Mie personal nu mi s-au cerut bani, sau sume exorbitante....pentru nimic de la preoti, asta e adevarul! Daca am dat, am dat doar pentru ca asa am vrut eu...iar eu nu am nevoie de chitante sau facturi...deci asta e alegerea mea.

Cunosc preoti care nu primesc nici banii pe care ii dai in pomelnic, preoti care au Biserica in constructie...si nu cer nimic, deci da fiecare cat considera de cuviinta!

Daca nu va convine un anumit preot pentru ca cere bani, cautati-i pe cei care nu cer...poate va simtiti mai bine asa, zic si eu! Nu cred ca ne obliga cineva sa ne prindem de guler cu un anumit preot, cand putem vorbi cu folos cu atatia alti preoti...

La mine in oras sunt zeci de Biserici, dar majoritatea mirilor aleg o anumita Biserica pentru ca e frumoasa, mai fastuoasa...si stiu din start ca se cere mult la cununie, deci nu ii impinge nimeni cu furca in directia aia...dar ei vor sa dea acei bani, si nu vor sa dea mai putini in alta parte unde nu sunt 3-4 preoti!

Tu oare cum crezi ca a aparut PROTEST-antismul? asa din senin sau de la draci? :))) a aparut din cauza coruptiei clerului catolic.
Vezi cumva ca a aparut pe teritoriul ortodox, NU! ...si stii foarte bine de ce!

Cred ca putin conteaza cum ajunge un preot intr-o anumita parhie, ci mai mult ceea ce face ca preot pentru enoriasii respectivi...asadar putin ma intereseaza pe mine ce a facut si ce a dres!

Da asa este, nu te obliga, DAR nici nu te serveste cind iti vine roaga!

Si de ce nu cauti altul/tii atunci?

Cred eu...din ce am vazut la viata mea, ca pentru unii " spaga" nu este o tranzactie de fapt, ci doar o inlesnire in vederea asigurarii un loc sigur....unii nu pot face stresului, si am vazut parinti care dadeau bani pentru admiterea copiilor la facultate cu ani inainte, dadeau bani pe meditatii cu profesorii cei mai buni...nu stiau saracii ce sa mai faca, dar banii pentru ei nu erau de fapt un lux...erau niste mijloace de care se foloseau la momentul respectiv.

Eu nu judec, nu stiu ce inseamna sa dai bani pentru vreun examen....dar stiu ca de cele mai multe ori un tanar nu are de unde sa dea bani pentru admiterea la facultati, deci de fapt parintii ii invata asa, si poate din prea multa dorinta de a-i proteja, de a le asigura un loc, un job...ceva ce acei tineri isi doresc deja cu ardoare.

Asa ca eu as spune sa nu ii mai judecam cu atata asprime pe cei care dau bani, chiar daca gresesc...atat ei cat si cei care primesc, pentru ca poate nu influenteaza atat de mult harul, si alte asemenea...pe cat se vehiculeaza aici!!!:10:

Eu sunt si am fost intotdeauna curioasa sa stiu ce ar face unii tineri de la tara, care nu au bani nici sa stea la camin...daca ar avea banii celor nu stiu ce sa mai faca cu ei, si daca ar mai vorbi neaparat din postura omului " cinstit"!

Ai grija Andrusco sa nu sara unii de aici pe tine pentru ca gindesti, chipurile, socialist!

Grija partidelor pentru tinerii saraci nici nu a existat niciodata in acesti 20 de ani. Tara a fost Re-stratificata pe clase sociale si uite asa am revenit la perioada iobagimii si bataii de joc de la 1800 insa este condusa foarte sopirlos pentru a evita rascoalele. :)

Cred ca mai grav este sa iei decat sa dai. Este dureros sa vezi ca un episcop a ajuns asemeni unui aparat, nu-ti da parohia pana nu introduci bancnota. Dar sa nu ridicam cateva cazuri particulare la nivel general - sa spunem ca numai asa se petrece.

Costel, in ziua de astazi este foarte greu sa nu te transformi intr-un aparat de incasat si/sau eliberat bani, mai ales ca episcop de care toti stiu ca sunt plini de bani si care... miros a igrasie:))...
De ex. cind se duc pe la service-uri cu masinile, mecanicii incep sa-si frece miinile din momentul in care-i zaresc la orizont...deci usor nu le este nici lor.

Daca i-am cunoaste personal..cu siguranta nu am mai fi asa de critici cind auzim diverse.

Mereu m-am intrebat: ce fac episcopii cu banii?
Episcopii nu sunt alesi dintre monahi? Nu au votul acela de saracie? Nu ma refer prin asta la a fi lipit sarac pamantului dar parca nu au dreptul sa detina proprietati si bunuri ale lor?

Cum ce fac cu banii? Dar tu ce faci cu banii?

Nu detin nimic, doar se folosesc de case si masini pe durata vietii lor dupa care trec in patrimoniul comunal.

Cuvinte la care trebuie îndelung meditat şi probabil nu numai meditat. Nici eu nu vroiam, tot aşa din prea multă încredere, să cred şi să accept că se întâmplă astfel de lucruri. Până când am aflat şi eu tot aşa din surse "oficiale" cam despre ce este vorba şi tot stau şi mă gândesc cum încă se mai poate accepta aşa ceva; nu cred că este vorba despre o chestie generalizată, însă chiar faptul că ar exista cazuri de simonie este deja de o extremă gravitate şi cu consecinţe şi implicaţi foarte grave din punct de vedere spiritual, moral şi nu numai, pentru că ştim că erorile morale şi spirituale duc şi la consecinţe grave în alte planuri ale existenţei. Din câte am înţeles ar exista nişte utilizatori precum AlinB care au dat de înţeles că ştiu mai multe lucruri din interiorul Bisericii, lucruri pe care noi, prostimea, nu le cunoaştem şi prin urmare nici nu am avea îndreptăţire să ne dăm cu presupusul. Poate vă explică ei, spre exemplu AlinB, mai mult lucruri. Să sperăm că intervenţiile de pe forum nu vor rămâne doar material de studiu pentru foştii sau actualii securişti / informatori / "sifonari" / "ciripoi" din BOR.

Îmi cer scuze domnule Costel, însă o astfel de mentalitate ca a dumneavoastră exte extrem de greşită şi cu consecinţe extrem de nefaste din multe puncte de vedere. Nu mult studiu al Scripturii şi al Tradiţiei Bisericii vă vor lămuri pe deplin că ideile pe care dumneavoastră le acceptaţi sunt extrem de greşite, sunt total împotriva voii lui Dumnezeu. Ceea ce vi se pare dumneavoastră că Dumnezeu tolerează, este în fapt doar o toleranţă, o îngăduinţă a lui Dumnezeu timp în care deja se pregăteşte pedeapsa lui Dumnezeu pentru aceste grave încălcări ale voii Sale.

Văd că e cam din aceeaşi categori de mentalitate cu a lui Costel.

Cu astfel de mentalităţi greşite expuse de Costel şi de Andruşca nici nu mă mai mir de locul unde a ajuns BOR, România, societatea românească şi poporul român. Practic, pentru încălcările voii lui Dumnezeu, blestemele de la Dumnezeu au venit, vin şi vor veni în continuare cu precizie matematică. Pentru cei care sunt obişnuiţi să închidă ochii, să se facă că nu văd şi să accepte în tăcere, îi lăsăm să suporte în continuare blestemele venite de la Dumnezeu în mare smerenie şi tăcere.

