![]() |
Citat:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaism |
Citat:
Mda, să dăm citatele cu sursele lor exacte: Biblia Cornilescu (ediția 1989) "Ioiachin avea opt ani când a ajuns împărat, și a domnit trei luni și zece zile la Ierusalim."( 2 Cronici 36:9 ) "Ioiachin avea optsprezece când a ajuns împărat, și a domnit trei luni la Ierusalim. "( 2 Imparati 24:8 ) Biblia sinodală (ediția 1979) "Iehonia era de optsprezece ani cînd s-a făcut rege și a domnit trei luni și zece zile în Ierusalim."( 2 Paralipomena 36:9 ) "Iehonia era de optsprezece ani cînd s-a făcut rege și a domnit în Ierusalim trei luni." ( 4 Regi 24:8 ) Biblia tradusă de Bartolomeu Valeriu Anania (2001) "Iehonia avea optsprezece ani când a început să domnească: el a domnit la Ierusalim vreme de trei luni și zece zile" (2 Paralipomena 36:9 ) "Iehonia avea optsprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim vreme de trei luni" (4 Regi 24:8 ) Reluăm și celălalt exemplu: Biblia Cornilescu (ediția 1989) Ahazia avea douăzeci și doi de ani când a ajuns împărat, și a domnit un an la Ierusalim. (2 Imparati 8:26 ) " Ahazia avea patruzeci și doi de ani, când a ajuns împărat, și a domnit un an la Ierusalim. "( 2 Cronici 22:2 ) Biblia sinodală (ediția 1979) "Ohozia era de douăzeci și doi de ani când s-a făcut rege și a domnit un an în Ierusalim. " (4 Regi 8:26 ) "Ohozia era de douăzeci și doi de ani când s-a făcut rege și a domnit în Ierusalim un an." (2 Paralipomena 22:2) Biblia tradusă de Bartolomeu Valeriu Anania (2001) Ohozia era de douăzeci și doi de ani când s-a făcut rege și a domnit la Ierusalim doar un an. (4 Regi 8:26 ) Ohozia avea douăzeci și doi de ani când a început să domnească; și a domnit la Ierusalim vreme de un an. (2 Paralipomena 22:2) Se vede clar în citatele de mai sus în care dintre traduceri există contradicții flagrante, d-le amarius. |
Citat:
Argumentul acesta era bine să-l lași acolo, în manualul de ateism... |
Citat:
Restul sunt scrieri pe care le citesc in iudaism evreii religiosi, Talmud, Midrase, Misna, Kabala, filozofie,... care sunt comentarii, exegetica, dezbateri juridice, studii,... la Tanah. |
Citat:
,,2 Cronici 36:9 *Ioiachin avea opt1 ani când a ajuns împărat, și a domnit trei luni și zece zile la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului.,, |
Citat:
Trad. Cornilescu ,,2 Cronici 22:2 Ahazia avea patruzeci și doi de ani, cînd a ajuns împărat, și a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa se chema Atalia, fata lui Omri. ,, Trad. Ortodoxa ,, 2 Cronici 22:2 Ohozia era de douăzeci și doi de ani când s-a făcut rege și a domnit în Ierusalim un an. Pe mama lui o chema Atalia și era fiica lui Omri.,, Aici este original 42 de ani cum este in Cornilescu. 'arbâ‛ı̂ym (40) shenayim shettayim (doi sau dual), nu inteleg de ce cea Ortodoxa a trebuit sa modifice originalul deoarece 22 este shenayim shettayim (doi sau dual) si 20 ( ‛eśrı̂ym) |
Citat:
Trad. Cornilescu ,,2 Imparati 8:26 Ahazia avea douăzeci și doi de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa se chema Atalia, fata lui Omri, împăratul lui Israel.,, Trad. Ortodoxa ,,2 Imparati 8:26 Ohozia era de douăzeci și doi de ani când s-a făcut rege și a domnit un an în Ierusalim. Numele mamei lui era Atalia, fiica lui Omri, regele lui Israel.,, La fel acelasi timp tradus de Ortodoxa, dar numele original in ebraica este Ahaziah, ca in cea Cornilescu. |
Citat:
Citat:
Citat:
|
Citat:
Acel opt1 este greseala tipografica, de transcris. |
Citat:
|
Citat:
|
Aha, dar cum se face că Biserica Ortodoxă, a avut manuscrisele corecte și a tradus corect versetele respective, iar grupările sectare nu?
