il cunosc complet pe Hristos)
Caci un ateist se poate mantui inaintea unui ortodox,asa cum un vames si o desfranata inaintea unui om al legii.
Conteaza doar masura in care acela accepta in sufletul sau legea dragostei fata de aproapele,si masura in care o promoveaza si o indeplineste .
Doar asa va ajunge,in timp,intreaga omenire la cunostinta ca exista un Dumnezeu unic ,si ca El s-a aratat noua o singura data ,intr-un singur fel,prin Iisus Hristos.

Pina nu veti transforma "aproapele" in "departele" nu veti putea vorbi de "intreaga omenire". Deocamdata e vorba de "tribul meu".

Ai dreptate.
Unii crestini au ajuns la acet departele dar sint putini.

Asa este. Credinta ca relatie personala cu Hristos nu se confunda cu o simpla convingere sau acceptare a unor principii. Pentru foarte multi credinta este un aspect teoretic si mai putin un aspect practic- increderea mea intr-un Dumnezeu personal.

frumos spus

Am citit la C. S. Lewis ca mai curand am fi inclinati sa 'simtim' ca iubim umanitatea, indepartata si abstracta, pe care ne-o putem imagina cum vrei noi, decat exemple concrete; suntem mai binevoitori cu umanitatea decat cu oamenii de langa noi cu care impartim bune si rele, care ne calca pe nervi uneori, care ne irita, care ne plictisesc. Deduc ca ar fi un mare lucru sa reusim sa-i iubim si pe astia si sa avem rabdare cu ei, lasand intreaga umanitate pentru mai tarziu :)

Era vorba de Sfanta Traditie, nu capra sau folclor.
Pe bune cine nu le-a citit sa nu-si mai dea cu parerea, ca face mari confuzii, si ajungem sa vorbim ca sa nu adormim.:30:

Tot Dumnezeu, ca aici poti asculta cuvantul Lui. :5:

Credinta ne diferentiaza de lumea animala, fiind caracteristica numai existentelor personale. Credinta, insa, asa cum o percepem astazi, este mai degraba o consecinta a umanitatii cazute in pacat, decat un dat ontologic.

Ingerii, diavolii, Adam si Eva, au avut o relatie personala directa cu Dumnezeu. Credinta lor reprezenta o certitudine, datorata acestei intalniri nemijlocite cu Dumnezeu. Chiar si asa, aceasta credinta, nu i-a ferit de cadere.

Dupa caderea in pacat, "vedem ca prin ghicitura", deoarece creatia a devenit intrucatva opaca, simturile noastre trupesti si sufletesti de asemenea, astfel incat, abia acum incepem sa afirmam necesitatea si rolul credintei, pe calea cunoasterii lui Dumnezeu. Paradoxal, mai lucratoare a devenit credinta oamenilor, dupa cadere. Marturie ne stau toti dreptii Vechiului Testament, Sfintii Apostoli, Sfintii Mucenici si Marturisitori si Sfintii Cuviosi.

Pentru foarte multi credinta este aderarea fata de anumite principii, mai mult un aspect ideologic. Daca citim cu atentie Sfanta Scriptura vom observa ca Mantuitorul ne descopera credinta ca relatie personala, incederea intr-un Dumnezeu ca existenta personala. Sa ne amintim de minunile savarsite cand cerea credinta celor aflati in suferinta.