Din câte am auzit la ora actuală este o secetă în România care nu este îndepărtată nici la rugăciunile preoţilor. Hrana de producţie românească se împuţinează tot mai mult şi devine tot mai scumpă, fermierii, producătorii şi agricultorii români se răresc şi ei, pământurile agricole sau cu potenţial agricol încep să fie cumpărate de cetăţeni străini, ne-români, ne-ortodocşi, iar românii sunt obligaţi să cumpere hrană din import şi să finanţeze industria alimentară a altor ţări, popoare. Alţii se îmbogăţesc, cresc, se dezvoltă, se extind, iar românii îndură în continuare consecinţele propriilor lor fapte în smerenie şi tăcere. Cine ştie până când va mai dura această falsă smerenie şi această tăcere de mormânt care are un straniu miros de mormânt?

-eu gandesc asa :orice problema apare in discutie trebuie sa tinem cont de Sfintii Parinti.
-Decebal are dreptate Dumnezeu si Sfintii nu sunt de acord cu preotii facuti de oameni pe bani.

Sa vedem ce zice Sfantul simeon noul teolog – cateheze- despre preotie:

“Preoţii şi păstorii trebuie să fie în lumină .Dar să nu ne înşelăm pe noi înşine [2 Co 3, 18], şi, urmând voilor cărnii noastre [Ef2, 3; 2 Ptr 2, 10], să desfrânăm în obişnuinţele noastre [Ps 105, 39], făcându-ne pe noi înşine învăţători, şi devenind egumeni, arhierei, şi preoţi în dispreţul lui Dumnezeu şi al mântuirii noastre. Căci dacă atunci când Iisus a zis: „De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea vedea împărăţia lui Dumnezeu", iar Nicodim I-a răspuns: „Cum va putea un om să se nască bătrân fiind? Poate oare să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască din nou?" [In 3, 3-4], Iisus i-a reproşat şi i-a zis: „Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu cunoşti aceasta?" [In 3, 10], măcar că el nu crezuse încă nicidecum, nici nu cunoştea cele ale harului, atunci de o cât mai mare osândă nu suntem vrednici noi, cei ce suntem învăţători după venirea harului şi nu cunoaştem tainele harului, cei ce ne desfătăm de o astfel de învăţătură şi suntem zilnic învăţaţi şi primim mărturie pentru ea de la apostoli, proroci, învăţători şi de la însuşi Domnul?
Căci dacă nu ştim cum se cade să petrecem în această viaţă [1 Tim 3, 15], nici cum trebuie să creştem mai întâi în fapte bune şi să ne înfăţişăm pe noi înşine robi ai dreptăţii [Rm 6, 16-19], ca unii ce stăm înaintea Domnului şi nu a oamenilor [2 Co 8, 21; Ef6, 7] şi am fost rânduiţi să slujim fără reproş Dumnezeului celui viu [1 Tes 1, 9], nici cum şi în ce fel trebuie mai întâi să ne facem aşa ca să stăm în fruntea celorlalţi, cum, spune-mi, vom încerca să luăm în mâini paza şi purtarea de grijă a turmei Stăpânului? Cum o vom păstori pe aceasta după voia Păstorului celui Mare [1 Ptr 5, 4] şi o vom aduce la păşunile cele pururea verzi [In 10, 9-3].



Ticăloşia preoţilor traficanţi ai harului
Dar, o, învârtoşarea noastră şi dispreţul nostru faţă de Dumnezeu şi cele dumnezeieşti! Căci astupându-ne urechile ca o aspidă [Ps 57, 5] şi făcându-ne ca nişte surzi şi muţi, asemenea morţilor, şi având simţirile sufletului învârtoşate, nu primim simţirea celor grăite [de noi], nici nu ştim că există un creştinism, ci ignorând taina Iconomiei şi neştiind nimic exact din tainele creştinilor, încercăm fără ruşine să arătăm, celor mulţi despre lumina cunoştinţei, ba chiar însăşi lumina cunoştinţei. Dar nu cunoştinţa este lumina, ci lumina este cunoştinţa, pentru că toate sunt în ea, prin ea şi din ea [Rm 11, 36], a cărei vedere tăgăduind-o, ne denunţăm pe noi înşine că n-am fost născuţi, nici n-am venit la lumina cea de sus ci, că, fiind încă embrioni sau, ca să grăim mai adevărat, avortoni [I Co 15, 8], ne aruncăm pe locurile sfinte şi urcăm pe scaunele apostolilor, şi, ceea ce este mai grav, cumpărăm cei mai mulţi, fără frică de Dumnezeu, preoţia cu bani, şi căutăm, noi, cei ce nici n-am fost niciodată miei, să stăm ca păstori în fruntea turmei împăratului, şi aceasta numai ca să ne umplem pântecele noastre ca nişte fiare şi să săvârşim toate celelalte lucruri pe care le cere dorirea răului şi pofta şi instinctul spre cele de jos.
Aşa au fost la început, fraţilor, apostolii? Aşa urmaşii apostolilor? Aşa părinţii şi învăţătorii noştri? Vai de înfricoşătoarea îndrăzneală a unora ca acestora, căci nu numai în ce priveşte banii văzuţi se fac vânzători şi furi de cele sfinte, ei, cei ce nu se uită decât la pungă, dar îndrăznesc să se atingă chiar şi de însăşi bogăţia cea dumnezeiască, pentru că nu se ruşinează să zică: „Al nostru este a lega şi dezlega [Mt 16, 19; 18, 18] şi acest lucru noi l-am primit, în viaţa de faţă, de sus!" O, neruşinarea, ca să nu zic ultima nebunie a lor! De la cine, spune-mi, tu, şi pentru ce ai primit această putere de sus [In 19, 11]? Pentru că ai lăsat toate şi ai urmat lui Hristos [Mt 19, 27 par]? Pentru că ai dispreţuit slava pământească? Pentru că te-ai făcut smerit cu duhul [Mt 5, 3; 11, 29; Ps 33, 19]?
Pentru că ai vândut toate şi le-ai dat săracilor [Mt 19, 21 par]?
Pentru că ţi-ai pierdut sufletul tău sau l-ai omorât pentru lume [Col 3, 5; Ga 6, 14] şi nu l-ai mai găsit în nici o voie a cărnii [Ef2, 3; In 1, 13]? Sau ai auzit oare şi tu, ca şi ucenicii lui Hristos în vechime, de la El însuşi suflând asupra ta şi zicându-ţi: „Ia Duh Sfânt! Cărora le vei lăsa păcatele, lăsate vor fi şi cărora le vei ţine, ţinute vor fi!" [In 20, 22-23]?