Care o fi Biserica lui Hristos? Ce iubește Hristos mai mult? Adevărul sau denaturarea? |
Citat:
Of of of...numai asa ati fost invatati sa credeti, ca totul s-a pierdut, si asa Dumnezeu a avut mare nevoie de baptisti, adventisti, penticostali, mormoni, martorii lui Iehova, evanghelisti, crestini dupa Evanghelie, milleristi, scientologi....toti sunteti trimisi sa recuperati Adevarul, pe care de fapt ar trebui sa nu il mai gasiti...de s-a denaturat si pierdut asa treptat :21:. Esti sigur ca ceea ce citesti tu mai e Biblia, poate e altceva...ce a fost scris si tradus gresit chiar de Evanghelistul Matei, din versiunea scrisa de el in aramaica, si dupa...ta ta taaaaaaaaaam in greaca? |
Citat:
Care manuscrise, si care suluri antice? |
Am mai auzit la o tipa, crestina cica...care stia tot asa, ce greseli s-au facut, ce s-a scos din canonul Sfintei Scripturi, si ce s-a lasat, si aftel ea ma informa ca a existat un capitol legat de yoga si reincarnare...pe care l-au scos Ortodocsii, ca era prea periculos pentru omenire...:71:
|
Citat:
|
Citat:
Cultele NP am inteles ca daca cineva geseste grav este exclus...ei, BO nu pune sentinta imediat, ci daragaz fiecaruia sa-si revina si sa se caiasca... De ce s-a ajuns la atatea culte? Datorita orgoliului si nesupunerii Bisericii. Lansez o intrebare: De ce s-au adunat Apostolii la Ierusalim (cf. Fapte cap.15)? |
Citat:
Asa face orice biserica crestina da ragaz, cainta, pocainta, cerceteaza,... |
Citat:
Nici acum nu stim care-i cult, BO sau BC ? Apostolii si presbiterii, s-au intalnit la Ierusalim, ptr. a alege catva sa mearga cu Pavel si Barnaba, in Antiohia,... si o epistola (mesaj scris). |
Citat:
Unii Apostoli zicea ca este nevoie, altii ca nu...ADEVARAT? |
Citat:
Unde ai gasit ca BO a acceptat traducerea eretica a lui Cornilescu? |
Citat:
BO si BC sunt BISERICI....culte sunt grupuletele desprinse din ele... ...bine, nu de asta discutam... |
Sa asteptam pana BOR va oferi o noua traducere. Asta nu inseamna ca acualele editii sunt gresite. Sa nu uitam ca in ele gasim limba liturgica din timpul mitropolitilor Simion Stefan si Antim Ivireanul.
|
Citat:
...as continua sa adaug ca descoperirile arheologice de pe cuprinsul teritoriului arata indirect ca invatatura Bibliei a fost la fel in fiecare secol de cand pamantul acesta a fost increstinat. ...aceeasi evanghelie a fost propovaduita si in sec 1...10...16...si 21. Cornilescu "luminat" de vrajmas s-a ingrijit sa faca o traducere pe placul acestuia... |
Citat:
Și încă un lucru, chiar dacă o biblie ar fi tradusă de Patriarhul Ortodox al Constantinopolului, dar ar fi tot după canonul protestant a lui Luther, tot biblie protestantă ar fi. Cornilescu a fost un simplu apostat care a tradus Biblia protestantă în limba română și a renunțat la credința sa, ortodoxă. Până la urmă majoritatea sectanților români din ziua de azi provin din familii care au fost cândva ortodoxe, ca să se împlinească Scriptura: 1 Ioan 2.19 "Dintre noi au ieșit, dar nu erau de-ai noștri, căci de-ar fi fost de-ai noștri, ar fi rămas cu noi; ci ca să se arate că nu sunt toți de-ai noștri, de aceea au ieșit. " |
Citat:
Biblia nu se traduce dupa canon. Canonul s-a format dupa Biblie, adica si Vechiul si Noul Test. Sunt sigur ca daca ai fi citit cele 95 de teze a lui Luther cu majoritatea ai fi de acord. Ovidiu, traducerile le-a facut din limba greaca si ebraica. Rar a folosit si alte traduceri si in cazuri extreme. Mie imi este buna orice Biblie tradusa crestina, ca-i de ortodocsi tradusa, ca-i de catolici tradusa,... deoarece am originalul si este usor de vazut unele greseli care totusi si in general au acelasi inteles si esenta. Nici Cornilescu, nici Trifa Iosif, nici Marini, nici Dorz,... si nici restul crestinilor ortodocsi nu au renuntat la credinta ci au fost respinsi de clerul din biserica ortodoxa de atunci, apoi incontinuare pana la revolutie. Citat:
1Ioan 2:19 Dintre noi au ieșit, dar nu erau de-ai noștri, căci de-ar fi fost de-ai noștri, ar fi rămas cu noi; ci ca să se arate că nu sunt toți de-ai noștri, de aceea au ieșit. 1Ioan 2:20 Iar voi, ungere aveți de la Cel Sfânt și știți toate. 1Ioan 2:21 V-am scris vouă, nu pentru că nu știți adevărul, ci pentru că îl știți și știți că nici o minciună nu vine din adevăr. 1Ioan 2:22 Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduiește că Iisus este Hristosul? Acesta este antihristul, cel care tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul. 1Ioan 2:23 Oricine tăgăduiește pe Fiul nu are nici pe Tatăl; cine mărturisește pe Fiul are și pe Tatăl. 1Ioan 2:24 Deci, ceea ce ați auzit de la început, în voi să rămână; de va rămâne în voi ceea ce ați auzit de la început, veți rămâne și voi în Fiul și în Tatăl.,, Daca ai fi citit totul, si de inainte si de dupa, pasajul pus, ai fi observat ca cei la care face referire Biblia aici in 1 Ioan sunt mincinosii ,,Oricine tăgăduiește pe Fiul nu are nici pe Tatăl; cine mărturisește pe Fiul are și pe Tatăl. ,, Problema este ca tu de exemplu esti doar cu ortodoxia, iar oastea Domnului cu Domnul Isus si Tatal Ceresc si apoi putem sa discutam de teologie, proorociri, apocalipsa,... Oastea Domnului a fost o minune a Lui D-zeu,... Cei ce sunt ai Domnului spun ,,O, Doamne Iisuse! Trimite Oastei Tale oameni plini de Duh Sfânt!,, ,,Oastea Domnului este a Domnului; El a pornit această Mișcare și El va avea grijă de ea...,, Tu ce ceri Ovi si in numele cui? |
1 Ioan 2.19 "Dintre noi au ieșit, dar nu erau de-ai noștri, căci de-ar fi fost de-ai noștri, ar fi rămas cu noi; ci ca să se arate că nu sunt toți de-ai noștri, de aceea au ieșit. "
Citat:
De unde știi că sfântul Ioan nu se referă și la ceea ce spune Sf. Pavel? 1 Cor.11.18 "Căci mai întâi aud că atunci când vă adunați în biserică, între voi sunt dezbinări, și în parte cred. 19. Căci trebuie să fie între voi și eresuri, ca să se învedereze între voi cei încercați. " 2 Tes.3.6 "Fraților, vă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Hristos, să vă feriți de orice frate care umblă fără rânduială și nu după predania pe care ați primit-o de la noi. " Asta pentru orice sectant care crede că prin el "lucrează Domnul Isus", dincolo de Biserica lui Hristos și în contradicție cu Ea adesea. Și în plus de asta își arogă libertatea de a-și întemeia propria "biserică" creștină după dogmele și după doctrinele dorite de orgoliul său bolnav. |
Citat:
,, Ioan 2:1 *Copilașilor, vă scriu aceste lucruri, ca să nu păcătuiți. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor (Sau Advocat. Grecește: Paraclet, adică apărător, ajutor.), pe Isus Hristos, Cel neprihănit.,, Copilasii sunt cei convertiti la crestinism, care nu erau maturi si aveau de invatat despre cele spirituale si D-zeu. Cine este El, ce,... Apoi ,,13 *Vă scriu, părinților, fiindcă ați cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu, tinerilor, fiindcă ați biruit pe cel rău. V-am scris, copilașilor, fiindcă ați cunoscut pe Tatăl.,, Sa nu iubeasca lumea, lucrurile din lume, pofta, laudele,... dar cine face voia lui Dumnezeu, rămâne în veac.,, Acum la ce te referi: ,,18 *Copilașilor, este ceasul cel de pe urmă. Și, după cum ați auzit că are să vină anticrist, să știți că acum s-au ridicat mulți anticriști: prin aceasta cunoaștem că este ceasul de pe urmă. 19 *Ei au ieșit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noștri. Căci dacă ar fi fost dintre ai noștri, ar fi rămas cu noi; ci au ieșit, ca să se arate că nu toți Sunt dintre ai noștri. 20 *Dar voi ați primit ungerea din partea Celui Sfânt, și știți orice lucru. 21 *V-am scris nu că n-ați cunoaște adevărul, ci pentru că îl cunoașteți, și știți că nici o minciună nu vine din adevăr. 22 *Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduiește că Isus este Hristosul? Acela este Anticristul, care tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul. 23 *Oricine tăgăduiește pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturisește pe Fiul, are și pe Tatăl.,, Aceia care au iesit din mijlocul nostru nu il recunosc pe Fiul si nu au pe Tatal. Astia sunt eretici (necredinciosi, pagani,...) si nu sectanti. Erezie este islamul, martorii,... cei care il recunosc pe Isus, dar nu ca Domn. Iar aici in 2 Ioan spune mai clar ce inseamna amagitor (impostori, hoinari, seducatori,...) si cine este el, adica antichristos (ἀντίχριστος), oponentul Lui Mesia, care nu marturiseste (accepta, consimteste, aproba,...) ca Isus vine in trup. ,,2 Ioan 1:7 *Căci în lume s-au răspândit mulți amăgitori, care nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Antihristul!,, |
Citat:
,,2Tes 3:11 Pentru că auzim că unii de la voi umblă fără rânduială, nelucrând nimic, ci iscodind.,, Fara randuiala ne scrie ca sunt cei care nu lucreaza, si se amesteca in treburile altora barfind, mintind, agitand,... Referitor la Corinteni si dezbinari aici este vorba despre Cina Domnului, si dezbinarea, diferita, discrepante,... cu privire la cina, mancare, betie,... si fac de rusine pe cei ce nu au nimic, probabil pe cei saraci. Il pun pe tot ca se vede despre ce este vorba. ,,1Cor 11:18 Mai întîi de toate, aud că atunci cînd veniți la adunare, între voi sînt desbinări. Și în parte o cred, 1Cor 11:19 căci trebuie să fie și partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiți buni. 1Cor 11:20 Cînd vă adunați dar în acelaș loc, nu este cu putință să mîncați cina Domnului. 1Cor 11:21 Fiindcă atunci cînd stați la masă, fiecare se grăbește să-și ia cina adusă de el, înaintea altuia; așa că unul este flămînd, iar altul este beat. 1Cor 11:22 Ce? N'aveți case pentruca să mîncați și să beți acolo? Sau disprețuiți Biserica lui Dumnezeu, și vreți să faceți de rușine pe cei ce n'au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud. 1Cor 11:23 Căci am primit dela Domnul ce v'am învățat; și anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vîndut, a luat o pîne. 1Cor 11:24 Și, după ce a mulțămit lui Dumnezeu, a frînt-o, și a zis: „Luați, mîncați; acesta este trupul Meu, care se frînge pentru voi; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea.” 1Cor 11:25 Tot astfel, după cină, a luat paharul, și a zis: „Acest pahar este legămîntul cel nou în sîngele Meu; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecîte ori veți bea din el.” 1Cor 11:26 Pentrucă, oridecîteori mîncați din pînea aceasta și beți din paharul acesta, vestiți moartea Domnului, pînă va veni El. 1Cor 11:27 De aceea, oricine mănîncă pînea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul și sîngele Domnului. 1Cor 11:28 Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuș, și așa să mănînce din pînea aceasta și să bea din paharul acesta. 1Cor 11:29 Căci cine mănîncă și bea, își mănîncă și bea osînda lui însuș, dacă nu deosebește trupul Domnului. 1Cor 11:30 Din pricina aceasta sînt între voi mulți neputincioși și bolnavi, și nu puțini dorm. 1Cor 11:31 Dacă ne-am judeca singuri, n'am fi judecați. 1Cor 11:32 Dar cînd sîntem judecați, sîntem pedepsiți de Domnul, ca să nu fim osîndiți odată cu lumea. 1Cor 11:33 Astfel, frații mei, cînd vă adunați să mîncați, așteptați-vă unii pe alții. 1Cor 11:34 Dacă-i este foame cuiva, să mănînce acasă, pentruca să nu vă adunați spre osîndă. Celelate lucruri le voi rîndui cînd voi veni. ,, |
Citat:
Iar în privința lui Luther, cred că suedezii au înțeles cel mai bine învățătura acelui eretic: http://www.youtube.com/watch?v=9VUtDCzK9uY http://www.libertatea.ro/stire/noua-...na-263731.html Biserica lutherană e majoritară în Suedia iar roadele ei "minunate" se văd. Citat:
Ai uitat totuși să răspunzi la chestiunea pe care am semnalat-o mai sus! Reiau versetul: 2 Tes.3.6 "Fraților, vă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Hristos, să vă feriți de orice frate care umblă fără rânduială și nu după predania pe care ați primit-o de la noi. " Întrebarea mea era: Nu definește sfântul Pavel în versetul de mai sus principiile generatoare ale unei erezii? Adică apariția un individ care e nemulțumit de activitatea semenilor săi de aceași credință cu el și își crează proprii adepți și propria sectă? Nu așa au luat naștere toate sectele moderne? După interpretarea proprie a fondatorilor acestor secte a Cuvântului lui Dumnezeu? Culmea e că toți susțineau că sunt ghidați de Duhul, dar punctele doctrinare ale acestor secte sunt deseori într-o flagrantă contradicție. De ce nu le supne Duhul același lucru la penticostali, lutherani, adventiși și iehoviști? |
[quote=amarius;221005]In fine diacon, si gresesc ca nu cunosc ierarhiile.
Biblia nu se traduce dupa canon. Canonul s-a format dupa Biblie, adica si Vechiul si Noul Test. Sunt sigur ca daca ai fi citit cele 95 de teze a lui Luther cu majoritatea ai fi de acord. Asta este chiar de neinteles. Ce ar fi fost Biblia fara adresanti- fara Biserica- nici nu ar fi existat. de ce nu intelegi ca fara a produce o ierarhie a fost mai intai Biseica si Traditia si dupa aceea s-a nascut Sfanta Scriptura. |
Citat:
Ierarhia este Isus, apoi prin Duhul Sfant restul: apostolii, adunarile crestine, gruparile crestine, cei 70 sau 72,... apoi canoane, canoane,... inspirate din evanghelii, epistole, Vechiul Test. probabil... |
Citat:
Canonul Sfintei Scripturi a fost formulat de catre Biserica. |
Gerorgeval, la sectanții ăștia degeaba le explici că Biblia a fost elaborată de Biserica lui Hristos -"trupul lui Hristos cel viu".
Lor le place să creadă asemenea musulmanilor, că Sfânta Carte le-a căzut din cer și că fiecare are libertatea de a o interpreta după cum îi poate lui capul, pardon "după cum îl indeamnă Duhul", pentru că ei sunt invățați că dacă "s-au predat Domnului Isus" la adunare și "au o relație personală cu Domnul Isus" și nu mai au nevoie de Biserică. De-asta există azi peste 30.000 de secte neoprotestante. |
Citat:
Citat:
Citat:
|
Pt Trice
Eu nu sunt un exeget asa ca voi spune o parere cel mult amatoare.