Sfinţenia adevăratului preot
„Dar puterea aceasta e a preoţilor", zic ei. Ştiu şi eu; adevărat e acest lucru. Dar nu a tuturor preoţilor, nici a celor ce sunt doar preoţi pur şi simplu, ci a celor ce slujesc Evanghelia în duh de smerenie [Dn 3, 29] şi duc o viaţă ireproşabilă, a celor ce s-au înfăţişat mai întâi pe ei înşişi Domnului [Rm 6, 16; 12, 1] şi aduc în chip duhovnicesc în templul trupului lor [7 Co 6,19] drept jertfă desăvârşită, sfinţită şi bine-plăcută închinarea lor curată [Rm 1, 21; Iac 1, 27] fiind primiţi, înfăţişaţi [cf. Evr 9, 24] la jertfelnicul celor de sus, şi aduşi de Arhiereul Hristos lui Dumnezeu Tatăl ofrandă desăvârşită, prefăcuţi, schimbaţi şi transfiguraţi prin puterea Duhului în Hristos Cel ce a murit pentru noi şi a înviat în slava Dumnezeirii; a celor care se căiesc şi plâng cu smerenie desăvârşită ziua şi noaptea şi se roagă cu lacrimi nu numai pentru ei înşişi, ci şi pentru turma cea încredinţată lor şi pentru toate sfintele lui Dumnezeu biserici din lume, şi nu numai atât, ci şi plâng cu amar înaintea lui Dumnezeu pentru păcate străine, neavând nevoie de nimic mai mult decât de hrana absolut trebuincioasă, nici preocupându-se cu vreo îngrijire sau desfătare a trupului, ci care „umblă", precum este scris, „în Duhul şi nu mai săvârşesc pofta cărnii" [Ga 5, 16]; care nu preferă din pricina dreptăţii şi poruncii lui Dumnezeu nici pe sărac nici pe bogat, nici pe stăpânitor nici pe cel stăpânit, nici chiar pe cel ce poartă diadema [împărătească]; care nu se înmoaie, nu trec cu vederea sau încalcă porunca lui Dumnezeu Cel peste toate, nici sub pretext de milă, nici pentru dăruire de daruri, nici pentru frică, nici pentru iubire nici pentru orice alt lucru văzut sau nevăzut.
A unora ca acestora este faptul de a lega şi dezlega [Mt 16, 19; 18, 18], de a săvârşi cele sfinte şi a învăţa, nu însă a celor ce au primit votul şi hirotonia [alegerea] numai de la oameni, „căci nimeni, zice [Scriptura], nu-şi ia de la sine cinstea aceasta, ci numai cel chemat de Dumnezeu" [Evr 5, 4].
Nu a zis: cel ce a primit votul de la oameni, ci cel ce a fost mai înainte hotărât şi rânduit spre aceasta de Dumnezeu. Căci [preoţii] făcuţi din oameni şi prin oameni sunt furi şi tâlhari, precum a zis Domnul: „Eu sunt uşa. Toţi câţi au intrat şi intră nu prin Mine, ci sar pe altundeva, sunt furi şi tâlhari" [In 10, 7.9.1].


Hristos — Lumina lumii
Deci nu vă amăgiţi, fraţilor [1 Co 6, 9], cine petrece în întuneric e în afara uşii, iar cel căruia i se pare că a intrat şi n-a intrat prin lumină, şi el e în afara staulului. Căci dacă Iisus este lumina lumii [In 8, 12; 9, 5] şi uşa [In 10, 7-9], negreşit El este o uşă luminoasă şi nu numai o simplă uşă, iar cine a ajuns în ea, a ajuns în lumina lumii. Dar El este Lumină a lumii nu ca unul văzut în mod sensibil ci ca unul contemplat în mod inteligibil .”

"Când te-ai învrednicit de preoţia dumnezeească şi cinstită, te-ai îndatorat de mai înainte să te ai pe tine jertfit morţii patimilor şi plăcerilor şi aşa să îndrăzneşti a te atinge de jertfa cea vie şi înfricosată, dacă nu vrei să fii ars de focul dumnezeesc.

Şi dacă nu ai primit înştiinţare dela Duhul Sfânt că eşti primit ca mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, ca unul întocmai cu îngerii, să nu îndrăzneşti să te arunci în primejdie, atingându-te de săvârşirea înfricoşată şi preacurată a celor dumnezeeşti [TAINA PREOTIEI], de care şi îngerii se tem şi dela care mulţi dintre Sfinţi s’au tras înapoi cu evlavie; ca nu cumva, asemenea lui Zan, să te pierzi din părerea că eşti bun. Gândeşte-te că te-ai învrednicit de o cinste întocmai cu a îngerilor şi sârgueşte-te. să rămâi nepătat în treapta în care ai fost chemat, prin toată virtutea şi curăţia. Ştii pe Luceafărul care a căzut, din ce era ce sa făcut, din pricina mândriei. Să nu păţeşti şi tu acestea, închipuindu-ţi lucruri mari despre tine. Socoteşte-te pe tine pământ şi cenuşă şi lepădătură şi plângi pururea, ca să te învredniceşti de împărtăşirea dumnezeească şi să fii chemat la rudenie de neînţeleasa iubire de oameni şi de negrăita bunătate a lui Dumnezeu, prin mânuirea sfintelor înfricoşate Taine. [TAINA PREOTIEI]"

Parintele TEOGNOST (Filocalia 4): Despre preoţie- Preacuvioşilor Părinţi Lazăr şi Varlaam, Teognost prea smeritul şi nevrednicul întregei lumi

Eu sunt de parere ca aceste afirmatii le fac cei care nu reusesc sa isi ia o parohie. Cel putin asa e in invatamant: unu care nu ia titularizarea zice ca ceilalti au dat bani sau au copiat... n.o sa spuna ca el n.a fost in stare. Or fi si cazuri aparte de dat mita dar... nu e o regula...

Domnu' Exper Teolog, faceti confuzii grave, da' poate nu cunoasteti definitia simoniei.

De hirotonit este hirotonit oricine, si e gratis, unde primeste parohie este partea a doua.

Daca esti orasean si nu-ti place sa pui osul la munca campului (la propriu si la figurat) si astepti sa faci repejor bani de masina si vila, sigur ca tanjesti dupa parohie de oras, cat mai mare si avuta, nu cartier de oameni saraci care traiesc de pe o zi pe alta.

Daca n-ar exista categoria asta de asa zisi preoti si oameni care sa simpatizeze cu vezi Doamne, nobila lor cauza, n-ar exista nici problema "se dau bani pentru parohii 'bune'".

Hoho, o fi mirosind a mormant pentru cei pacatosi, dar de cei drepti are grija Domnul, si numai 5 de ar fi in mijlocul unei mari de stricaciune care va fi data focului, ei vor scapa.
Nu crezi?

Doar drepti sa fie, adica ei sa se judece in raport cu Dumnezeu, nu sa-i judece pe altii in raport cu inchipuita lor dreptate si sa le bage schimbarea pe gat cand ei insisi nu realizeaza cata nevoie au de schimbare.

Iar in ceea ce priveste solutiile pe care le sugerezi direct si indirect matalutza, au un miros mult mai urat, fetid, a unui soi de "revolutii" a caror tatic este insusi Lucifer.

I-am spus odată şi lui Ioan Cezar că avem modele diferite, să zic aşa. La ora asta Biserica Ortodoxă trebuia de mult să fie civilizatoare prin alte părţi ale planetei. Biserica Ortodoxă nu se bazează şi nu se poate baza pe un model "sodoma şi gomora" al lui "scapă cine poate", "din viaţă scapă cine poate", "poate se vor salva din cauza a cinci inşi"; după cum bine ştim Sodoma şi Gomora nu au scăpat, ci au predate focului şi cenuşa s-a ales de ei. Încercaţi să nu mai induceţi lumea în eroare cu astfel de mentalităţi greşite care nu sunt specifice Bisericii lui Christos. Am mai auzit astfel de formulări la unii ortodocşi, bineînţeles folosite doar de aceia care, într-un fel sau altul, sunt la putere în BOR sau în conexiune cu cei de la putere.

Nu aveţi cum să contestaţi "contribuţia" BOR şi a preoţilor ei la felul sau halul în care merge societatea românească. S-au întâmplat foarte multe lucruri şi încă se mai întâmplă iar pasivitatea BOR faţă de ceea ce se întâmplă este mai mult decât suspectă. Biserica lui Christos nu poate avea şi manifesta atâta indifierenţă faţă de tot ceea ce se întâmplă. Am înţeles care este mentalitatea butonarilor ortodocşi şi tot nu înţeleg pe ce îşi bazează ei această indiferenţă faţă de toate nelegiuirile, lipsa de învăţături şi mai ales de măsuri practice de contracarare. În acest ritm BOR le-a pregătit şi le pregăteşte zilnic altora ca să îi ia locul, şi poate asta nu ar mira când se poate vedea câtă lipsă de simţire au butonarii pravoslavnici faţă de oameni şi în special faţă de ortodocşi. Şi nu, domnule AlinB, nu trebuie nimeni să acorde invitaţii BOR să îşi vadă de treabă şi să se preocupe la modul real de viaţa românilor, însă este evident că unii tot stau şi aşteaptă niscaiva invitaţii speciale, fiind preocupaţi probabil cu alte lucruri.

În articolele la care se dă trimitere la începutul acestui subiect de discuţie se vorbeşte foarte clar de un sistem clientelar, nu se ştie cât de extins, în ceea ce priveşte preoţia în BOR. Poate că şi acest sistem clientelar, fără (prea mulţi) oameni independenţi este o cauză pentru felul în care se desfăşoară lucrurile. Chiar dumneavoastră eraţi pe punctul, la un moment dat, să acceptaţi că lucrurile nu stau chiar bine dpdv spiritual, moral între românii ortodocşi. Una dintre cauze este fără îndoială sistemul clientelar de care se vorbeşte în acele articole şi care corespund într-o anumită măsură realităţii. Normal că obedienţii îndeplinesc mai departe "sarcinile de partid", sarcinile date de Christos sunt lăsate pe altă dată, Christos poate să mai aştepte. Până când? Şi până când credeţi că alţii vor mai tolera aceste stări absolut intolerabile ale lucrurilor? Sau dumneavoastră încă vă bazaţi pe toleranţa ignoranţilor "credincioşi"? Ştiţi câtă sminteală a adus şi aduce practicarea acestui sistem clientelar de care se vorbeşte în acele articole, şi despre care şi alţii au auzit şi chiar de la oameni cu informaţii din BOR? Sau pe dumneavoastră vă pasionează doar "atacurile" care vin din exterior, dar preferaţi să nu vedeţi, să închideţi ochii şi să vă faceţi că nu vedeţi actele de subminare ale BOR chiar din interiorul ei, şi care în esenţă sunt cele mai periculoase? Duşmanul (de clasă) este mereu în afară, nu-i aşa, domnule AlinB? Parcă tocmai dumneavoastră ne tot atenţionaţi că primul duşman al nostru suntem chiar noi înşine; în cazul BOR de ce nu mai vedeţi lucrurile aşa? De ce în acest caz mai importanţi sunt "duşmanii de clasă", "sabotorii"?

Antiecumenism si Decebal: mai oameni buni, chiar credeti ca mie sau lui Alin si totodata oricarui crestin din tara asta ne place cum merg lucrurile pe la noi (in Biserica, in politica, in scoli, in familie, in toate...)? Credeti ca atitudinea noastra inseamna implicit si automat ca ne dam acordul cu faptele nedemne ale unor confrati de credinta? Sau cu propriile fapte nelalocul lor?
Nu fratilor, nici vorba. Pur si simplu am invatat si noi de la aceiasi Sfinti Parinti, ca si voi, ca treaba noastra, a astora din bobor (ca nu stiu sa fie printre noi vreun ierarh), este sa ne vedem de pocainta noastra. Iar de-om ajunge vreunul sa fim in situatia de a lua masuri disciplinare sau mai stiu eu cum in ce-i priveste pe unii sau pe altii, apoi vom vedea atunci. Dar noi suntem aici, iar nu acolo. Si atunci: de ce ne doare pe noi buba altuia? Ce, ale noastre chiar s-au vindecat toate?

Cred ca facem teorii peste teorii, cu o insatietate critica batatoare la ochi, si intretinem astfel o stare de spirit nerodnica. Sau, ma rog, care rodeste intunecimi rascolnice...

Asadar, sa ne intelegem: nu sunt partizanul abaterilor de la canoane si Traditie, nici vorba! Avem aceleasi modele in Biserica! Doar ca nu gasesc folos in a tot repeta, la nesfarsit, aceleasi lucruri nefaste, a scormoni necontenit in rahat...
Mai bine-ar fi sa ne vedem de cele unde stam cam prost, unii dintre noi... Eu, de pilda, tocmai lipsesc de la Sfanta Liturghie, din x motive nenorocite, amaratul de mine. Asta da problema reala si datatoare de amaraciune mare. Si-or mai fi si altele, pentru fiecare in gradina lui...

Dacă asta este tot ce aţi învăţat, înseamnă că aţi învăţat foarte puţine, domnule Cezar. Vă urez în continuare succes la aşternerea batistei pe ţambal şi la promovarea indiferenţei faţă de tot ceea ce se întâmplă.

După mintea dumneavoastră, atunci când a început uniaţia în Transilvania românii ortodocşi trebuiau să tacă din gură şi să accepte hotărârile TRĂDĂTORULUI Atanasie şi ale celorlalţi TRĂDĂTORI ai Ortodoxiei, pentru privileghiomurile lor băneşti şi materiale? Ei bine, n-au făcut-o, domnule Ioan Cezar, n-au făcut ascultare de nişte TRĂDĂTORI!! În Biserica Ortodoxă, în cazul în care nu ştiaţi, credincioşii au responsabilitatea păstrării credinţei şi a Bisericii şi în acelaşi timp au responsabilitatea, ca "organe" ale Trupului Mistic al lui Christos, de a se îngriji de alte "organe" ale aceluiaşi Trup în virtutea comuniunii şi a sănătăţii. Nu se lasă totul pe spatele unora aşa cum credeţi dumneavoastră. Această propagandă cum că fiecare credincios trebuie să îşi vadă exclusiv de viaţa lui proprie este una contaminată de individualism, lipsă de iubire şi responsabilitate, egoism, indiferentism şi venin anti-ortodox. Sub masca grijii pentru ortodoxie se ascunde diavolul indiferentismului şi al tolerării intolerabilului. Şi asta pentru că dumneavoastră credeţi şi trăiţi cu impresia falsă şi anti-ortodoxă că numai unii, clericii, poartă responsabilitate pentru biserică. Şi vedem unde s-a ajuns. Dar chiar în cartea Faptelor se vorbeşte la sinodul de la Ierusalim de prezenţa nu doar a apostolilor, şi a preoţilor ci şi a ... fraţilor. Şi asta pentru că în creştinismul adevărat Biserica nu este o dictatură a clericilor. Sfântul Pavel vorbeşte foarte clar despre organicitatea Trupului lui Christos şi despre grija pe care o poartă organele unele de celelalte. (Dacă în BOR a pierit iubirea şi s-a instaurat nesimţirea şi indiferentismul, dacă BOR a capotat de la a fi Biserică a lui Christos, spuneţi, şi adio biserică!) Iar dacă această responsabilitate implică şi atitudine critică constructivă şi întemeiată atunci ea este binevenită. Hiper-grija nejustificată de care îi acuzaţi pe unii este o chestie doar în mintea dumneavoastră şi în sistemul dumneavoastră de concepţii false şi anti-ortodoxe. Cu astfel de mentalităţi manifestate de dumneavoastră, de Costel, de Andruşca şi de mulţi alţi inşi din biserică, a ajuns BOR în halul în care a ajuns. Aveţi biserica şi poporul, statul şi economia, politica şi societatea civilă pe care vi le meritaţi. Sunteţi oaia neagră a Europei. Şi mentalitatea voastră pseudo-ortodoxă, ne-ortodoxă şi anti-ortodoxă este cea care este în mare măsură responsabilă de HALUL în care au ajuns să arate românii ortodocşi. Mergeţi în continuare şi pupaţi icoanele că poate vă pică ceva din cer. Dar încetaţi să mai faceţi această propagandă anti-ortodoxă şi în defavoarea adevăratelor interese şi meniri ale Bisericii Ortodoxe. Nu vă mai prefaceţi că sunteţi adevăraţii apărători ai Ortodoxiei.