1.Ref la versiunea Anania eu am mers pe ceea de pe acest site http://www.dervent.ro/biblia.php Acolo,in VT>Psalmul 21>se spune(la 21:30-31) asa: ,,semintia mea Lui ii va sluji Domnului i se va vesti neamul ce va sa vina dreptatea Lui i se va vesti poporului ce se va naște, că Domnul a făcut-o." Versiunea masoretica arata asa: http://www.mechon-mamre.org/p/pt/pt2622.htm si citez:,,A seed shall serve him; it shall be told of the Lord unto the next generation.They shall come and shall declare His righteousness unto a people that shall be born, that He hath done it" 2.Acum,de la tine am inteles ca si aici(?) http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=21 este tot varianta Anania? Pt ca nu mai este precum mai sus ci apare(la Psalmul 21)altfel: ,,Și sufletul meu în El viază, și seminția mea va sluji Lui. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Și vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naște și ce a făcut Domnul." Cred ca acesta ultima nu are cum sa fie tot Anania(sau sunt 2 editii diferite Anania?)pt ca in linkul(nr.2) dat de tine(si citat de mine mai sus)varianta este precum in Septuaginta lu Badilita: ,,Dar sufletul meu va trai pentru EL Si vor vesti Domnului generatia care vine si vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naste: [acestea le-]a facut Domnul" Deci :) daca este cum spui tu am 2 variante>varianta de la Dervent merge pe Masoretic si varianta de pe acel link(sesizat de tine ca fiind contradictoriu) care merge pe Septuaginta din care traduce si Badilita.Biblia sinodala a mers pe varianta(cel putin pe acest aspect) Septuaginta (comparativ cu Septuaginta lui Badilita in romana) cu nuantele de traducere spuse pe celalalt thread derivate din folosirea de arhaisme. ______________________________________ Ca sa sintetizez>ref la acest psalm(Psalmul 21) 1.Biblia sinodala(adica acesta) http://www.biblia-ortodoxa.ro/ +versiunea de pe acest site http://www.bibliaortodoxa.ro/ merg pe varianta Septuaginta(am verificat in comparatie cu var.romaneasca a Septuagintei tradusa de Badilita cu cateva diferente la Biblia sinodala>folosirea de arhaisme/regionalisme+in Septuaginta lu Badilita Psalmul 21 este de la 21:1 la 21:31 pe cand in varianta Sinodala este de la 21:1 la 21:36) 2.Biblia Anania de la Dervent(adica acesta) http://www.dervent.ro/biblia.php +Biblia de pe crestinortodox http://www.crestinortodox.ro/biblia-...ii/Capitol-21/ merg pe Masoretic(adica acesta) http://www.mechon-mamre.org/p/pt/pt2622.htm numai ca in acel link^^Psalmul 22(varianta britanica)este Psalmul 21(varianta romanesca) In varianta KJV(King James Version)>Psalmul 21 de la ortodocsi este Psalmul 22 dar continutul nu prea difera fata de varianta Anania-Dervent si crestinortodox.ro http://quod.lib.umich.edu/cgi/k/kjv/...1&byte=2190116 Daca va uitati pe site la Manastirea Dervent la bibliografia folosita la varianta Anania>veti observa o editie(printre cele enumerate) ,,The Holy Bible. King James Authorised Version."Adica ceea folosita si de subsemnatul.Eu la concluzia asta am ajuns.Cel putin la modul provizoriu. |
Singura mea sansa(la recomandarea unei prietene)
este sa vorbesc cu cineva de la Facultatea de Teologie din Bucuresti.Am sa si explic de ce.Mi-am cumparat Biblia sinodala(varianta 2006 sub indrumarea Preafericitului Parinte Teoctist).Cand se termina prefata se spune:,,Editia de fata a Sfintei Scripturi reproduce textul celei din 1988.Pe cea din 1988 nu o am dar o am pe cea din 1982(cea tiparita sub indrumarea Preafericitului Parinte Iustin).Pe ultima pagina(dupa harti)se spune: ,,Cuprinsul acestei Sfinte Scripturi reproduce pentru Vechiul Testament textul editiei din 1975 iar pentru Noul Testament textul editiei din 1979".