Îmi voi atrage şi eu critica acerbă a lui Decebal, alăturându-mă mesajului lui Ioan Cezar şi afirmând că şi eu cred că primul pas pentru curăţirea şi îndreptarea vieţii noastre este să ne luptăm cu patimile care ne stăpânesc. Primul pas este să începem cu noi, nu să îi acuzăm pe alţii. Suntem chemaţi să ne rugăm pentru semeni şi pentru cei care ne conduc sau ne păstoresc, nu să aruncăm cu pietre.
Desigur, avem datoria să ne educăm copiii creştineşte şi în respectul faţă de lege, muncă, semeni, corectitudine... Să ne îndeplinim datoria la locul de muncă.
Dar nu simt nevoia să îmi stric liniştea sufletească revoltându-mă pentru ce se poate întâmpla, zicem noi, nedrept în lume. Acestea sunt judecăţile lui Dumnezeu.

Până la urmă, dvs. (@ Decebal) ce faceţi pentru bunul mers al lucrurilor în biserică, economie, societate? În afară de faptul că ne atrageţi atenţia aici, pe forum?

Uitandu-ma la ultimele posturi,imi vin in minte cuvintele unui sfant:"Sfinteste-te tu insuti si in jurul tau se vor mantui o mie".(le redau din memorie, s-ar putea sa difere un pic).

Nu stiu ce inteleg unii prin ortodoxie. Luatul parului in mana si jap: cu el in capul ierarhilor iubitori de bani! Sau,mai bine nu...hai sa instigam pe ceilalti frati ortodocsi"adormiti" la revolta. hai sa protestam domnle, sa facem revolta...

In general si fustrarile astea au cauze ascunse...Cum sa nu ma revolt, domnle, cand ala a dat x bani si a prins post in buricul targului si mie abia mi-au gasit unul la cucuietii din deal,un catun cu vreo 10 batrani...
Am intanit atatea cazuri de genul asta.oameni care chiar au renuntat la preotie deoarece nu au prins post, asa cum spuneam, chiar in buricul targului.Si dureros, desi provin din randul celor care au studiat teologia acestia sunt cei mai inversunati impotriva Bisericii si a slujitorilor ei....

Revin cu o intrebare personala: Ce facem noi, fiecare in parte ca lucrurile sa inceapa sa mearga? Ca lucurile sa intre pe un fagas bun? Cate zile postim ptr asta? Cat timp ne rugam zilnic ptr asta?Cata milostenie dam ptr fratii nostri cazuti?

Si sa nu uitam ca preotii si ierahii astia iubitori de argint tot din randul nostru, al crestinilor de azi s-au ridicat. Probabil ca noi sau unii ca noi am fost modelele lor. Probabil ca patimile grele care zac in spatele usii frumos lacuite de "crestin ortodocsi" si-au spus cuvantul. Si-au pus amprenta si asupra lor si ceea ce este mai dureros si asupra generatiilor ce vor veni. Caci cum vrem ca copiii nostri sa fie sfinti daca noi nu ne sfintim?

Ca un rezumat a ceea ce am scris:Ne meritam conducatorii nostri sprirituali, caci ei sunt oglida starii noastre spirituale!

-dar oare de ce nu gandesc si preotii sau mai ales ierarhii asa hai sa ne sfintim noi si se sfintesc si cei din parohia noastra,sau episcopie
-eu cand eram in liceu am citit din filocalia 4 despre preotie ,cum ar trebui sa fie un preot si mi-am zis ca nu-i de mine,ca mare lucru e sa fii preot; oare de ce nu gandesc preotii care cumpara preotia pe bani asa,trebuie sa le dau eu citate din sfinti ? sunt indiferenti si se gandesc doar la bani (numai unii,nu toti); in loc sa zica nu-i de mine preotia
-am fost la o conferinta cu Parintele Teofil in Bucuresti si la un moment dat au trimis un bilet un grup de teologi studenti sau seminaristi si-l rugau sa le dea parintele un sfat pt ca o sa fie si ei preoti; si parintele Teofil le-a zis fiti crestini inainte sa fiti preoti.-unii care ajung preoti poate ca nu sunt cu adevarat crestini
-Parintele Staniloae zicea ca un absolvent de teologie inainte de a fii preot ar trebui sa stea 6 luni la manastire,sa se roage sa stie chiar o Evanghelie pe de rost si dupa aceea sa ajunga preot,adica nu oricine poate fii preot ca nu-i o meserie trebuie sa fii patruns de credinta,sa te cureti de patimi...ca sa ajungi preot
-si nu in ultimul rand vinovatii principali ca sa zic asa sunt ierarhii in frunte cu Daniel ,pai cum sa accepti domne sa te aleaga niste masoni ca patriarh (pt ca in consiliul bisericesc sunt masoni),si cum sa fii domne un ierarh pro-ecumenist cand toti Sfintii sunt impotriva ecumenismului ?
-pestele de la cap se inpute;daca episcopii nu ar accepta bani s-ar elimina acest pacat al simoniei; daca episcopii si ierarhii nu vor sa se schimbe,sa renunte la erezii si pacate grave pot eu sa-i schimb ?
-Un frate a zis lui avva Antonie : Roaga-te pentru mine ! Zis-a lui batranul : nici eu nu te miluiesc, nici Dumnezeu, daca tu insuti nu te vei sili si nu te vei ruga lui Dumnezeu.
-pai asa si cu ierarhii daca ei nu vor sa se lase de erezii si pacate mari si sa se roage pt sufletul lor putem noi sa-i obligam ? ei trebuie sa-si dea seama si sa se lase de toate ereziile si pacatele.

SUBSCRIU la TOT ce ai spus prietene!

mda...aceeasi nepasare si FRICA pentru schimbare. Doamna Hristos spune clar:
"Luminătorul trupului este ochiul tău. Când ochiul tău este curat, atunci tot trupul tău e luminat; dar când ochiul tău e rău, atunci şi trupul tău e întunecat". (Luca 11:34)
Luminatorul in Biserica este PREOTUL (IERARHUL). Daca el este "rau" atunci TOATA Biserica va fi "intunecata", inclusiv NOI restul credinciosilor care suntem madulare ale Bisericii. Nu stiti ca: "dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă" (Matei 15:14). Si dumneavostra ce spuneti: sa ne rugam pentru ei. Asa si? Se intampla ceva? Devin ei mai buni si mai responsabili? Nu cred. La PRO TV ,anul trecut parca, a aratat cum Teodosie al Tomisului era de acord cu primirea unei spagi (o suma de bani) pentru a preoti un presupus candidat la preotie (totul a fost filmat cu camera ascunsa). Ce a facut Sinodul BOR? NIMIC! Si spuneti ca noi ar trebui sa ne rugam pentru ei. Corect...dar nu credeti ca ar trebui schimbati? Sinodul BOR al cui urmas este, al Apostolilor sau al lui Simon Magul?

Biserica unde merg eu are preoţi luminaţi, mulţumesc lui Dumnezeu!

Ei, iata un lucru cu care eu ma impac mai greu: nu-i frumos sa vorbim despre cei flamanzi, cand avem masa plina de bunatati, fiindca cunoastem doar din auzite ce inseamna "sa-ti fie foame"...
Imi cer iertare, nu vreau sa supar pe nimeni si am o mare mahnire fiindca fara sa vreau, am reinvolburat "apele... sfintite" in randul crestinilor (mai mult sau mai putin ortodocsi)...

Poate ca si asta face parte dintr-un anume "Plan" a lui Dumnezeu. Din punctul meu de vedere, consider ca toti slujitorii bisericii care inlesnesc, mijlocesc, faciliteaza sau - cel mai grav - initiaza astfel de fapte, sunt demni de toata mila noastra, sau in orice caz, NU POT FI JUDECATI DE CEI "DIN AFARA"...
Astazi, in timpul Sfintei Liturghii, mi-am reamintit de mesajul citat mai sus, si parca imi venea sa-mi trag palme. Lumea percepe diferit un gand spus cu voce tare, si de aici poate iesi un intreg tavalug. De ce ingaduie Dumnezeu astfel de fapte? Nu stiu. Singurul raspuns care mi l-am dat a fost faptul ca Dumnezeu nu ingaduie pentru oricine, ci pentru cei care au inca destule probleme in materie de har, dar au o diploma de absolvire. Pentru acestia e nevoie de sudoare si sacrificiu. Daca Dumnezeu NU VREA, nici familia si nici tanarul absolvent nu vor reusi vreodata sa adune atatia bani. Iar banii... pana la urma vin tot de la Dumnezeu, intrucat nimic din ce ni se pare ca-i al nostru, nu ne apartine. Problema apare in momentul in care proaspatul preot paroh, numit dupa "grosimea plicului", va dori sa... "recupereze" si apasa adanc pe acceleratie...

Iata un "limbaj" neortodox; "blestemele" lui Dumnezeu suna atat de sinistru incat nu incap in urechile mele. Dumnezeu se manie si "trage linie". Pentru cei ce "tac" ce-am putea spune?
1. Fericiţi cei săraci cu duhul, ca a lor este împărăţia cerurilor.
2. Fericiţi cei ce plîng, că aceia se vor mîngîia.
3. Fericiţi cei blînzi, că aceia vor moşteni pămîntul.
4. Fericiti cei ce flămînzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
5. Fericiti cei milostivi, că aceia se vor milui.
6. Fericiti cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
7. Fericiti făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
8. Fericiti cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
9. Fericiţi veţi fi voi cînd vă vor ocări şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvîntul rău împotriva voastră, minţind pentru mine.
10. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri!

Ce poate fi mai sfant decat "Fericirile" lasate noua de Insusi Mantuitorul Hristos? Sa-L lasam, deci, pe El sa oranduiasca si sa judece.

Si iarasi spun: acest comentariu are un iz profund neortodox: deci pe de o parte, romanii indura in smerenie si tacere, iar mai apoi ca aceasta smerenie ar fi falsa. Oricum tot nu-i corect. N-am nimic cu nimeni, fie el catolic, musulman, chinez, indian, evreu, african... Ce fac ei la ei, e treaba lor, atat timp cat ma lasa pe mine sa ma rog in liniste. Mai rau este cand vor sa-mi sincronizez bataile clopotului ortodox, cu cele ale "Big-Bang"-ului din Londra...

-bani,bani si iar bani in asta consta preotia,tanarul absolvent trebuie sa se "sacrifice" strangand bani si dupa aceea poate ajunge preot ? asa se pune problema ? e total gresit !!
-eu nu as da bani ca sa ajung preot fereasca dumnezeu (chiar daca as avea acei bani si chiar daca dupa aceea nu i-as recupera sub nici o forma)
-nu se cumpara sau se vand tainele pe bani,sub nici o forma,nici daca ai bani,nici daca te chinui sa-i faci rost,nici daca dupa aceea nu te chinui sa-i recuperezi
-episcopii sau cei care accepta bani sunt vinovati si gresesc,nu se face asa ceva sub nici o forma, nu e crestineste;
-"nu trebuie sa judecam ca suntem in exterior",dar vedem ce zic sfintii,vedem si noi ce-i bine si ce-i rau
-nu ati citit ce zice sfantul simeon noul teolog:

“…ne denunţăm pe noi înşine că n-am fost născuţi, nici n-am venit la lumina cea de sus ci, că, fiind încă embrioni sau, ca să grăim mai adevărat, avortoni [I Co 15, 8], ne aruncăm pe locurile sfinte şi urcăm pe scaunele apostolilor, şi, ceea ce este mai grav, cumpărăm cei mai mulţi, fără frică de Dumnezeu, preoţia cu bani, şi căutăm, noi, cei ce nici n-am fost niciodată miei, să stăm ca păstori în fruntea turmei împăratului, şi aceasta numai ca să ne umplem pântecele noastre ca nişte fiare şi să săvârşim toate celelalte lucruri pe care le cere dorirea răului şi pofta şi instinctul spre cele de jos.
Aşa au fost la început, fraţilor, apostolii? Aşa urmaşii apostolilor? Aşa părinţii şi învăţătorii noştri? Vai de înfricoşătoarea îndrăzneală a unora ca acestora, căci nu numai în ce priveşte banii văzuţi se fac vânzători şi furi de cele sfinte, ei, cei ce nu se uită decât la pungă, dar îndrăznesc să se atingă chiar şi de însăşi bogăţia cea dumnezeiască, pentru că nu se ruşinează să zică: „Al nostru este a lega şi dezlega [Mt 16, 19; 18, 18] şi acest lucru noi l-am primit, în viaţa de faţă, de sus!" O, neruşinarea, ca să nu zic ultima nebunie a lor! De la cine, spune-mi, tu, şi pentru ce ai primit această putere de sus [In 19, 11]? Pentru că ai lăsat toate şi ai urmat lui Hristos [Mt 19, 27 par]? Pentru că ai dispreţuit slava pământească? Pentru că te-ai făcut smerit cu duhul [Mt 5, 3; 11, 29; Ps 33, 19]?
Pentru că ai vândut toate şi le-ai dat săracilor [Mt 19, 21 par]?
Pentru că ţi-ai pierdut sufletul tău sau l-ai omorât pentru lume [Col 3, 5; Ga 6, 14] şi nu l-ai mai găsit în nici o voie a cărnii [Ef2, 3; In 1, 13]? Sau ai auzit oare şi tu, ca şi ucenicii lui Hristos în vechime, de la El însuşi suflând asupra ta şi zicându-ţi: „Ia Duh Sfânt! Cărora le vei lăsa păcatele, lăsate vor fi şi cărora le vei ţine, ţinute vor fi!" [In 20, 22-23]?