PS>varianta din 1982 confirma varianta din prezent ref la citatul ,,Si Sufletul meu in EL viaza".Deci se poate vorbi de continuitate pe acest aspect intre varianta 1982 si varianta 2006. Editiile Bibliei sinodale din 1968, 1975, 1982 și 1988 reproduc cărțile Vechiului Testament după Biblia sinodală din 1936.Stiu ca in prefata de la 1936 se spunea ca s-a mers pe Septuaginta.Din acest punct de vedere as putea spune ca m-am clarificat. Problemele mele incept cu varianta din 1936 unde s-au folosit si texte masoretice,si Vulgata si Septuaginta.In plus editia respectiva a fost tradusa de Patriarhul Nicodim Munteanu(24 de carti din ce am inteles)iar restul de Gala Galaction si Vasile Radu.Deci cheia cautarilor mele este varianta 1936 ca sa aflu dupa care text a fost tradus in varianta ortodoxa Psalmul 21.Eu as inclina sa spun ca dupa Septuaginta dar nu pot spune cu certitudine. Asa ca trebuie sa ma adresez cuiva de specialitate de la Facultatea de Teologie care sa ma lamuresca.Multumesc tuturor celor care m-au ajutat.A contat enorm.Cel de Sus sa fie alaturi de noi toti. |
Citat:
Sfânta Scriptură în limba română Sf. Scriptură s-a răspândit în Țările Române mai întâi în manuscrise. Le amintim pe scurt pe cele ce ni s-au păstrat: 1. Codicele Voronețean – descoperit în anul 1871 la mănăstirea Voroneț. Are o limbă destul de veche, în care se întâlnește încă fenomenul rotacismului. 2. Psaltirea Scheiană – Conține și texte din Vechiul și Noul Testament. Se numește așa după numele lui D. C. Sturdza-Scheianu, un iubitor de documente istorice, care a donat-o în 1884 Academiei Române. 3. Psaltirea Voronețeană – manuscris descoperit în 1882 la Voroneț. 4. Psaltirea Hurmuzachi – datează, ca și cele amintite anterior, din sec. XV-XVI. 5. Evangheliarul de la Londra – scris în 1574 în Muntenia. Cele mai vechi tipărituri de texte biblice destinate uzului liturgic sunt: • Tetraevanghelul slavo-român, tipărit de Filip Moldoveanul în jurul anului 1550 la Sibiu; • Tetraevanghelul, tipărit de diaconul Coresi și diaconul Teodor între anii 1560- 1561; • Praxiul (Apostolul), 1563; • Psaltirea slavo-română, Brașov, 1577; • Tetraevanghelul slavo-român, 1580. Ultimele trei își datorează apariția tot diaconului Coresi Cu Palia de la Orăștie (apărută în 1582) începe seria primelor ediții ale Noului Testament și ale întregii Biblii. Noul Testament a cunoscut o primă ediție integrală în anul 1648 la Bălgrad (Alba Iulia), prin osteneala mitropolitului Simion Ștefan. Traducerea a fost realizată de ieromonahul Silvestru de pe texte grecești, latine și slavone. Este o ediție bogată, cuprinzând introduceri (predoslovii) la aproape toate cărțile Noului Testament. Mai târziu, Biblia este tradusă integral în limba română și apare în anul 1688, la București. Această traducere se mai numește Biblia lui Șerban Cantacuzino sau Biblia de la București. La realizarea traducerii și-au adus aportul cărturarii Șerban și Radu Greceanu, episcopul Mitrofan al Hușilor, episcopul Gherman al Nissei și stolnicul Constantin Cantacuzino. Traducerea aceasta a însemnat un eveniment cultural de mare valoare pentru literatura și cultura românească. Samuil Micu Clain (1745-1806) a tradus din nou Biblia de pe originalul grecesc. S-a tipărit la Blaj în 1795. Traducerea lui Samuil Micu va cunoaște o nouă ediție în 1819, la Petersburg, prin grija Societății Biblice din Rusia. În anul 1854, la Buzău apare o nouă ediție a Bibliei în limba română, prin grija episcopului Filotei. Mitropolitul Andrei Șaguna (1808-1873) a tipărit între 1856-1858 o nouă versiune a Bibliei, într-o limbă aleasă, fiind înfrumusețată de numeroase ilustrații. Această ediție cuprinde o amplă introducere cu caracter isagogic-istoric, iar revizuirea textului ei se bazează pe o ediție a Septuagintei apărută la Atena în anul 1843. Societatea Biblică pentru Britania și străinătate (The British and Foreign Bible Society), înființată în 1804, tipărește Biblia în românește la Pesta (1873) – fără cărțile necanonice – , Iași (1874) și București (1893). În anul 1905 apare Noul Testament la București, iar în 1914 se tipărește Biblia în întregime, ca primă ediție a Sfântului Sinod, mitropolit primat fiind Konon Arămescu-Donici. Pentru traducerea Vechiului Testament a fost luat ca text de bază Septuaginta. În anul 1926 apare traducerea Noului Testament făcută de episcopul Nicodim Munteanu, iar în 1927 este tipărită o altă traducere a Noului Testament realizată de Gala Galaction, ambele ediții având binecuvântarea Sfântului Sinod. În anul 1936, din îndemnul și purtarea de grijă a Patriarhului Miron Cristea, se tipărește din nou Biblia, având ca traducători pe Gala Galaction și Vasile Radu. Tot în 1936 apare la mănăstirea Neamț Biblia ilustrată, o operă de mare valoare artistică. Textul este stabilit de Mitropolitul Nicodim, iar ilustrațiile sunt rânduite de prof. I. D. Ștefănescu. În 1938, la împlinirea a 250 de ani de la apariția primei ediții integrale a Bibliei în românește, Fundațiile Regale editează Biblia în traducerea lui Gala Galaction. Traducerea Vechiului Testament s-a făcut după textul ebraic al lui R. Kittel (1937), dar și după textul Septuagintei editat de R. Rahlfs (I, II, 