Sfinţenia adevăratului preot
„Dar puterea aceasta e a preoţilor", zic ei. Ştiu şi eu; adevărat e acest lucru. Dar nu a tuturor preoţilor, nici a celor ce sunt doar preoţi pur şi simplu, ci a celor ce slujesc Evanghelia în duh de smerenie [Dn 3, 29] şi duc o viaţă ireproşabilă, a celor ce s-au înfăţişat mai întâi pe ei înşişi Domnului [Rm 6, 16; 12, 1] şi aduc în chip duhovnicesc în templul trupului lor [7 Co 6,19] drept jertfă desăvârşită, sfinţită şi bine-plăcută închinarea lor curată [Rm 1, 21; Iac 1, 27] fiind primiţi, înfăţişaţi [cf. Evr 9, 24] la jertfelnicul celor de sus, şi aduşi de Arhiereul Hristos lui Dumnezeu Tatăl ofrandă desăvârşită, prefăcuţi, schimbaţi şi transfiguraţi prin puterea Duhului în Hristos Cel ce a murit pentru noi şi a înviat în slava Dumnezeirii; a celor care se căiesc şi plâng cu smerenie desăvârşită ziua şi noaptea şi se roagă cu lacrimi nu numai pentru ei înşişi, ci şi pentru turma cea încredinţată lor şi pentru toate sfintele lui Dumnezeu biserici din lume, şi nu numai atât, ci şi plâng cu amar înaintea lui Dumnezeu pentru păcate străine, neavând nevoie de nimic mai mult decât de hrana absolut trebuincioasă, nici preocupându-se cu vreo îngrijire sau desfătare a trupului, ci care „umblă", precum este scris, „în Duhul şi nu mai săvârşesc pofta cărnii" [Ga 5, 16]; care nu preferă din pricina dreptăţii şi poruncii lui Dumnezeu nici pe sărac nici pe bogat, nici pe stăpânitor nici pe cel stăpânit, nici chiar pe cel ce poartă diadema [împărătească]; care nu se înmoaie, nu trec cu vederea sau încalcă porunca lui Dumnezeu Cel peste toate, nici sub pretext de milă, nici pentru dăruire de daruri, nici pentru frică, nici pentru iubire nici pentru orice alt lucru văzut sau nevăzut.
A unora ca acestora este faptul de a lega şi dezlega [Mt 16, 19; 18, 18], de a săvârşi cele sfinte şi a învăţa, nu însă a celor ce au primit votul şi hirotonia [alegerea] numai de la oameni, „căci nimeni, zice [Scriptura], nu-şi ia de la sine cinstea aceasta, ci numai cel chemat de Dumnezeu" [Evr 5, 4].
Nu a zis: cel ce a primit votul de la oameni, ci cel ce a fost mai înainte hotărât şi rânduit spre aceasta de Dumnezeu. Căci [preoţii] făcuţi din oameni şi prin oameni sunt furi şi tâlhari, precum a zis Domnul: „Eu sunt uşa. Toţi câţi au intrat şi intră nu prin Mine, ci sar pe altundeva, sunt furi şi tâlhari" [In 10, 7.9.1].”

-

Eu îmi amintesc limpede despre parohiile bunicilor mei, azi stinşi din viaţă, deşi sper că nu şi din Cartea Vieţii.

Bunicul patern avea o parohie aşa şi aşa, deşi în alt oraş decât era el. El era de fel de pe Valea Trotuşului, dar a primit o parohie în Roman, fiindcă a fost, mai întâi, profesor la seminarul de acolo înainte de a primi punerea mâinilor. Deşi era urbană, parohia bunicului meu nu avea venituri prea mari, fiind în proximitatea Episcopiei Romanului. Mulţi se duceau acolo.

Bunicul matern a avut o parohie dezastruoasă. Cam la 25 de kilometri de unde se afla el, în Piatra Neamţ. Una din părţile proaste e nu numai că trebuia să facă navetă, dar satul în care urma să ajungă era pe o şosea laterală.

Cu toate astea, nu s-a plâns niciodată că ar fi fost nedreptăţit. Nici nu a căutat intervenţii, deşi a avut posibilitatea uşor: cuscrul său era vicarul Patriarhului, făcea şi desfăcea cam totul în BOR.

Draga, eu cand sarut icoana o fac din acelasi motiv pentru care imi sarut copiii si nevasta, prietenii si pamantul satului meu: din dragoste, dintr-un simtamint duios, din recunostinta. Si sigur ca imi pica din Cer o multime de lucruri, de pilda: icoana, copiii, nevasta, prietenii si pamantul satului meu natal. Precum si miracolul vietii mele tot din Cer imi pica, zi de zi si clipa de clipa.
Nu stiu cum o fi fiind la tine, adica de unde ti-or veni toate, dar la mine, marturisesc ca asa stau lucrurile.
Eu de-o vreme gandesc si simt, traiesc asa, ca toate imi vin de la Dumnezeu in ultima instanta, in sensul ca Domnul ingaduie sau inriureste toata viata mea si a semenilor. Si ca are Bunul grija de mine, intr-un fel tainic pe care doar il imaginez uneori in fuioare de gand, pentru ca sunt bolnav de gandire si nu ma pot abtine sa cuget cu mintea mea de vierme asupra a tot si toate. Dar poate Bunul Dumnezeu ma va lecui si de viciul asta, intr-o buna zi.
Draga, eu cu saracia m-am deprins deja, in ciuda faptului ca am avut perioade lungi de prosperitate, cand nu-mi lipsea nimic. Viata mea a fost imbelsugata, lumeste vorbind. Si prin voia Domnului, spre dramuirea mea in rand cu a celorlalti oameni, Dumnezeu m-a binecuvantat si cu saracia si cu boala si cu lumea aceasta in care traim cu totii si chiar cu tine aici ma binecuvinteaza Domnul, intrucat imi esti oglinda pentru anumite parti mai putin accesate din mine insumi. Spre inteleptirea mea, ca nu cumva sa imi irosesc vremea in anticamera prescolaritatii devenirii.
Eu sunt tare bucuros ca iti citesc protestele si injuriile. Imi pricep tot mai nuantat, atat cat pot sa imi stapinesc rusinea de mine insumi, propria mea eroziune sufleteasca. Cine stie, poate cu vremea, citindu-te pe tine si vazindu-mi de treaba mea (care, printre altele, consta mai ales in a ingriji pe altii, acolo unde m-a pus Dumnezeu), poate ma insanatosesc, cu harul lui Dumnezeu.
Zici ca sunt indiferent si egoist la necazurile semenilor, ca sunt de fapt autist in raport cu adevarata sobornicitate a Bisericii si ca nu imi pasa de Ortodoxie, ca sunt cumva chiar un agent activ, prin lenea mea, la subminarea Bisericii. Asta cam asa este... Imi reprosez mie insumi adeseori acest lucru. Iti multumesc ca m-ai atentionat! Cu ajutorul lui Dumnezeu poate voi deveni insa, treptat, mai harnic la rugaciune, mai indraznet in despatimirile de tot felul, mai putin irascibil si poftitor, mai harnic la studiu si mai priceput in cuvantul catre fratii de credinta.
Ai facut apoi o afirmatie in care ma etichetai, punindu-ma la borcan impreuna cu Andrusca si cu Costel. Eu nu socot ca ma aflu in aceleasi coordonate cu dansii, desi sper ca suntem in aceeasi emisfera ori, poate, ambarcatiune. Insa daca m-ai pus laolalta cu acesti crestini, eu nu pot decat sa iti multumesc: m-ai magulit, iar acesta e un gest frumos din partea ta. Esti asadar capabil si de lucruri constructive, de suport si incurajare. Nu iti cunosteam aceasta latura si ma bucur ca am aflat-o.
Toate cele bune, crestine!

"Că tot darul cel bun şi desăvârşit de sus este, coborând de la Tine, Părintele luminilor, şi Ţie slavă înălţăm..."

Lasa-ma te rog sa ma indoiesc vizavi de discernamantul tau vizavi de "modelul pe care se poate baza Biserica Ortodoxa".

Apropo, de "mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi" (Matei 20:16, 22:14) ai auzit?

Ba uite ca eu contest si nu iau de bune asumtziile tale.

Dat fiind contextul social nu mi se pare deloc suspecta.
Nici pe vremea lui Ioan Gura de Aur nu mergea mult mai bine, sa inteleg ca si el era suspect?

Inca o data, puteti cita din istoria BOR despre revolutii ale mirenilor prin a caror exclusiva vointa au fost schimbati clericii?

Pozitia e clara dar daca te astepti sa forteze politicul sa ia anumite decizii nu a facut-o si nu o sa o faca niciodata.

Sau poate dai tu exemplu de alte Biserici Ortodoxe din alte tari care au facut asta - cazuri concrete.

Asta o spune dl. Luther II.

Eu stiu suficienti preoti care isi fac treaba si stiu ca cei care au cautat astfel de preoti i-au gasit pana la urma.

Se vorbeste = barfa.

"Nu se stie cat de extins" - ai punctat bine, nestiind ar trebui sa taci din gura, e o chestie de bun simt.

Sigur ca nu stau, dar cand au stat din cale afara de bine?

Vai, ce sa spun, deci problema nu sunt absolventii de teologie atat de induhovniciti ca sunt disperati dupa un post caldutz la oras, si fug de parohiile de la tzara ca dracu' de tamaie si pe urma incep sa-si dea drumul la gura prin presa frustrati ca n-au apucat si ei un loc caldutz (daca nu or fi inventii a unor ziaristi).

Problema este chipurile, ca pe undeva (nu stim unde, nu stim in ce masura) anumite posturi "caldutze" s-ar da contracost.

N-am gasit nici un om care sa frecventeze biserica si care sa se sminteasca din barfele unor ziaristi.

Ca sunt cei care oricum nu vor sa aiba de a face cu Biserica si si-ar gasi sprijin in orice minciuna sa nu ajunga fatza in fatza cu Dumnezeu, o da - pe astia ii poti duce de nas cu orice, inclusiv cu Dan Brown sau "descoperirea arheologica a mormantului lui Isus".

Ba uite ca vad.
Pe unul ca tine de exemplu.

N-am gasit nimic duhovnicesc in ideile care le insinuezi, ba chiar dimpotriva.

Realitatea este confirmată nu doar de presă ci şi de utilizatori ai acestui forum, printre care Mosh-Neagu, Noesisaa şi alţii care ştiu aceste lucruri din surse sigure, din realitatea practică pe care o tăgăduiţi. Bineînţeles că nu se ştie exact dimensiunea acestui fenomen, dar existenţa lui este confirmată de mulţi oameni care ştiu aceste lucruri din surse sigure. Pe de altă parte, aşa cum subliniază unii comentatori ai articolelor din ziarul Adevărul, nu ar fi vorba doar despre o tranzacţionare a postului în sine, ci şi de anumite tranzacţii în legătură cu examenul de capacitate preoţească; vedeţi astea în unele din comentariile la articolele din "Adevărul" la care se dă trimitere în postarea de deschidere a acestui topic. Oricum este extrem de straniu că vorbiţi cu atâta certitudine despre inexistenţa fenomenului, de parcă dumneavoastră aţi şti tot ce mişcă şi ce zboară în BOR; nu există nici măcar un singur om care să aibă un control absolut şi prin urmare nici o cunoaştere absolută, în schimb dumneavoastră aveţi această "certitudine" că aţi stăpâni fenomenele în totalitatea lor. De unde aveţi dumneavoastră această certitudine absolută, domnule AlinB? Cine şi ce v-o dă? Nu vi se pare că vi se pare că ştiţi cam multe lucruri?

amice AlinB, la PRO TV nu a fost data o stire sau barfa asa cum tot insinuiezi pe aici luata de la un ziar, ci un filmulet (realizat de un reporter al PRO TV cu camera ascunsa) cum INALT PREA SFINTITUL Teodosie al Tomisului era de acord cu o suma de bani pentru al hirotoni pe un tanar ca preot in eparhia lui. Asta NU e barfa ci CERTITUDINE. E simonie sau nu? Mai trebuie lasat Teodosie arhiereu sau nu?
ps: sa nu uitam ca tot acest Teodosie cat a fost vicar patriarhal purta si denumirea de Spagoveanul, iar PRO TV a demonstrat acest lucru

Mi-am afirmat deja poziţia, nu e cazul să mă repet. Ideea de a începe îndreptarea greşelilor din biserică/ societate cu noi înşine a fost, de asemenea, exprimată şi de alţi participanţi la acest forum. Sunt fericită că nu trăiesc revolta pe care o pot simţi din postările dvs. Sunt fericită că pot să îmi văd liniştită de viaţa mea, cu atenţie pentru cei cu care interacţionez în mod direct şi care ar putea avea nevoie de mine.

am inteles. Deci sa ne schimbam DOAR NOI iar preotii...la sfantul astepta. OK! Va respect decizia

Vedeţi-vă, doamnă Annyta, de viaţa dumneavoastră mai departe, şi dacă se poate să vă limitaţi exclusiv la viaţa dumneavoastră. Totuşi nu suntem toţi oamenii la fel, toţi românii sau ortodocşii la fel. Nu toţi vedem la fel şi la fel de mult. Doar să nu aveţi pretenţia ca toţi oamenii să se limiteze asemenea dumneavoastră doar la plăpumioara proprie. Cum zicea Eminescu:

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.

Cercul între pământ şi Cer nu este strâmt...

Bine, doamnă, vă las să trăiţi mai departe cu propriile iluzii şi la revedere. Doar să ţineţi minte că nu suntem toţi la fel, nu vedem la fel, nu gândim la fel, nu simţim la fel.