1935), utilizându-se și textul lui A. Merck, publicat la Roma, în 1935. Noul Testament de la Cluj – editat de episcopul academician Nicolae Colan – din 1942 (a doua ediție în 1945), se distinge printr-o limbă aleasă și printr-o grafică de înaltă ținută artistică. În 1944, apare o nouă ediție sinodală a Sfintei Scripturi, patriarh fiind Nicodim Munteanu, care a și făcut aproape în întregime traducerea. În 1951 se tipărește o ediție a Noului Testament, prin contribuția lui Gala Galaction, a profesorului Niculae Popescu și a mitropolitului Tit Simedrea. În 1968, la 280 de ani de la apariția Bibliei de la București (1688), se editează din nou Sfânta Scriptură cu binecuvântarea Sfântului Sinod. În 1972, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române a tipărit o nouă ediție a Noului Testament, precum și Mica Biblie, iar în 1975, o nouă versiune a Sfintei Scripturi. Alte ediții ale Bibliei apar în 1982, 1988, 1993, toate la Editura Institutului Biblic. În 1993, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române tipărește Noul Testament (comentat) al Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, cu binecuvântarea P. F. Părinte Patriarh Teoctist. Noutatea pe care o aduce această ediție constă în îmbunătățirea consecventă și uneori substanțială a traducerii și a formei literare a textului românesc, în reformularea titlurilor de capitole, în introducerile consistente și în notele exegetice de foarte bună calitate științific-teologică și duhovnicească. În 2001 a apărut, la aceeași editură, Sfânta Scriptură integrală în traducerea Î.P.S. Bartolomeu Anania, primită ca ediție jubiliară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. |
Traduceri ale VT
Septuaginta (greacă) împrejurările în care a apărut traducerea greacă a Torei. Ea era necesară însemnatei comunități iudaice din Alexandria (Egipt), pentru că limba vorbită aici nu era ebraica, ci greaca, ca de altfel în întreaga lume elenistică din jurul Mediteranei. Legea trebuia să fie tradusă în greacă pentru că ea constituia totodată legea statutară în cadrul relațiilor comunității cu statul ptolemeic în care trăia. Apoi Legea în greacă favoriza și contactul cultural al iudaismului cu lumea elenistică.Amănunte despre apariția acestei traduceri aflăm din scrisoarea lui Aristeas (menționată în scrierile lui Eusebiu de Cezareea). Aristeas îi scrie fratelui său pentru a-i comunica faptul că bibliotecarul regal din Alexandria l-a sfătuit pe regele Ptolemeu Filadelful (284-247 î.Hr.) să dispună traducerea legii evreilor pentru a o avea în biblioteca din Alexandria. Regelel-a trimis pe Aristeas la Ierusalim, de unde s-a întors cu un exemplar al Torei ebraice și cu 72 de traducători (câte 6 din fiecare seminție). Pe aceștia regele îi cazează într-un palat, unde ei traduc în 72 de zile Tora în greacă. Astăzi se știe că epistola lui Aristeas a fost scrisă mult mai târziu, deci nu e autentică, fiind numită de cercetători și epistola lui Pseudo-Aristeas. Cu toate aceste, cercetătorii admit că ea conține unele amănunte reale: - faptul că traducerea a început în vremea regelui amintit, adică în a doua jumătate a sec 3 î.Hr. - deși numărul 72 este simbolic, la traducere au participat mai multe pesoane, după cum rezultă din analiza literară a textului. - traducerea a început în perioada regelui respectiv cu Legea (Tora), iar celelalte cărți ale Bibliei ebraice s-au tradus în secolele următoare, până în sec 1 î.Hr. Noua traducere a fost numită Alexandrina, după orașul menționat de Aristeas ca loc al traducerii, și mai ales Septuaginta (prescurtat LXX), după numărul de 70 de bărbați (prin rotunjire) care ar fi lucrat la ea. LXX cuprinde și unele cărți care nu au fost primite în canonul iudaic și nu se găsesc în Biblia ebraică. Unele au avut un original ebraic, după care au fost traduse (de ex. Înțelepciunea lui Iisus Sirah). Altele au fost scrise direct în greacă. O parte din cărțile suplimentare cuprinse în LXX au fost tipărite și în edițiile Bibliei în limba română. Ele sunt numite în Ortodoxie „anaginoskomena” (bune de citit) sau necanonice. Biserica nu își fundamentează învățătura de credință pe aceste cărți, dar le consideră bune de citit pentru edificarea evlaviei credincioșilor. Odată cu apariția creștinismului, LXX a constituit obiectul unor polemic între sinagogă și Biserică. In acea epoca, ebraica nu mai era vorbită, fiind cunoscută de puțini iudei. Se vorbea aramaica și greaca. Era deci firesc ca primii creștini să citească Biblia în varianta ei greacă, chiar și atunci când era vorba de iudeo-creștini și, cu atât mai mult, în cazul creștinilor dintre neamuri. Chiar citatele din VT în cărțile NT sunt făcute mai mult după LXX decât după textul ebraic. Disputa iudeo-creștină era alimentată și de diferența în care erau redate anumite pasaje importante din VT. Cu timpul, percepția negativă a LXX a dus la apariția altor traduceri grecești în iudaism (Achila, Symamach și Theodotion), din dorința de a oferi alternativa „corectă” pentru Alexandrină. Utilizarea tot mai intensă a LXX în comunitățile creștine a dus la copierea ei frecventă și prin aceasta la inevitabila laterare a textului prinn apariția greșelilor. Circulau texte diferite în bisericile creștine, astfel încât la sfârșitul sec 2 se impunea o revizuire a textului LXX. Ea a fost realizată de renumitul conducător al școlii catehetice din Alexandria, personalitate enciclopedică, geniu teologic, scriitor prolific și probabil cel mai mare scriitor creștin din primele veacuri, în ciuda condamnării sale ulterioare la sinodul V ecumenic (la 3 secole după moartea sa!). Ea s-a răspândit în Biserică și este denumită recenziunea hexaplară a textului LXX. A mai existat o recenzie a LXX în sec. 4 d.Hr., făcută de un anume Lucian, în Antiohia. Pentru a putea compara textul LXX cu originalul ebraic, Origen a alcătuit o sinopsă pe șase coloane, în fiecare inserând câte o variantă de text: ebraic cu caractere ebraice, ebraic cu caractere grecești, cele trei traduceri „alternative” (Achila, Symamach și Theodotion), și textul LXX. Prin semne critice Origen semnala ceea ce era diferit într-o versiune față de alta. Monumentala operă a lui Origen se extindea pe mii de pagini. După cele 6 coloane, a fost numită Hexapla. Din păcate s-a distrus odată cu arderea bibliotecii din Cezareea Palestinei. S-a păstrat doar coloana LXX, copiată anterior de ucenicul lui Origen, Pamfil. Cele mai importante manuscrise care cuprind textul LXX sunt: Codex Vaticanus (sec. 4 d.Hr., text anteorig.); Codex Alexandrinus (sec. 4 d.Hr.); Codex Sinaiticus (sec. 4 d.Hr.) In sec. 20 s-a alcătuit ediția critică a LXX, pe baza textului anteorigenian, a recenziilor (hexaplară și lucianică), precum și a citatelor întâlnite în NT și în scriitorii bisericești. Ediția cea mai întâlnită este ediția Rahlfs. Actualmente apare o ediție critică mult mai completă, la Göttingen. In limba română este în curs de apariție o traducere nouă a LXX, la editura Polirom. Deosebiri mai mari între textul masoretic și cel al LXX sunt în cazul cărții Ieremia, Iov Estir și Daniel. Traduceri latine ale VT. Itala. Apologeții și părinții latini din sec. 3 d.H. (Tertulian, Sf. Ciprian) foloseau o traducere latină a VT, după cum reiese din scrierile lor. Se presupune că traducerile latine ale VT au apărut încă din sec.2 d.H. In sec. 4, Augustin recomandă ca dintre toate traducerile latine existente, să se prefere „Itala”, ca fiind cea mai exactă (De doctr. christ., II, 15,22). Vulgata. Spre sfârșitul secolului 4, papa Damasus, episcopul Romei (┼ 384), văzând mulțimea de versiuni latine ale textului biblic care se aflau în circulație pe atunci, i-a încredințat Fericitului Ieronim sarcina de a revizui textul latin al Bibliei. Ieronim a revizuit mai întâi textul Noului Testament. Apoi a început revizuirea Vechiului Testament după textul Alexandrinei. Observînd că, la rândul lui, textul LXX circula în diferite recenziuni și prezenta alterări textuale, s-a gândit că ar fi mai ușor să traducă din nou VT după originalul ebraic decît să îl revizuiască după textul grecesc alterat al LXX. In decizia sa, el a fost criticat de Augustin și de Rufin, care nu înțelegeau de ce textul alexandrin, cu autoritatea sa unanim recunoscută în Biserica creștină, nu e bun pentru Ieronim. Din moment ce LXX a fost Biblia lui Iisus și a apostolilor, Ieronim greșește atunci când vrea să traducă după textul ebraic, susțineau ei. In ciuda opoziției întâmpinate, Ieronim a început traducerea textului ebraic. El a călătorit în Țara Sfântă și a luat lecții private de ebraică de la un rabin. Munca de traducere a durat 15 ani. Cu toate că împărtășea convingerea rabinilor cu privire la canonul VT (39 cărți), Ieronim a adăugat traducerii sale și unele din cărțile conținute doar în LXX, datorită autorității pe care o avea aceasta în Biserică. Graba și lipsa de convingere cu care a lucrat la traducerea acestora se observă și din calitatea inferioară a traducerii lor în comparație cu cele traduse din ebraică. Altfel traducerea lui Ieronim este foarte bună, deosebit de fidelă originalului. Ea a fost apreciată pentru calitățile sale și s-a impus cu trecerea timpului, înlocuind toate celelalte traduceri latine vechi. Datorită răspândirii și popularității ei în toate bisericile Apusului ea a fost denumită ulterior „Vulgata” (’vulgus’-popor în latină). Sinodul din Trident (1546) declară Vulgata ca text oficial al Bisericii Roman-Catolice. |
Pt Eugen7
Multumesc din suflet.Orice ajutor/informatie/opinie imi este de mare folos in cercetarea mea amatoare si imperfecta.In special o informatie este cruciala pt mine(din cele postate de dvs)>,,iar în 1914 se tipărește Biblia în întregime, ca primă ediție a Sfântului Sinod, mitropolit primat fiind Konon Arămescu-Donici. Pentru traducerea Vechiului Testament a fost luat ca text de bază Septuaginta."Acum imi explic aspecte referitoare la editia 1936.Totul se leaga.As spune ca aceste este un punct de cotitura.Extraordinar drum al Bibliei din cele postate de dvs.Se poate vorbi clar de continuitate.PS>In 1916,la 2 ani dupa aparitia acele prime editii,Romania intra in Primul Razboi Mondial.Cu toate ca timpurile erau tulburi iata ca au fost oameni care au facut un asemenea efort.Va multumesc.
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 07:20:21. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.